3,257 matches
-
rele! Lasă-l să vorbească. Spuneam numai că dacă la Liverpool se Întâmplă ceva nasol, voi puțoii o luați razna ca curu. Vă faceți din asta o scuză ca să etalați afișe la meciurile de fotbal... illsburgh... i-sell... imit eu gâjâitul nazal gâfâit din Liverpool. De ce nu puteți să stați În casele voastre de rahat și să suferiți În tăcere, de ce trebuie să transformați totul Într-o audiție de prost-gust pentru Brookside, ca să arătați cine e cel mai futut de tragedie? — Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pozițiilor de yoga și a gimnasticii de tonifiere chinezească a demonstrat importanța exercițiilor de respirație și de creștere a capacității de concentrare mentală. Efectul pozitiv al exercițiilor de respirație cuprinse În antrenamentului fizic este următorul: aerul care trece prin sinusul nazal, prin reflex influențează activitatea mai multor sisteme și organe. Daca respirația se realizează preponderent pe gură se pot crea dezechilibre (În principal ale sistemul respirator); fluxul intensiv de aer care trece prin nas și faringe are efect de călire; respirația
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Antrenamentul după metoda C. Buteico necesită eforturi mari de voință, perseverență și timp. În timpul antrenamentului se recomandă urmărirea evoluției frecvenței cardiace de la Începutul ciclului de antrenament, durata respirației superficiale la fiecare din cele cinci Încercări ale ciclului. Se recomandă respirația nazală, În timpul pauzei după expir nu este indicată Încordarea, să se facă 6 cicluri a câte 20-40 de minute fiecare. Atingerea apneei până la durata de un minut se poate realiza În aproximativ un an de antrenament. Astfel, exercițiile de respirație pot
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
este de 1,3-2,5 mg. Vitamina 2 (riboflavina) participă În metabolismul glucidic, menține pielea și mucoasele În stare bună. Insuficiența ei În organism se reflectă prin fisuri În colțurile gurii, exfolierea pielii de pe față În regiunea pleoapelor și cutele nazale. Deficitul vitaminei 2 provoacă apatie, se manifestă prin Înțepături, furnicături În picioare. Sursa vitaminei 2 este În ficat, lapte, ouă, pește, brânză, drojdie, hrișca, fulgi de ovăz. Norma zilnică este de 1,5-3 mg. Niacina, nicotinamida participă la metabolismul glucidic
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
mai studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și în activarea complementului (OLINESCU, 1995). -Imunoglobulinele A (IgA) sunt specifice organelor secretorii (glande salivare, glande mamare, nazale, respiratorii, gastrointestinale, vaginale), fiind secretate de plasmocitele prezente în "lamina propria". Prezintă o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul de acțiune al acestor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acestui cuvînt, substanța sa fonică, pare a-l predestina unei generoase semnificații: zumzetul și vibrația consoanelor inițiale se bucură de o reverberație amplă În cuprinsul bine rotunjit al unei vocale aptă să susțină freamătul prelungit cu tonurile Înalte de orgă nazală ale ultimei consoane. Inconsistent pentru a mai alimenta cu informație pertinentă activitatea eficace, angajată utilitar pentru a atenua inconfortul cotidian sau secular, zvonul deșteaptă o harnică rumoare de roi gata de un alt Început, amorsează reconfortarea ce relansează sufletul pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pare să fi fost decorată și cu pictură tricromă, acum ștearsă (Pl. 59/3; 60/4). O parte din protomele încadrate în această categorie se disting prin modelarea unei creste mediane, care, presupunem, încearcă sugerarea arcadelor ochilor sau accentuarea cutiei nazale. Dintre acestea, demnă de menționat găsim o protomă decorată tricrom, cu gura figurată printr-o ușoară incizie (Pl. 57/5; 59/1). O altă piesă, nedecorată, are nările redate printr-o perforație orizontală (Pl. 57/6; 59/2). Interesantă este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Boala începe cu febră ridicată, dureri de cap, dureri musculare etc., după care urmează erupția. Riscul transmiterii este ridicat mai ales în prima săptămână. 335 Rujeola (sau pojarul) este o boală virală infecțioasă, contagioasă, caracterizată prin febră mare, tuse, secreții nazale și oculare, erupție cutanată. Este mai gravă la sugari și copiii mici (cu complicații pulmonare și risc ridicat de mortalitate). 336 SARS înseamnă "sindrom respirator sever acut", boală provocată de virusul corona care se propagă cu o viteză mare și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
am, „cu“, „împreună“ și pel-, pal„a curge“. Revenind la ipoteza continuității dintre numele antic, probabil trac la origine, și cel actual, Pușcariu a enumerat mai multe exemple, e drept mai ales din dialectele sud-dunărene, în care a în poziție nazală nu a evoluat la î (i.r. arel, „inel“, arom. antînu < antaneus, megl. ampirat, „împărat“, rom. andrea „undrea“ etc.). Evoluția (sau alternanța) e > o s-ar putea explica și printr-un reflex maghiar (asemănător celui petrecut în rom. brînză > magh. bronza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
veche a toponimului Cîmpina (< v. sl. kopina, „mărăciniș“, „loc acoperit de mărăcini“) este foarte cunoscută, fiind dată exemplu în sintezele și în manualele de istorie a limbii romîne (alături de Glîmboca, Dîmbova, Dîmbo vița) de evoluție a vechii nazale slave o nazal la în, îm, ci nu la un, um, ca în alte toponime slave, ceea ce dovedește că slavii au fost puțin numeroși în marea majoritate a teritoriului din nordul Dunării pînă în secolele al X-lea și al XI-lea, cînd
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
î. De pildă, așa cum a observat Emil Petrovici, pe Valea Almăjului, în apropierea teritoriului sîrbesc, există și toponime slave cu reflexul u (Dubăușa), caracteristic variantei slave sîrbești, mai puțin arhaică decît cea bulgărească, cu ă (transformat în romînește, în poziție nazală, în î, ca în campus > cămp > cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului Prahova, în imediata apropiere a municipiului și al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dîmbovicioara), Peștera Dîmbovicioarei. Toponimul are o etimologie slavă unanim recunoscută, sl. dǔbǔvica. De altfel el este atestat de mai multe ori, începînd din secolul al XV-lea sub forma Dobovica, „(valea) cu stejari“, (< sl. dǔb, „stejar“ + sufixul toponimic -ovica), o nazal evoluînd la î, potrivit reflexului bulgăresc al elementelor vechi slave. Există în Oltenia și două toponime Dîmbova (un pîrîu și un sat), care provin dintr-un sl. dǔbova (< dǔb „stejar“ + sufixul toponimic -ov). Dîmbovița nu poate fi derivat diminu tival
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]