883 matches
-
pictat, nu a mai fost realizat după natură. Artiștii au fost obligați să se inspire din opere anterioare (gravuri, portrete, sculpturi), și li s-a cerut să-și idealizeze ilustrul model. Portretul realizat de David marchează o ruptură în iconografia napoleoniană. Încă de la început, acest portret își trăda funcția de mijloc de propagandă. Bonaparte însuși a supravegheat activitatea lui David și, după primii săi biografi, a cerut să fie pictat „calm pe un cal impetuos”. La 21 septembrie 1801, originalul și
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
puțin probabilă înainte de 1918. Prin urmare, Piłsudski a format Legiunile poloneze pentru a ajuta Puterile Centrale să înfrângă Rusia, ca un prim pas spre independența deplină pentru Polonia. Forțele germane s-au întâlnit cu ostilitățile și cu neîncrederea. Spre deosebire de forțele napoleoniene cu un secol mai devreme, polonezii nu ii vedeau că pe niște eliberatori. Rușii și-au luat rămas bun cu tristețe, durere și incertitudine. Nu a avut loc nici o hărțuire a soldaților ruși și nici atacuri asupra răniților. Pentru multi
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
finală a lui Napoleon la Waterloo, în 1815. În acordul de pace ulterior Congresului de la Viena, victorioșii autrieci și prusaci au confiscat Ducatul de la Varșovia și au reconfirmat majoritatea condițiilor al ultimei împărțiri a Poloniei. Deși a fost scurtă, perioada napoleoniană ocupa un loc important în istoria poloneză. O mare parte din legenda și din simbolul de patriotism polonez modern derivă din această perioadă, inclusiv convingerea că independența poloneză este elementul necesar al unei ordini europene juste și legitime. Această convingere
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
e Bourbon și a fost al șaselea copil și a patra fiică a regelui Ioan al VI-lea al Portugaliei și a reginei Charlotte. În 1808, când Isabel Maria avea șapte ani, familia regală a plecat în Brazilia în urma invaziei napoleoniene. Pentru că fratele ei, Prințul Pedro, care era moștenitor al tronului, a proclamat independența Braziliei, iar celălalt frate, Prințul Miguel, era la Viena, regina Carlota Joaquina de Borbón a fost exilată la Palatul Queluz iar surorile mai mari ale Isabelei erau
Infanta Isabel Maria a Portugaliei () [Corola-website/Science/330083_a_331412]
-
format după unificarea Germaniei sub conducere prusacă în 1871 și a fost dizolvat în 1919, după ce Imperiul German a pierdut Primul Război Mondial. Statele care au făcut Imperiul German aveau fiecare armata sa separată. În cadrul Confederației Germane, formată după Războaiele Napoleoniene fiecare stat era responsabil să mențină câteva unități armate, care în cazul unui conflict armat erau puse la dispoziția confederației. Atunci când acționau împreună, aceste unități erau cunoscute ca Armata Federală, ("Bundesheer"). Sistemul cu Armata Federală a funcționat în timpul diferitelor conflicte
Armata Germană (Imperiul German) () [Corola-website/Science/330281_a_331610]
-
exemplu, transportul de bunuri de la Königsberg (astăzi Kaliningrad) la Colonia trecea prin 18 puncte vamale, bunurile fiind taxate de fiecare dată. Ca urmare, prețul bunurilor importate sau exportate creștea semnificativ, ceea ce avea un efect negativ semnificativ asupra comerțului. Când Franța Napoleoniană a învins A Doua Coaliție, a anexat teritoriul german până la Rin. Prin procesul de anexare a teritoriilor germane din 1803 ("Reichsfreiheit"), numărul mare de state suverane a fost redus considerabil și consolidat în trei regate de dimensiuni mai mari: Baden
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]
-
reducând simultan independența economică a statelor mai mici ce puteau afecta hegemonia prusacă. Pe vremea erei lui Napoleon, eforturile în direcția formării unui bloc economic în Renania au avut un rezultat mediocru. Confederația Rinului și alte state-satelit create de Franța Napoleoniană au depus eforturi pentru a crea un bloc economic. La 1806, pe când Napoleon I încerca să iși conserve hegemonia în Europa, s-a încercat, prin Blocada Continentală, uneltirea unui bloc economic european unic. Totuși, principala țintă a blocadei era de
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]
-
cinci copii (trei frați: Donato, Antonio și Marco; o soră: Rosina), a avut o copilărie liniștită, chiar dacă condițiile familiale au fost sărace și lucrau din greu pentru a trăi. Crește cu poveștile unchiului său Martino, fost sergent major al artileriei napoleoniene care a pierdut piciorul stâng din cauza unei ghiulele în asediul din Zaragoza (în timpul Războiului Spaniol de Independență) și de la care a învățat sa citească și să scrie. În 1836, încă copilo, în timpul unei dimineți de aprilie, vede intrând în casa
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
