10,006 matches
-
frumoasă! Și-ți curge nasul! Pleosc, o palmă peste ochi și fuga în spatele mamei țipând... - Măăă. Mucea vrea să mă batăăă! Și mama, pleosc o palmă după ceafă, tot mie! Când s-a aflat că din toată comuna, adică satul natal și altele vreo șapte sate doar eu am reușit la liceu mama m-a așteptat în poartă, îmbrățișat și m-a pupat, Avea buzele ude de lacrimi, erau sărate. Poate de aceea, în mintea mea buzele mamei au rămas totdeauna
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
familiale din societatea evreiască. În Palestina primului secol o persoană nu era considerată ca un individ autonom și independent din punct de vedere social. Comunitatea, satul, familia constituiau structura socială care protejau și ofereau legitimitate oricărei persoane. În orașul său natal, Nazaret, populat probabil de aproape 1600 de locuitori, Iisus Hristos are la rândul Său parte de un cadru social, de recunoaștere și de securitate. Este evident faptul că El nu a trăit într-o familie izolată de contextul social al
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
tehnician zootehnic), iar mezinul Mihai (tehnician agrotehnic) e fermier la Suceava. Cei patru frați, eroi ai cărții amintite mai sus, au participat în ziua de 12 iulie 2009 la Sărbătoarea fiilor satului, organizată la Miroslovești, comuna de care aparține satul natal. Autorului memoriilor i s-a conferit titlul de Cetățean de Onoare al comunei. Referință Bibliografică: COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 624, Anul II, 15 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
a pregătit repede ceva de mâncare, dar el a gustat doar, și peste puțin timp a plecat călărind în goană pe malul pârâului Suha Mare. Împrumutase un cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului, satul nostru natal, a descălecat, a legat calul de un plop de pe marginea drumului și s-a așezat pe iarbă cu capul între mâini. Privea gânditor spre coasta dealului împădurit, învăluit tainic de umbrele înserării. Se pare că era atât de transpus, încât
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407004272.html [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
Autorului Mihai LEONTE Amintiri despre mine... ( autobiografie ) M-am născut la data de 19 ianuarie 1941, în satul Petia, comuna Bunești, județul Suceava, fiul lui Vasile și Elena-Jănița LEONTE, născută Condurache. Primele 4 clase elementare le-am urmat în satul natal, clasele 5 și 6 în centrul de comună Bunești, iar clasa a 7-a am absolvit-o la cursurile fără frecvență în 1961 la Zlatna.Între 1957 și 1961 am urmat cursurile Școlii Profesionale de Mineri Zlatna, regiunea Hunedoara. De la
AMINTIRI DESPRE MINE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_mine_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367369_a_368698]
-
marginile ascuțite, ochelarii, și nelipsita havană din care pufăia”. Totodată autorul romanului îi reliefează omului Alexandru Macedonski, cu îndemânare artistică, personalitatea, trăsăturile de caracter: iubirea de mamă, umorul fin, primele iubiri, muzele, dragostea față de copii, dorul de țară, de locurile natale, legătura cu prietenii din copilărie, amintirile despre tatăl său - plecat în veșnicie când poetul avea doar cincisprezece ani, pasiunea de a călători, relația de dragoste și prietenie cu soția sa, Ana Rallet-Slătineanu, iubirea părintească față de cei șase copii, și, nu
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
copii ai familiei Vornicescu. „Niciodată n-am uitat, și nu voi uita câte zile voi avea, Codrii Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
al Moldovei și Bucovinei, Teofan al Olteniei - urmașul său la scaunul bisericesc al Olteniei din toamna anului 2000 până în anul 2008 când a plecat la Iași ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei în locul P.F.P. Daniel al României, Mitropolitul plaiurilor sale natale - Petru al Basarabiei, mitropolie la a cărei reînființare în anul 1992, a contribuit și el în mod substanțial și decisiv, alături de un alt basarabean, mare cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie al Ardealului, trecut și el la cele veșnice în
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
