1,358,563 matches
-
A mai apărut un ziar în București, GARDIANUL. Publicația ambiționează să devină ziar național, ca răspîndire. Cu ce vrea Gardianul să-i cucerească pe români? Se declară primul ziar de luptă împotriva corupției. Foarte frumos, dar ce ziar cu răspîndire națională nu se luptă și cu corupția? Măcar în declarații, toate marile cotidiane sînt dornice să strîngă corupția de gît. Din acest motiv, ministrul Informațiilor, Vasile Dâncu, a contraatacat spunînd că presa e coruptă și ia "șpagă" mii sau zeci de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
fel. Munca n-a fost prin aceasta mai ușoară." "Ediția veche" este ediția princeps, în cinci volume: (1934), avînd reprodusă pe copertă masca mortuară a poetului, opera în bronz a sculptorului O. Han. Volumul a fost publicat la Editura "Cultura Națională". Celelalte au apărut în Fundația pentru Literatură și Artă "Carol II", cu următoarea frecvență: II și III în 1935, IV și V în 1936. La acest proces de rescriere se referă Ileana Mihăilă în Nota asupra ediției din volumul II
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
dat, în 1947: "Nimic nu mă împiedică pe mine însumi să scriu un eseu critic cu totul nou." Fără să fi bănuit, el prevestește în 1947, eseul pe care avea să-l scrie în 1964, despre valoarea universală și caracterul național al poeziei eminesciene. 1) G. Călinescu - Opera lui Mihai Eminescu. Ediție îngrijită de Ileana Mihăilă. Editura Academiei Române, București, vol. I, 1999; vol. II, 2000. Academia Română. Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu".
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
eleganță. Pe cît îi îngăduiseră vîrsta și boala, părea să fi rămas o femeie frumoasă pînă în clipa din urmă. În capela de la Bellu venise puțină lume; din partea Uniunii Scriitorilor parcă numai Traian Iancu, însoțitorul unei jerbe bogate; de la Teatrul Național "I.L. Caragiale" nici o figură cunoscută, doar o coroană mare, din "flori pe virament", obiect de protocol lăsat acolo devreme, de nu se știe cine. Maestrul de ceremonii funerare - care se ocupa de înmormîntările celor din C.C., ale lumii artistice ori
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
epocă nu mult ulterioară, cum alb-negrul televiziunii punea în valoare scenografia superbă a lui Bocăneț. Mai știi, dragă Telefob, ce efecte scotea scenograful din liniatura alb-negru pe care i-o sugerase Averti, dar care era profund inspirată de realitățile noastre naționale? Ei bine, dacă n-aveam televizor, nu rămîneam neinformat cu privire, de exemplu, la noile cuceriri ale artei teatrului? Despre noile cuceriri din film, ce să mai zic? Filmul Reconstituirea nu l-am văzut la cinematograf, ci la televizor. Tot
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
Nu știu dacă dl Hașoti fusese invitat în calitate de parlamentar și de reprezentant al unui partid cu pretenții de europenitate. Știu doar că prestația sa a fost absolut lamentabilă. Dacă asta e poziția partidului condus de Valeriu Stoica privind misia bisericii "naționale" în lumea de azi, înseamnă c-am feștelit-o. Timp de două ore, dl Hașoti n-a scos decât perle, emițând pompos tot felul de teorii îngurgitate pe nemestecate și dovedind un urechism înspăimântător. Rareori am văzut un mirean folosind
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
Române - asta e prea de tot! Lumea s-a întors cu susul în jos, dacă un liberal de frunte se comportă ca un habotnic, iar un fost comunist înflăcărat militează frenetic pentru noi formule de exprimare ale bisericii așa-zicând naționale. În fond, la așa biserică, așa avocați. O voce malițioasă ar putea reaminti că timp de patru ani B.O.R. s-a aflat la cheremul forțelor autointitulate "europene", însă înafara unor ieșiri propagandistice în public, regimul Constantinescu n-a
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
raționaliste și prooccidentale sprijinite de Zeletin, Ralea, Zarifopol, Lovinescu și de toți criticii literari ai celei de a doua generații maioresciene. E la fel de fals și că atît prooccidentalii, cît și autohtoniștii se plasează ideologic pe fondul comun al primordialității ideii naționale. Citatul din Paul Morand (pagina 91) relevă o politizare excesivă a ideilor, nicidecum faptul că ele ar aparține exclusiv extremei-drepte. Nici toate ideile protagoniștilor cărții nu pledează pentru o doctrină extrem naționalistă. România provincială, cu o cultură mică și marginală
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
