1,431 matches
-
care îl face să fugă de femeia iubită. Ladima e văzut de Fred ca un om misterios, grav, "pedant de bine-crescut", om de superioritate intelectuală. Își dă seama că, sub aspectul dezolant al lui Ladima, se afla intelectualul superior și neînțeles, de aici și interesul de a-l cunoaște pe diverse căi. Lecturând scrisorile lui Ladima adresate Emiliei, Fred descoperă uluit un cu totul alt om: Intervențiile Emiliei, vulgare și simpliste, exprimate cu voce tare, minimalizează profilul desprins din scrisori. Ea
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
vrea să-i fie rob. Și totuși: Alunecările lui în trecut, spre Ladima sau spre doamna T., care au loc între două intervenții ale Emiliei, dau adâncime neașteptată actului trăirii: " Interesul pentru Ladima devine interes pentru condiția omului superior și neînțeles. I-l recomandă tatălui său, Tănase Vasilescu, pentru a-l lua director la "Veacul", ziar înființat împreună cu Nae Gheorghidiu, pentru a stăvili o campanie de presă împotriva deputatului. Prin aceasta se dezvăluiau afacerile necinstite privind fabrica de muniții din Ardeal
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
trebuie să merg mai întâi." Acesta putea fi momentul hotărâtor. Gosseyn simțea că prinde curaj; super-creierul său tocmai executa focalizarea specială necesară pentru similarizarea dodecimală, când... În momentul acela, se auzi o vece spunând: - Scoateți-l de acolo și... (cuvânt neînțeles) o să stea de vorbă cu el! O pauză; apoi, de la îndepărtatul Gosseyn Doi veni admonestarea: "Ai grijă, Trei! Intenționat te-au lăsat să auzi asta. Așa ca, deși ideea de a sta de vorbă e în general liniștitoare, după atacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
a năvălit afară prin spărtura ferestrei. Am adunat zdrențele de pe jos și le-am pus pe scândura priciului, apoi, în paltonul primit de la Petre și în pătura primită de la Epiharia, m-am culcat. Am lăsat candela să ardă. În urma mea, neînțeleasă, se stingea cea mai lungă zi a vieții mele. N-am adormit imediat, în ciuda epuizării, probabil fiindcă mi-era sete. Vedeam, amestecate, fragmente de oraș. Drumul până aici fusese un labirint. Știam, cu aproximație, direcția spre strada Berzei, dar parcă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
repeziciune, fără să cunoască încotro e drumul. Uneori reușea să rămână cu ceilalți și să țină direcția, ca într-o banchiză de pești, însă cel mai ușor se îndrepta singur, mergând ca un rac, înainte și înapoi, către un capăt neînțeles. Își plătise cu bani fuga de lângă fiu- său, dar n-o rezolvase cu morții lui, cu Allah, cu Ghazal, cu frica de frig și cu ceea ce căpătase după încercarea de a găsi o țară mai bună. Când trecu de castanii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fină. Palma de mărime mijlocie are degete fără noduri sau cu foarte slabe nodulații, falangele extrem de lungi și subțiri, degetul mare elegant și mic. Ea este întâlnită la toate clasele, deși persoanele ce posedă această mână adesea riscă să rămână neînțelese și chiar disprețuite pentru aptitudinile lor minime spre munca manuală. Ele nu țin la formă, decât în domeniul artei. Persoanele cu această palmă prețuiesc virtutea mai mult decât știința; sunt atașate pentru operațiile de gândire, pentru idealitate, iubesc adevărul în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
beția sa se retrezea, ca un blestem care nu i-a părăsit niciodată trupul, bine ascunsă în cutele conștinței sale, de unde urca către suprafață dominând și desfigurând. În acele zile, Steiner nu mai era decât o epavă ce murmura cuvinte neînțelese, un erudit care se clătina pe picioare, cu privirea tulbure în care nu se mai regăsea nimic din geniul său. Rădăcinile acestei rătăciri în care Steiner se cufunda ca într-un ritual nu erau dezvăluite nimănui, nici măcar lui Corto. Marinarul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
biserici, în acest moment, aflând că ganglionii care se inflamează sunt calea firească prin care trupul își aruncă infecția, ar zice: "Doamne, dă-i trupului meu boala", tot așa și creștinul va ști să se lase în voia divinității, chiar neînțeleasă. Nu se poate spune: "Asta înțeleg; dar asta e inacceptabil", trebuie să ne aruncăm în inima acestui inacceptabil care ne este oferit tocmai pentru ca să alegem. Suferința copiilor este pâinea noastră amară, dar fără această pâine sufletul nostru ar pieri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
