4,790 matches
-
omul - nota mea), străbate mări,/ Prin hulă și prin val spumos, / Prin val vuind vijelios”. Departe de-a fi o simplă figură retorică, pentru Patocka, acest pasaj are meritul de-a indica în mod precis condiția omului: aceea a unui navigator pe valurile mării care - prin abilitatea pe care o detaliază versurile următoare - „reușește să se mențină la suprafață, fiind totuși expus puterii nestăpânite a adâncurilor”. Pe acest adânc tumultuos și insondabil își află temeiul „partea” omului, interioritatea sa care se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
evidence, adverse impact and applicant reactions. International Journal of Selection and Assessment, 8, 237-247 Newell, S. (2000) Selection and assessment in the Knowledge Era. International Journal of Selection and Assessment, 8. (1-6 Olea, M.M., Ree, M.J. (1994). Predicting pilot and navigator criteria: not much more than g. Journal of Applied Psychology, 79, 845-851 Pitariu, H., Albu, M. (1996). Psihologia personalului I. Măsurarea și interpretarea diferențelor individuale. Cluj Napoca:Ed. Presa Universitară Clujană, Pitariu, H. (1983). Psihologia selecției și formării profesionale. Cluj Napoca:Ed.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Texte de bază (p. 303-316). Iași: Polirom. Oldham G. R. (1996). Job design. În C.L. Cooper and I.T Robertson (ed.) International Review of Industrial and Organizational Behavior (p.33-60). Chichester: Wiley. Olea, M.M., Ree, M.J. (1994). Predicting pilot and navigator criteria: not much more than g. Journal of Applied Psychology, 79, 845-851. Ombredane, A., Faverge, J.M. (1955). L’analyse du travail. Paris: P.U.F. Oppenheimer, T. (1997). The computer delusion. Găsit la adresa: http://www.theatlantic. com/issues/97jul/computer
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
MURGESCU și SIMION CÎLȚIA (coordonatori), Exerciții Întru cunoaștere. Societate și mentalități În noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, În care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară Îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a confirma ambiția celor doi editori, mărturisită și În introducerea pe care o semnează Împreună, de a propune demersuri și teme noi În impasul actual al istoriografiei românești. De o criză
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
niciodată static, ci se Îmbogățește continuu prin experimentare practică. Desigur, categoriile În care este Împărțită realitatea vegetală nu sunt cele botanice linneene, uneori neevidente, pe care le preferă savanții. Testul decisiv pentru mētis Îl reprezintă reușita practică. și-a Încheiat navigatorul cu bine călătoria? Au reușit stratagemele lui Odiseu să Îi păcălească pe ciclopi? A vindecat alifia furunculul? A fost bună recolta țăranului? Dacă o tehnică Își atinge În mod eficient și repetat scopul, oamenii care se bazează pe mētis nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
modalitate de legitimare, ea poate fi foarte bine o modalitate ficțională. Brook Thomas trimite la o analiză a lui Blumenberg asupra metaforismului naufragiilor, de la Lucretius la Otto Neurath, din Cercul de la Viena. Blumenberg compară acolo dilema epistemologiei moderne cu sarcina navigatorilor care se văd În situația de a-și repara corabia pe mare, În lipsa pământului stabil. Thomas comentează că, În decursul secolului XX, distanța dintre locul naufragiului și cel al observatorului lui s-a micșorat până când observatorul Însuși nu a mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un suport sufletesc mai mare și pe un talent mai robust; accentul personal impresionează chiar de rămâne un simplu accent.” Un Al. Macedonski frondeur, imprevizibil, teatral, un fantast, un egotist nutrit cu iluzii plutind pe suprafața realităților amintea de plăsmuirile navigatorilor greci întorși din lungi călătorii; mințind „în povestirile lor despre oameni și locuri”, inventivitatea acelor navigatori a făcut să apară Odiseea. În relațiile sociale obișnuite „invențiunea e minciună, pe când în artă devine o funcție estetică”. A defini valoarea celor „revizuiți
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
rămâne un simplu accent.” Un Al. Macedonski frondeur, imprevizibil, teatral, un fantast, un egotist nutrit cu iluzii plutind pe suprafața realităților amintea de plăsmuirile navigatorilor greci întorși din lungi călătorii; mințind „în povestirile lor despre oameni și locuri”, inventivitatea acelor navigatori a făcut să apară Odiseea. În relațiile sociale obișnuite „invențiunea e minciună, pe când în artă devine o funcție estetică”. A defini valoarea celor „revizuiți” e totuna cu a stabili prin reducere la unitate gradul lor de obiectivitate sau, cum ar
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
contra monofiziților care se găsește între scrierile lui Anastasie Sinaitul. Bibliografie. Ediții: PG 93, 13-780. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 93-95. 7. Cosma Indicopleusta După cum rezultă și din semnificația primă a supranumelui său, Cosma a fost poreclit „Indicopleuste”, adică „navigator în jurul Indiei”, în urma unei călătorii care l-a purtat până în Ceylon unde se dusese ca negustor. În realitate, chiar numele său, Cosma, este simbolic pentru că trimite la grecescul kosmos, adică la lumea pe care a descris-o în opera sa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Augusto Seabra, Conspirația zăpezii, București, 1999, Omul fântânilor și alte povestiri portugheze, București, 1999; A. Lobo Antunes, Manualul inchizitorilor, București, 2000, Întoarcerea caravelelor, București, 2003; Adolfo Casais Monteiro, Europa, București, 2000; H. Donato, Scurtă istorie a Braziliei, București, 2000; Patronul navigatorilor și alte povestiri portugheze, București, 2003. Repere bibliografice: F. V. Peixoto da Fonseca, [Micaela Ghițescu], „A Bem da Língua Portuguesa”, (Lisabona), 1969, 8-9, 1973, 19, 1979, 3, 1980, 1-2; Dicionario biografico universal de autores, Lisabona, V, 1982, 3983; Darie Novăceanu, Efectul