a reușit" (Cotidianul = C, arhivă 12-18.03.2001) - sau pe spectatorii pasionați de respectivul gen: "Dacă ai ghinionul să nimerești într-un birou de "telenoveliste", te-ai ars" (myjob.ro); "avea în România, până la sosire, admiratoare îndârjite printre telenoveliste" (Jurnalul Național, 14.03.2001). Lipsește dintre atestările actuale un alt sens posibil, singurul cu care apar - tot în Internet, nu neapărat și acceptate de dicționare - corespondente ale cuvîntului în alte limbi (de exemplu, în spaniolă și în portugheză, telenovelista): autor (scenarist
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
acest spectacol e nevoie de o anumită stare la care actorii contribuie din plin, chiar dacă evoluțiile individuale nu se rețin. Pentru Marius Bodochi este, probabil, cel mai important rol de la Marrat-Sade încoace, lucrat tot cu Victor Ioan Frunză la Teatrul Național din Cluj, la începutul anilor '90. Și-a modelat chipul, trupul, și-a pregăti corpul și psihicul pentru întîlnirea, atît de dificilă și de specială, cu Bérenger I, un Rege ce-și trăiește la vedere, finalul. Zbuciumat, paradoxal, subminat și
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Nebunie și nesăbuință, care va apărea un an mai târziu, în mai 1961. ˇ Cuvintele și lucrurile va fi începută de Foucault în octombrie 1963, în decembrie stabilește planul și apoi lucrează în primul semestru al anului următor la Biblioteca Națională; începând cu octombrie al aceluiași an rescrie manuscrisul și termină la Crăciun o primă versiune a cărții; din ianuarie până în aprilie 1965 reia manuscrisul și îl rescrie după un plan diferit. Acest manuscris este înmânat în mai Editurii Gallimard și
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Foucault își distrugea manuscrisele, în schimb își păstra miile de note de lectură adunate zilnic în biblioteci. Acestea alcătuiesc arhive imense, formate din fragmente din biblioteca imaginară a filosofului Foucault care își petrecea, după cum se știe, toate săptămânile la Biblioteca Națională, iar atunci când mergea în străinătate, mai ales în America de Nord, frecventa asiduu bibliotecile de acolo (ne gândim în principal la New York Public Library). Spre sfârșitul vieții, deoarece nu mai putea suporta cozile de la Biblioteca Națională, și-a stabilit cartierul general la
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
se știe, toate săptămânile la Biblioteca Națională, iar atunci când mergea în străinătate, mai ales în America de Nord, frecventa asiduu bibliotecile de acolo (ne gândim în principal la New York Public Library). Spre sfârșitul vieții, deoarece nu mai putea suporta cozile de la Biblioteca Națională, și-a stabilit cartierul general la prietenul său, Michel Albaric, de la Biblioteca Saulchoir. De altfel, acolo au fost constituite arhivele Foucault începând cu 1986, înainte de a fi transferate în urmă cu doi ani la IMEC. Arhiva foucaldiană reprezintă arhiva celuilalt
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
ca să priceapă iapa. * Furați de comparația dintre alegerile din Franța de zilele trecute și de cele din România din anul 2000, editorialiștii autohtoni n-au acordat, din păcate, atenția cuvenită poltroneriei politice a lui CVT. Remarcăm un editorial din JURNALUL NAȚIONAL semnat de Florin Diaconu, cuprinzînd un lucid avertisment asupra faptului că înfrîngerea lui Le Pen în Franța nu e o garanție că și CVT va avea aceeași soartă la alegerile viitoare * Din cîte știm editorialistul Jurnalului național a fost dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
editorial din JURNALUL NAȚIONAL semnat de Florin Diaconu, cuprinzînd un lucid avertisment asupra faptului că înfrîngerea lui Le Pen în Franța nu e o garanție că și CVT va avea aceeași soartă la alegerile viitoare * Din cîte știm editorialistul Jurnalului național a fost dat în judecată de CVT pentru calomnie și culmea e că procesul merge înainte, deși e aproape imposibil să-l calomnieze cineva pe extremistul autohton. * După asasinarea liderului extremei drepte din Olanda, Pim Fortuyn, ciracii lui CVT au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Fortuyn, ciracii lui CVT au implorat ca acestuia să i se asigure o gardă de corp, fiindcă, vezi Doamne, Vadim e în primejdie. Nu e. * Pe litoral au fost plantați primii palmieri dintre cele cîteva sute care vor întări specificul național, în viziunea ministrului Agathon. Probabil ca să crească mai repede, fiecare palmier a fost dotat și cu un agent de pază care să-l ude și să-l ferească de obrăzniciile cîinilor din România insensibili la frumosul exotic, dar și la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