o lume întreagă trece prin vizorul său, care scrutează neiertător comportamentul celor pe care ia cunoscut. Autorul e un spirit rebel (după propria autocaracterizare), care se judecă și pe el, dar și epoca și oamenii acelei epoci. Se simte un neînțeles și mai ales un nedreptățit și un neluat în seamă de contemporani, având la activ opt ani de închisoare și șase ani de Domiciliu Obligatoriu la Lățești, în Bărăgan. Cu foarte multe păreri și judecăți de valoare privind epoca comunistă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
subliniază caracterul complex al tendinței de comerț academic. Larson, Edward J. Summer for the Gods: The Scopes Trial and America’s Continuing Debate over Science and Religion. Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1997. Puține evenimente din istoria americană sunt la fel de neînțelese ca procesul Scopes. Astăzi reprezintă simbolul războiului între știință și religie. De fapt, nu este vorba de nimic de genul acesta. Adevărul este mult mai amuzant, complex și provocator. O bijuterie de carte. Midgley, Mary. Evolution as a Religion. London
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
avea ghinionul să scoată din valiză pungi cu bomboane și pachete cu biscuiți pentru copii. Venea de la Liège vineri și pleca Înapoi duminică. Îi cedam camera mea. Mă străduiam să fiu cît mai drăguț cu el, ca să compensez răceala de neînțeles a tatei, căruia n-aș fi Îndrăznit să-i fac nici cea mai mică remarcă, dar asta nu Înseamnă că nu o gîndeam... Oare ce se putuse Întîmpla Între apariția paginilor lirice pe care tata i le consacrase Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pentru generațiile viitoare, cu televiziunea, internetul și jocurile pe calculator? Ar ajunge comunicarea să se schimbe într-atît încît să se lipsească de cărți? Aceasta e o întrebare la care numai timpul ar răspunde. Vor ajunge cărțile obiecte de muzeu, amintiri neînțelese, construcții încremenite în misterul lor de veacuri, trăind în continuare în universuri paralele?... sau poate comunicarea va continua să includă această formă completă și complexă de creație, pentru a avea diversitatea exprimării... Adevărul e că eu nu mi-am pus
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mușcă zăbala, se caută niște răsturnări, ebraica apare ca o limbă sacră și misterioasă, cabaliștii au lucrat pe cont propriu și cu alte scopuri, cei treizeci și șase de invizibili Împrăștiați prin lume Își vâră În cap că o limbă neînțeleasă poate ascunde cine știe ce secrete. Pico della Mirandola va fi acela care va spune că nulla nomina, ut significativa et in quantum nomina sunt, in magico opere virtutem habere non possunt, nisi sint Hebraica. Ei, bine? Pico della Mirandola era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
avangardiste, indiferent de nuanță, e teatralitatea lor. Militantul avangardei își compune cel mai adeseori o postură dramatică, monologînd cam pe aceleași teme (...) trecînd de la filipica tunătoare la entuziasmul ardent, de la clovneria studiată la mina ursuză și chiar tragică a celui neînțeles și înfrînt. (...) Se joacă, de la un moment dat, un rol ce trebuie interpretat cît mai convingător”. În descendența romantică a „cultului personajului” trecut prin extravaganța esteticii dandy, manifestele avangardiste vădesc o „conștiință a jocului” și apelează la o „gestică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca o lacrimă din plînsu-ți. SCOICA C-un zâmbet îndrăzneț privesc în mine și inima mi-o prind în mână. Tremurând îmi strâng comoara la ureche și ascult. Îmi pare că țin în mâni o scoică, în care prelung și neînțeles răsună zvonul unei mari necunoscute. O voi ajunge, voi ajunge vreodat' pe malul acelei mări, pe care azi o simt, dar nu o văd ? EVA Când șarpele întinse Evei mărul, îi vorbi c-un glas ce răsuna de printre frunze
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ani va trebui Lumii s-o ajungă. Mintea lui a fost isteață, Iubirile i-au fost destin, Hotărât, el a trecut prin viață, Amorul lui a fost festin, Iar inima i-a fost un chin. Eminescu, a fost un geniu neînțeles, Măcar iubirile să-i fi fost sacre. Idealul său a fost măreț, însă... Necazurile i-au fost parte. El fiind și nestemată din tezaur strămoșesc, Sălășluind de multe generații. Ce strălucește ca luceafărul pe cer. Urcând mereu pe piedestaluri. Nebunia