este de un joc video de strategie din 2010, acțiunea desfășurându-se în Europa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Este dedicat războaielor Napoleoniene. A fost creat de Creative Assembly, ca o combinație între strategie pe runde și bătălii tactice în timp real. Jocul se împarte următoarele în 5 campanii: Campania didactică (1778 - 1793), Campania italiană (1796 - 1797), Campania egipteană (1798 - 1800), Campania europeană
Napoleon: Total War () [Corola-website/Science/329155_a_330484]
-
și Waterloo (18 iunie 1815). Jocul evoluționează în baza gameplay-ului și graficii, . Semnificativ au fost revizuite componentele economice, diplomatice și militare. Pentru prima dată în serie a fost introdus un scenariu istoric care a existat în realitate, evidențiind desfășurarea războaielor Napoleoniene. Spre deosebire de jocul original acțiunea se desfășoară numai în Europa. O mare importanță a dobândit locația geografică a fracțiunior care este un factor foarte important. O altă schimbare, constituie calculatoarele AI, acum acestea sunt mult mai adecvate și realiste (de exemplu
Napoleon: Total War () [Corola-website/Science/329155_a_330484]
-
în care nu existau reglementări locale, În Scoția, sistemul juridic a fost puternic influențat de dreptul roman al secolui al XV-lea. Dreptul roman a fost incorporat parțial în sistemele juridice de pe continentul european așa cum a fost cazul Codul Civil Napoleonian. Acesta din urmă baza dreptului civil al țarilor continentale europene și nu numai. Dreptul roman a avut o mare influența asupra teoriei politice ocidentale. Chestiuni precum scopul și limitele guvernării și modul de îndepărtare de la putere al dictatorilor prin violență
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
războiului, iar altele spre sfârșitul războiului. Efectele noilor tehnologii au fost multiple și individuale, dezvoltările cele mai importante au fost în următoarele domenii: Primul Război Mondial a transformat tacticile de manevră caracteristice conflictelor armate până atunci caracteristice de exemplu Războaielor Napoleoniene în războaie de tranșee datorită utilizării unor noi descoperiri ca: Acest război a fost primul război al noii societăți industriale, care stăpânea producția de masă și folosea avantajele pieselor standardizate. Mitraliera prin puterea sa de foc nu mai permitea efectuarea
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
a venit ca un trăsnet pe 28 martie 1489, făcând astfel să dispară ordinul Sfântului Mormânt. Ici și colo, câțiva suverani au încercat să ajute câteva așezăminte să supraviețuiască, dar reforma din țările protestante, revoluția din Franța și din regatele napoleoniene și secularizarea in celelalte regiuni au însemnat sfârșitul definitiv al ordinului Sfântului Mormânt. În 1847, Papa Pius al IX-lea decide să creeze un ordin cavaleresc cu numele "milites Sancti Sepulcri" pentru a contribui la recrearea patriarhiei latine de la Ierusalim
Ordinul Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/328848_a_330177]
-
unor cercuri profesioniste. Aceasta a fost cauzată în parte de implicarea sa în Revoluția Franceză. Imaginea lui s-a schimbat, însă, odată cu politica vremurilor, diferite perioade concentrându-se pe diferite părți ale operei sale. În perioada creșterii naționalismului după epoca napoleoniană, în Germania el a fost considerat „trădător de țară”, ceea ce i-a umbrit opera de scriitor și om de știință. Această atitudine s-a răspândit în ciuda faptului că filosoful Karl Wilhelm Friedrich Schlegel scria despre Forster la începutul secolului al
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
I al Rusiei până la asasinarea sa în 1801. Pavel și soția sa, Maria Feodorovna, Ducesă de Württemberg, au avut 10 copii. Fiul lor cel mare a domnit sub numele de Alexandru I al Rusiei între 1801 și 1825, perioada Războaielor Napoleoniene. În 1808, când Oldenburg a fost invadată de trupele franceze și olandeze, Petru I, Marele Duce de Oldenburg și prinț-episcop de Lübeck și-a trimis cel de-al doile fiu, Ducele George de Oldenburg, să stea în Rusia la rudele
Constantin Petrovici de Oldenburg () [Corola-website/Science/335393_a_336722]
-
embrionii trebuind să provină de la alt cuplu. Se promovează anonimatul donatorului, copilul neavând dreptul să cunoască identitatea acestuia. Sistemul filiației în Franța a suferit un proces de reformare îndelungat, ce încă nu s-a finalizat. S-a renunțat la filiația napoleoniană (legitimă și ilegitimă, în funcție de statutul marital al părinților) și s-a introdus un sistem general pentru toate cazurile (filiația legal stabilită). În cazul RUAM filiația se stabilește prin reguli speciale, fiind foarte important consimțământul informat și prealabil al părților. Este
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
Duce de Bavaria, Jülich, Kleve și al Comitatului de Berg. Pe parcursul domniei Casei Holstein-Gottorp (1751-1818), a fost utilizat titlul de Moștenitor al Norvegiei ("Arvinge till Norge"). După ce Norvegia a intrat într-o uniune personală cu Suedia ca urmare a războaielor napoleoniene, titlul monarhului includea Rege al Norvegiei. Odată cu încoronarea sa, Carol al XVI-lea Gustaf, a ales doar Rege al Suediei (Sveriges Konung) ca titlu. Această alegere se reflecta și în motto-ul său personal: "För Sverige, i tiden". Titlul uzual