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
2889, pref. trad., București, 1961, Cele cinci sute de milioane ale Begumei, pref. trad., București, 1968, Șarpele de mare, București, 1969, Steaua Sudului. Țara diamantelor, București, 1973, Descoperirea Americii. Cristofor Columb (1436-1506), București, 1992; J. H. Rosny-Aîné, Xipehuzii, București, 1965, Navigatorii infinitului, postfața trad., București, 1974; Lino Aldani, 37ș, pref. trad., București, 1972; A. S. Pușkin, Poveste cu un pescar și un peștișor, București, 1975; J. Allen Hynek, Experiența OZN, Cluj-Napoca, 1978 (în colaborare cu Petre Grigore Năstase); Cyrano de Bergerac, Statele
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
o manieră lirică înfiriparea unei individualități sub protecția tatălui, întrevăzut aproape ca o divinitate. De o cu totul altă factură este romanul de aventuri Naufragiații de la Auckland (1937), a cărui acțiune se desfășoară în anii 1863-1864, având ca protagoniști câțiva navigatori porniți din portul australian Sydney. Alegerea subiectului și interesul pentru continentul de la antipod îi erau stimulate autoarei de preocuparea lui Mihail Sadoveanu din anii ’30 pentru Australia, pe care scriitorul o evoca în Țara Kangurului (1937), în marginea jurnalului lui
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
mai precis și mai sigur de măsurare a timpului. Acul minutelor a fost introdus la puțin timp. Cel de-al doilea ac și-a făcut apariția la Începutul secolului al XVIII-lea și a fost la Început folosit de astronomi, navigatori și doctori pentru a Înregistra măsurători mai precise. Ideea de a organiza timpul În unități standardizate: ore, minute și secunde ar fi părut stranie, chiar macabră, unui țăran iobag din epoca medievală. În aceea vreme, o zi era Împărțită În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
culegerea de mărturii contra monofiziților, aflată între scrierile lui Anastasie Sinaitul. Bibliografie. Ediții: PG 93, 13-780. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 93-95. 7. Cosma Indicopleuste După cum rezultă și din semnificația primă a supranumelui său, Cosma a fost poreclit „Indicopleuste”, „navigator în India”, în urma unei călătorii care l-a purtat pînă în Ceylon, unde se dusese ca negustor. în realitate, chiar numele său, Cosma, este simbolic pentru că trimite la grecescul kosmos, adică la lumea pe care a descris-o în opera
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Chișinău, 1993; În palat la Verde Împărat, Chișinău, 1993; Insomnii, Chișinău, 1994; Oră de anatomie, Chișinău, 1995; Doi lei, Chișinău, 1996; Ploaie la plus infinit, Chișinău, 1996; Cântec de-nceput, Chișinău, 1997; Contur, Chișinău, 1997; Fulgul fermecat, Chișinău, 1997; Motanul navigator, Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău, 1999; Cioburi de cristal, Chișinău, 2000; Desprindere inutilă, Timișoara, 2000; Songuri de buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001; Iepurașul Timică, Chișinău, 2001
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
ale Europei, telegrame nesemnate prin care e anunțat că în acel loc e lună. Anterioară tuturor voiajurilor pe uscat este călătoria de pe Atlantic, povestită în Al optzeci și doilea. Întreaga expediție a unei nave durează șase luni, timp în care navigatorii nu văd alt „țărm” decât luna. Disconfortul inerent navigației, privațiunile și necazurile inevitabile sunt compensate de mici bucurii, importante în acele condiții, precum contemplarea, dintr-un fiord, a așezărilor rurale de pe coasta norvegiană, a grotelor de sub țărmuri, urmărirea zborului unor
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
iar la Reuniunea Scriitorilor Români din Cernăuți e membru fondator și președinte. Versuri și publicistică îi apar în „Luceafărul”, „România literară”, „Moment poetic” (Chișinău), „Contrafort” ș.a. După placheta de debut, Timpul ierbilor, editată în 1977, publică alte cărți de poezie: Navigator în septembrie (1983), Crinul îngândurat (1986), Oglindă retrovizoare (1991). I s-au decernat Premiul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1999) ș.a. Z. cultivă o poezie pătrunsă de un fior elegiac, de „o aleasă eleganță
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
de iarbă”, „trandafirul duios”) care îl leagă de veșnicie și frumusețe. În pofida scepticismului, cu toată duritatea realității care „vâră pumnii în gura Istoriei”, dar și în ciuda anxietății care îl asaltează, poetul încă mai „ară iluzii”. SCRIERI: Timpul ierbilor, Ujgorod, 1977; Navigator în septembrie, Chișinău, 1983; Crinul îngândurat, Chișinău, 1986; Oglindă retrovizoare, Chișinău, 1991; Singurătatea Apocalipsei, București, 1998. Repere bibliografice: George Muntean, Un poet bucovinean, ALA, 1992, 106; Mihai Iordache, „Oglindă retrovizoare”, „Bucovina literară”, 1995, 3-4; Rachieru, Poeți Bucovina, 536-542; Cimpoi, Ist.