municipiului Craiova și Fundația „Scrisul Românesc” au hotărât crearea Aleii marilor personalități din Craiova, în care figurează, între cei 24, și bustul mitropolitului-cărturar Nestor Vornicescu, în Parcul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. 2005 - 1 septembrie: Liceul din comuna sa natală, Lozova-Vorniceni, poartă numele mitropolitului Nestor Vornicescu. 2007 - februarie: Î.P.S. Dr. Teofan Savu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul de atunci al Olteniei, a propus, și Consiliul Eparhial a aprobat, ca biblioteca regretatului mitropolit (circa 30.000 volume) să poarte numele „Mitropolit
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
anul 1924 în localitatea Săbolciu din județul Bihor. Tatăl său, Gheorghe, a fost învățător și din anul 1929 și preot, iar mama, Maria- nepoată de văr Mitropolitului Vasile Mangra - a fost casnică. Inceputul școlii primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > RĂDĂCINI ROMÂNEȘTI - SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIȚIILE ȘI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - UN ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - UN ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XXV Rădăcini românești - Satul natal, copilăria, tradițiile și pământul patriei În apropierea masivului Suru din Munții Făgărașului - desăvârșiți străjuitori ai ținuturilor transilvane -, unde stăpânește peste oameni verdele culmilor împădurite și semeția șteiurilor de stâncă scăldate de ape reci și limpezi, la poalele munților Moașa și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i apoi copiilor săraci. Această virtute au moștenit-o și feciorul, Ion Sinu, tatăl lui nea Mitică, dar și nepotul lui nea Niculiță, cu care astăzi mă desfăt în amintirile despre satul lui natal. „Mi-a rămas de la bunicul și de la tatăl meu un bagaj enorm de învățăminte despre viață, atitudine față de cei din jur, caracter... Când aveam oameni la lucru, tata îmi spunea: Întotdeauna când îți vine cineva la lucru, nu-l pune
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
râzând în batjocură: Bine măi, nea Nicolae, știu că ai fost în America, știu și că ești zgârcit, dar chiar așa, să mănânci ace? Obiceiuri, tradiții și...neuitare! Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebeșul de Sus din Mărginime, despre oamenii lui și despre spiritul lor, dar n-am văzut nicicând mai multă bucurie și vioiciune în ochii lui ca atunci când mi-a povestit despre obiceiurile pe care nu le uitase, despre tradițiile
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
plină de creativitate și spirit; fiecărei etape din viața unui om, țăranul român autentic a știut să-i cânte sau să-i recite, după obiceiurile străvechi, transmise de la o generație la alta. Dumitru Sinu, în retrospectiva făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
meu fără să obosesc”... îmi spusese nea Mitică la sfârșitul discuției noastre. Trebuie să recunosc talentul de inegalabil povestitor al lui Dumitru Sinu și mai mult decât atât, emoția puternică ce mi-a lăsat-o dragostea lui infinită pentru locurile natale, pentru satul în care a fost plămădit din lutul iubirii de neam și de glie, de unde a plecat apoi în lumea largă să-și caute norocul și unde a învățat, că omul cu suflet frumos și sensibil s-a născut
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de glie, de unde a plecat apoi în lumea largă să-și caute norocul și unde a învățat, că omul cu suflet frumos și sensibil s-a născut pe pământ românesc. Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Rădăcini românești - Satul natal, copilăria, tradițiile și pământul patriei (Capitolul XXV) / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 320, Anul I, 16 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
a născut în anul 1970, în satul Găujani, comuna Boișoara, jud. Vâlcea, fiind cel mai mic dintre cei patru frați ai unei familii de crescători de oi din tată-n fiu. În anul 1979, familia sa se mută din satul natal al mamei în satul vecin Greblești, din comuna Câineni, jud. Vâlcea, satul natal al tatălui său. După absolvirea a 10 clase, urmează cursurile Școlii Profesionale de Cooperație din Râmnicu Vâlcea, pe care le absolvă în anul 1988. În anul 1997
ARON SANDRU de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Aron_Sandru.html [Corola-blog/BlogPost/343943_a_345272]
-