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
plafonul casetat (secolul al XVII-lea) din castelul din Saint-Pierre-d'Albigny (Savoia). Salonul Pompei a fost transformat într-un „carusel Pompadour”, cu heruvimi și căi de lemn, asortați cu culori luminoase și cu vesminte bărbătești într-un cort de campanie napoleonian. Hotelul are propriul studio de artă și angajează anual un restaurator, tapițeri, un lucrător în marmură și doi dulgheri de la scoala Boulle. În 1965, la cererea președintelui Republicii Charles de Gaulle, Jeanne Augier a supravegheat crearea pentru șahului Iranului a
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
era folosit pentru depozitare, în timp ce primul etaj era rezervat birourilor, iar etajele superioare conțineau aproximativ 160 de locuințe. Negustorii germani au sosit la scurt timp după ce clădirea a fost construită în secolul al XIII-lea și au rămas până la ocupația napoleoniană. Aceasta a fost una dintre cele mai puternice colonii de negustori ale orașului și, în consecință, a devenit un important centru comercial pentru produsele care veneau din Orient în drumul lor spre Alpi. Republica Venețiană percepea comision la tranzacțiile ce
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
în 1805 Napoleon Bonaparte a creat, după încoronarea sa, un ordin numit ca vechia decorație a Coroanei de fier a regilor longobarzi. După căderea lui Napoleon Lombardia a fost acordată casei imperiale austriece în cadrul tratatelor la Congresul de la Viena. Titularilor napoleonieni le-a fost interzisă purtarea decorației de către autoritățile austriece, dar mai târziu au primit autorizația de transfer în versiunea austriacă. Preluarea ordinului de austrieci se vede și in folosirea devizei napoleonene ale decorației: "Avita et aucta" (Moștenit și înmulțit). Conform
Ordinul Coroana de Fier (Austria) () [Corola-website/Science/333489_a_334818]
-
austriac a dat spitalul Fraților ospitalieri ai Sf. Ioan al lui Dumnezeu care l-a declarat azil central de ambe sexe al Veneției, Dalmației și Tirolului. În anii 1805-1814, francezii au trimis pe Sân Servolo pe unii soldați ai Imperiului Napoleonian. După unificarea Regatului Italiei în 1866, provincia Veneția a devenit responsabilă cu administrarea azilurilor, realizând mai multe schimbări instituționale. În 1932, azilurile centrale venețiene Sân Servolo și Sân Clemente au fost numite spitale psihiatrice. În 1978 a fost aprobată Legea
San Servolo () [Corola-website/Science/333516_a_334845]
-
Danemarcei și de politicianul danez Ove Høegh-Guldberg. Din anul 1784, fiul său Frederick al VI-lea al Danemarcei a domnit permanent ca prinț regent. Această regență a fost marcată de reforme liberale însă și de începutul dezastrelor cauzate de războaiele napoleoniene. Frederic a fost încoronat rege al Danemarcei la 13 martie 1808. În 1809 după detronarea lui Gustav al IV-lea al Suediei tronul suedez devine vacant. Frederic a fost interesat și s-a prezentat drept candidat la succesiune. De fapt
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
Gustav I al Suediei cel care obținuse independența Suediei (1523) după o perioadă de uniune cu celelalte țări scandinave. Cu toate acestea, în 1810, a fost ales ca prinț moștenitor al Suediei mareșalul francez Jean-Baptiste Bernadotte. După înfrângerea în războaiele napoleoniene în 1814 și pierderea Norvegiei, spre sfârșitul domniei, Frederic al VI-lea a renunțat la ideile liberale și a guvernat cu autoritate. Cenzura și suprimarea oricărei opoziții, o stare proastă a economiei daneze au reprezentat o perioadă întunecată a domniei sale
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
austriacă a fost deținut de șeful Statului Major, responsabil pentru spionaj și anti-spionaj, cartografiere, unități speciale (artileria de rezervă, trupele de pionieri și vânători), ordinul de marș, justiția militară, aprovizionare, depozite și spitale precum distribuirea de comenzi. Începând cu Războaiele Napoleoniene în 1792, multe din aceste funcții au fost delegate generalilor de brigadă sau coloneilor capabili, asistați de maiori și ofițeri mai tineri subalterni. Generalii cu rang de Feldmarschalleutnant au devenit mâna dreaptă a generalilor comandanți, preluând divizii de artilerie, cavalerie
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
Paris, este invitat să cineze în compania unor negustori și bancheri din înalta societate franceză. La rugămintea fiicei gazdei, el relatează la sfârșitul mesei o poveste stranie pe care a auzit-o în timpul detenției sale la Andernach din perioada Războaielor Napoleoniene; el se înrolase ca voluntar în Armata Germană și fusese luat prizonier de francezi. În 20 octombrie 1799 doi tineri medici militari francezi, originari din Beauvais, ce se îndreptau spre unitatea militară din Andernach (ce făcea parte din corpul de
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]