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
suspecte de viruși. c) Sent este folder-ul în care se salvează copiile mesajelor deja trimise. d) Attach efectuează atașarea unor fișiere la un mesaj. 24 34. Care dintre următoarele denumiri nu reprezintă un browser? a) Opera b) Mosaic c) Netscape navigator d) Bumerang 35. Care dintre următoarele denumiri nu reprezintă un motor de căutare? a) AOL b) Lycos c) Altavista d) Internet Explorer 36. Care dintre următoarele afirmații este falsă? a) Descărcarea înseamnă copierea unui fișier pe propriul calculator. b) Încărcarea
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
care mediul geografic divers nu constituie un factor unitar suficient de Însemnat pentru a explica forme de viață apropiate. Aș aminti Însă de data aceasta prezența determinantă a originii comune și, mai ales, vecinătatea și istoria comună. Populațiile germanice de navigatori din regiune au transportat cu ele tradiții comune. Le găsim, de pildă, la originile statului rusesc, unde grupul germanic numit ,,rus” trăia În nordul Rusiei actuale. Unele forme de viață materială au Întovărășit aceste populații până departe; elemente originare din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trăia În nordul Rusiei actuale. Unele forme de viață materială au Întovărășit aceste populații până departe; elemente originare din regiunea scandinavă se găsesc În nordul Angliei, apoi În Spania, apoi În regiuni mediteraneene, adică peste tot pe unde grupele de navigatori scandinavi au migrat lunecând pe mare. ,,Marea Baltică” și țările vecine cu Marea Baltică au format uneori obiectul unor studii comparative. Etnic, aceste regiuni sunt populate de grupuri puternic diferite. Elementul ce le apropie pare a fi vecinătatea, dar nu trebuie uitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
începe să ridice noi punți în cunoașterea alterității. Simțul pentru mirare deja pietrificat în numeroase medii bisericești se trezește din nou la viață. După marile descoperiri geografice, surprizele se țin lanț. Alteritatea pare o Pandoră irezistibilă. Nu întâmplător, ținutul marilor navigatori - Italia - a oferit în secolul al XV-lea și cei dintâi istorici de vocație: Leonardo Bruni (1370-1444, Historiae Florentini populi), Lorenzo Valla (1407-1457, cel care a dovedit, în 1440, falsitatea documentului Donatio Constantini) sau Flavio Biondo (Historiarum ab inclinatione Romanorum
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adevărului (un nume fermecător), împrejmuită de un ocean vast și furtunos, adevăratul sediu al iluziei, unde multă ceață deasă și multe stânci de gheață care se topesc repede prezintă aspectul înșelător de țări noi, ispitesc continuu cu speranțe deșarte pe navigatorul pornit fără țintă după descoperiri, angajându-l în aventuri la care nu poate niciodată să renunțe și pe care totuși nici nu le poate duce la sfârșit.79 Ca disciplină teoretică ce analizează condițiile cunoașterii prin experiență, metafizica nu devine
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligența colectivă. Universalul adus de Internet nu generează unicitate, dictat ideatic. Și, în nici un caz, acesta nu conduce la manipulări ideologice sau la totalitarism social (în afară de cazul când „navigatorii” au predispoziții către așa ceva!). Apelul la noile tehnologii informaționale are un istoric și se manifestă sub mai multe forme (vezi Michel, 1999): - învățământul și învățarea asistată de computer, practicate deja de câteva decenii; - cursuri electronice și programe didactice care pot
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
temporal. Elevii intră în circuite informaționale calibrate și aflate la discreția altora (instituții, asociații, instanțe media, comercianți, șarlatani, indivizi dubioși etc.). Responsabilitatea în a decela ceea ce este util și valoros de ceea ce este nefolositor și periculos revine aproape în totalitate „navigatorilor”. Privitor la funcționalitățile calculatorului în școală, se pot evidenția mai multe ipostaze (vezi Hadzilacos, 2005): Calculatorul ca mijloc de înregistrare a unor expresii, precum tabla și foaia de hârtie, ce conțin linii, forme, culori. În acest sens, calculatorul are următoarele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]