cel mai mic dintre cei patru frați ai unei familii de crescători de oi din tată-n fiu. În anul 1979, familia sa se mută din satul natal al mamei în satul vecin Greblești, din comuna Câineni, jud. Vâlcea, satul natal al tatălui său. După absolvirea a 10 clase, urmează cursurile Școlii Profesionale de Cooperație din Râmnicu Vâlcea, pe care le absolvă în anul 1988. În anul 1997, la seral Liceul „M. Săulescu” din Predeal, cu profil turistic. Până la încorporare și
ARON SANDRU de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Aron_Sandru.html [Corola-blog/BlogPost/343943_a_345272]
-
odinioară personajul. Dar, înainte de a-l cunoaște pe veritabilul personaj Dumitru Sinu, trebuie sa-ți îndrepți atenția asupra scriitorului. Distinsul domn Octavian D. Curpaș este autorul acestui „testament de amintiri”. Așa cum spuneam la început, numai dăruirea, pasiunea, dorul de locul natal, și binențeles oportunitatea cunoașterii lui Dumitru Sinu, l-a făcut să scrie această minunată carte. Profesionalismul și-a spus cuvântul și astfel într-un timp relativ scurt, cartea a văzut lumina tiparului. Munca sa de jurnalist înfocat al diasporei românești
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_marin_visurile_si_amintirile_l_carmen_marin_1345102669.html [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
de lumină și frumusețe celestă dar a îmbrăcat și cuvântul într-o lumină a divinității, revărsând către noi iubirea sa pentru frumos. Gândurile sale senine au luat forma unor poeme sublime în care doinește recunoștința pentru Dumnezeu, iubirea față de plaiurile natale și față de creație. Condeiul său este deosebit fiindcă scrie cu sufletul iar amprenta pe care o pune fiecărui vers este cea a originalității. Poetul soarbe frumusețile pământești cu ochi precum izvoarele de lumină și își așterne dorurile și aspirațiile pe
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1445079175.html [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
joi, 6 octombrie a.c., a avut loc în Sala Mare a Primăriei Turda, în prezența unui numeros public sărbătorirea împlinirii a 85 de ani a profesorului Valentin Vișinescu, Cetățean de Onoare al municipiului Turda, al comunelor Viișoara și al satului natal Stelnica, din județul Ialomița,. manifestarea fiind organizată și desfășurată sub egida Asociației Rei Culturae Fautores. În prezența primarului Cristian Octavian Matei, a senatorului Alexandru Cordoș și a deputatului Mircea Vicențiu Irimie, profesoara Doina Arion, coordonatoarea manifestării, membră a cenaclului “Pagini
MUNICIPIUL TURDA ȘI-A SĂRBĂTORIT CETĂȚEANUL DE ONOARE-VALENTIN VIȘINESCU-85 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1475763333.html [Corola-blog/BlogPost/382451_a_383780]
-
și a pune la cale planuri ca să fie mai bine. Nu suporta jigodismul, vedetismul și era un țăran sadea mândrindu-se cu asta. În holul apartamentului nostru din Tei tronează și-acum turme de mioare și munți pleșuvi din Rucărul natal pe care l-a iubit atât de mult și cu ai cărui oameni și înfătuiri se mândrea... Dac-ar trăi s-ar minuna câte lucruri bune i-ar fi dat să vadă. câte nu i s-au întâmplat viața toată
SCRISOAREA FAMILIEI LUI ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI CĂTRE RUCĂRENI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarea_familiei_lui_ion_dorel_enache_andreiasi_catre_rucareni_.html [Corola-blog/BlogPost/340620_a_341949]
-
Oradea, iar în anul 2002 pe cel al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu!... Nu pot să uit faptul că, în mare parte, i se datorează reînființarea - la 12 Decembrie anul 1992 - (a) Mitropoliei Basarabiei, neuitând, astfel, nici o clipă, locurile sale natale încărcate de istorie, cultură și spiritualitate tot românească!... Spicuind doar frânturi, la toate acestea și la multe altele, mă gândeam în timpul slujbei înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre românești, promotor și apărător al valorilor culturii și
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
lor: Liviu Rebreanu, G. Coșbuc, sau Ion Pop - Reteganul. Atunci, m-am întrebat, în sinea mea, de ce orașul meu nu se numește Gib Mihăescu, așa cum Hordou a devenit Coșbuc, Prislop a devenit Rebreanu, Haimanale a devenit Caragiale? Revenit pe meleagurile natale, ca profesor, am regăsit orașul Drăgășani cu același parfum al copilăriei, acel oraș patriarhal, cu aceeași arhitectură, în care încă mai trăiau acele peronaje pitorești și pline de savoare, care, cu siguranta, ar fi atras atenția lui Gib Mihăescu, imotalizându-le
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]