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru tine!” Lățosul urmărea scena îndeaproape. Vântul și ploaia deveneau tot mai greu de suportat. Fuioarele apăsătoare de fum străpungeau norii. Nici nu a simțit când s-a apropiat de sat, iar tăcerea vecinei arunca peste sufletul ei o greutate neînțeleasă. Zeci de întrebări fără răspuns se perindau prin mintea ei, cu o viteză amețitoare. Așteptarea se apropia de sfârșit. Era pregătită să înfrunte adevărul de pe buzele femeii care acum o lună plecase în străinătate și, probabil, se întâlnise cu mama
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe care mereu l-am visat. Noi orizonturi se deschid în calea mea, noi zări îmi dau putere să încep să cred, dar totuși să mă întreb. Să cred în mine, dar să mă întrebe e sunetul acela prelung și neînțeles, zvonul că voi ajunge. Deaconescu Daniel, clasa a VIII-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu Cristina Întâlnirea din vis Din patul meu confortabil și călduros priveam geamul aburit și jocul fulgilor de nea ce acopereau orașul într-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
spus cu un zâmbet plăcut și, în același timp, inteligent:„Când erai mic săpai gropi în nisip și apoi așteptai ca toată apa din mare să intre în groapa ta, acum încerci, cu mintea ta, să cuprinzi neștiutul, să înțelegi neînțelesul și să pătrunzi nepătrunsul? Ai vrea oare ca toată apa din mare să încapă într-o groapă atât de mică?”. L-am privit atent, până ce o adiere de vânt l-a făcut să dispară. M-am trezit și, uitându-mă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ști ați răspunde... printr-un cuvânt. Știu doar că eram fericită. Oglinda din camera mea cuminte reflecta doar adevăruri despre suflet. Mă apropii cu pași mărunți și hotărâți...o fetiță de-o șchioapă, cu ochii albaștri și profunzi ce explicau neînțelesul cerului, cu buclele negre și întunecate ce se atârnau pe ai mei umeri ca niște ciorchini de struguri îngrămădiți unul în altul, strânse în fundițe roșii ca merele pârguite. Sub un ten văruit se ascundea un surâs de porțelan. Dacă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
clasa a VIII-a Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Cârlescu Maria Dragostea nu are limite Am pășit pe plajă fredonând. Pe cer încă mai străluceau câteva stele învinețite rămase din puzderia de peste noapte. Marea cânta straniu, prelung și neînțeles. Ascultam cântecul valurilor. Aerul era pictat în nuanțe posomorâte și o liniște ca de gheață mai înfiorătoare decât țipetele lungi, ascuțite și sfâșietoare ale lunii, stăruie încă pe boltă. Chiar și vântul părea să tremure în tăcerea ca de mormânt
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să o curețe de păcat prin cei aleși, capabili să citească secretul zeilor, cei care sunt în stare să audă glasul îndrumător al naturii chiar în spatele foii de hârtie pe care o mânjesc cu atâta îndârjire în scopul îndeplinirii unei neînțelese, exilate vieți de poet - pulbere de stele în suflet de înger închis în josnica piele de om. Sacrificat pentru a fi neînțeles, el este armonia din natură, căci există armonie în natură, precum sufletul poetului se leagănă după vântul molcom
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de cristal au început a perdelui văzduhul, frunze de aramă acopereau pământul, iar florile parfumate pecetluiau poteca ce ducea către un univers greu de mister, universul lui „A fost odată...”. Cum pășeam stingheră pe pământul umed m-au îmbrățișat întrebări neînțelese și ajungând la poarta „celui dintâi vis al anului” am zărit-o pe Metafora care stătea îngândurata la fereastra unui frumos palat. Apropiindu-mă de ea, teama a început să îmi recuprindă sufletul. Am întrebat-o de ce era tristă, iar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ce nimeresc... Marie se poziționă imediat pe frecvența radio a mașinii 4x4. Era Într-adevăr foarte ciudat, se auzea o respirație sacadată alternînd cu gemete, chiorăieli, șoapte răgușite. - T24 către PC, răspunde! Răspunde! Apelurile Mariei rămaseră fără efect, zgomotele de neînțeles continuau. Plecă În trombă sub privirea lui Annick, deloc liniștită că rămîne din nou singură la post. De cum ajunse În preajma falezei, Marie zări mașina 4x4 a lui Fersen. Își parcă la repezeală propria mașină și alergă spre vehicul, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tine o să plouă la mine peste un an, ca să ne crească nouă flori și poame. Toate lucrurile astea se leagă Într-un fel pe care Îl văd, dar pe care nu pot să-l spun decât cu vorbe mai mult neînțelese, căci vorbele nu pot chiar totul. Cum-necum, totul curge și se preschimbă, iar lumea toată e vie precum un om, și de-aia stăm noi doi acum față În față... Kron era numele acelui copil și, de la el a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]