ridiculizează eventuala parafrază și asta e o mare calitate. Cei care nu prea mai cred în poezia contemporană pot suferi o criză în credința lor la sfîrșitul acestui volum, nu neapărat pentru că această tînără poetă ar veni să dărîme scepticismul național printr-o genialitate devastatoare, ci pentru că are exact acea doză de naivitate și de prospețime care zdruncină marile blazări. Cei care au scris odată și au renunțat, să cumpere această carte și poate le va reveni pofta de literatură. Ioana
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
dintre taumaturgii care fac mai mult rău, pretinzînd că te pot vindeca de orice și al căror succes sigur e că te vindecă de banii din buzunar și te bagă și la datorii, cu siguranță că ar deveni o celebritate națională și ar fi mediatizat la televiziuni. Acestui doctor, în schimb, nu i se face reclamă din gură în gură, fiindcă e prost de bun. Te jenezi să-l lauzi, așa cum ar merita, fiindcă tu ai o problemă nerezolvată cu el
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
de lupte, să aducă pe ordinea de zi a parlamentarilor proiectul Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în detalii și inaplicabilă în practică. Periculoasă în idee. Limba națională este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați de
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
declarativ, dacă nu și legislativ, PSD, ca și FSN-ul din care se trage, a încercat în repetate rînduri să impună norme de conduită, dintre care unele îi sînt cu siguranță dragi dlui Pruteanu. De pildă, proscrierea gestului unei minorități naționale de a arbora, la diferite ocazii, drapelul țării respective și de a-i intona public imnul - în ciuda faptului că promotorii acestei interdicții sînt foarte încîntați cînd gesturile respective sînt făcute de românii de peste hotare! Recent, PSD, avînd nevoie de sprijinul
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
gesturile respective sînt făcute de românii de peste hotare! Recent, PSD, avînd nevoie de sprijinul parlamentar al UDMR, a revenit asupra ilegalității intonării imnului maghiar, argumentînd, penibil, că e vorba de un cîntec care a fost psalm înainte de a fi simbol național. De parcă ar fi aflat asta abia acum și de parcă informația ar schimba cu ceva esența problemei! Așadar, nu este nejustificată teama față de riscul extinderii, ca o molimă, a Legii Pruteanu. Aceasta rimează foarte bine, de pildă, cu o eventuală lege
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
simțul măsurii!? Odată publicată în Monitorul Oficial, o lege poate fi aplicată oricît de drastic prevede litera ei. Cine garantează contrariul? în al doilea rînd, cine ar urma să decidă dacă o greșeală este scuzabilă sau nu? Poate un Consiliu Național al Limbii, similar cu CNA? (sper că nu i-am dat inițiatorului o idee!) Cine și cum ar monitoriza toate exprimările publice, de la afișe și firme pînă la zecile de mii de cărți, miile de publicații, sutele de posturi de
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
operație. Problema este că, ajuns abia la mila 25, între Tulcea și Sulina, bricul Mircea s-a oprit: i-a cedat motorul. Aflăm, cam în același timp, că a fost inaugurată Galeria de Artă Medievală Românească, expoziție permanentă din cadrul Muzeului Național. Peste 900 de lucrări din secolele XIV-XVIII (între care frescele renumite de la Curtea de Argeș) au fost restaurate rapid și bine de către specialiștii români. Lucru interesant, dar tocmai aceștia n-au fost la ceremonia inaugurală, la care s-au aflat în schimb
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
reală. Dar nu cred că la ea se reduce totul. E la mijloc și un flagrant neprofesionalism. Cot la cot cu incompetenții ingineri și muncitori de la Șantierul Naval din Brăila, destui dascăli cu pretenții ori șefi ai culturii bucureștene și naționale își arată nepriceperea în domeniul din care trăiesc sau pe care îl păstoresc. Directorii culturali succesivi din Primăria Capitalei (aparținînd de partide diferite) au fost scriitori sau oameni de teatru ratați (și asta în cel mai bun caz, unii neratîndu-și
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
a incendiilor. La noi, e musai ca mai întâi să se producă dezastrul pentru ca înaltele minți politice să se gândească la prevenirea lui. Obișnuința improvizației, tehnica autohtonă a tragerii mâței de coadă, filozofia supraviețuirii de pe azi pe mâine, absența proiectelor naționale coerente ne-au adus unde suntem. Politicienii români sunt într-o continuă goană după imagine, obsedați de-un singur lucru: propria îmbuibare. Cunosc destui reprezentanți ai lui zoon politikon care s-ar lăsa sfâșiați și de-un pitbull, numai s-
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]