917 matches
-
în care călugării își duc viața, continuând frumoasa tradiție a monahismului românesc. Semnătură indescifrabilă 3 august 1987 Cele mai respectuoase gânduri pentru cei care păstrează toate aceste vestigii de o importanță inestimabilă. Vă încredințăm că ducem cu noi imagini de neșters și de câte ori vom avea ocazia vă vom vizita cu plăcere. Familiile Văideanu și Bugașa, Tecuci * 4 august 1987 Rămânem îngenunchiați în fața celor ce au murit pentru ca urmele neamului nostru să nu se șteargă... Semnătură indecifrabilă 24 august 1987 Odată ce ai
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
se-nșală mai ades în judecata lor asupra oamenilor. Ocupați cu nemurirea, nu-și dau osteneala de-a cerceta interiorul omului. [9] Caracterul oamenilor e tipărit în fața lor. Toate pasiunile cauzează trăsuri deosebite în față. De durată lungă fiind, trăsurile rămân neșterse. [10] Tot ce-i cu putință se și-ntîmplă în cursul vremei în lume. De aceea se nasc schimbări eterne în imperii, obiceiuri, arte, națiuni. Dacă din mulțimea infinită ni sunt numai acele puține istorii cunoscute pe care vremea ni le-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tenace. Clarviziunea lui Augustus recunoscuse aceste calități ale lui. Însă puterea era singurul obiectiv vital al viselor sale, iar cucerirea ei fusese o lungă luptă de eliminare. Neîncrederea lui disprețuitoare în oameni era constantă și spontană, amintirea jignirilor era de neșters, ura față de dușmani - indestructibilă, capacitatea de a ucide - naturală și fără remușcări. Era complet lipsit de milă; terorizarea dușmanilor îi provoca o satisfacție ce mergea până la lascivitate, și nici un mijloc, oricât de atroce, nu i se părea excesiv. Acum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
eternitate în acel accident. Dinspre vehiculele blocate pe autostradă se auzeau claxoane, un cor al disperării. Privind țintă petele de ulei din spațiul meu de parcare, m-am gândit la bărbatul mort. Întregul accident părea eternizat de acele urme de neșters, de polițiștii, spectatorii și personalul de pe ambulanță încremeniți în diferite posturi în vreme ce eu stăteam în mașina zdrobită. Am auzit din spate sunetul unui radio cu tranzistori. Omul de serviciu, un bărbat tânăr cu păr aproape până la brâu, se întorsese la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
flecuștețe de care noi toți avem nevoie. Important e să găsești ceea ce nu poți vedea ori se vede prea puțin, nu ceea ce este la vedere. Pentru ca să blochezi calea uitării, deschide larg artera pururei reîntoarceri. Amintirile triste lasă urme adânci, de neșters, în vreme ce clipele de fericire trec adesea în uitare. Făurește-ți visele la început de drum ca să ai ce culege la sfârșit. Zadarnică-i suferința, dacă „obiectul adorației” nu cunoaște, nici înțelege „prețul dragostei”. Mama este ființa fără asemănare ce nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
mușchi se mișcă (nu contează cum!) când guvernul nu se îndură să treacă la legiferarea măririi salariului unor necăjiți de truditori din societate!... Că doar trăim în democrație! Scrisul e o înșiruire de litere și cuvinte; uneori lasă „urme” de neșters, altele aproape care se șterg ușor... „Urmele” acestea pot aduce bucurie, când scrisul e cu miez, alteori întristare, cum e lumea, vorba poetului, care lume de mii de ani în care e și veselă și tristă! Cartea bună (că sunt
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
florile de piatră din râu se reflecta uitarea ca o fericire unică acum ai privirile bolnave de timp de mine visele îmi spun că le dor ochii de mâini care le frământă iar ca pe niște vorbe cu urme de neșters abisul își cască lacom umbra peste fluturi s-au înecat în râu mă cuprinzi împlor îngere nu îmi muri a mia oară și taci! în moarte și-n iubire se pleacă în liniște în tăcere naște lumina n-am să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sont des mots, ne jamais me réveiller, ce sont des mots, il n'y a que ça, il faut continuer...” Nu lipsea nici un cuvânt. Atâta doar că miroseau puțin a fum și pierduseră ceva din relief. Cât să devină de neșters. Ai săi trebăluiau În bucătărie. Mai avea de făcut un singur pas. 16. Ar fi putut rezolva problema la doi pași de casă. Pentru că În tot orașul se vinde aceeași șampanie. La „Monetărie” Însă sticla i se ambala Întotdeauna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Einstein” de lângă Rathaus-ul vienez, dotată cu un expresso italian și cu instalații de torefacție aduse de la Florența, mirosul de varză murată și cartofi stricați mai stăruia Încă În Încăpere, după părerea celor mai exigenți clienți. Urmele lui Brândușă sunt de neșters, se plângea Ajan ori de câte ori Cain strâmba din nas fără motiv aparent. În mintea armeanului, singura pricină de nemulțumire a cuiva care Îi călca pragul putea fi legată doar de amintirea comerțului insalubru cu legume și zarzavaturi al lui Brândușă, gestionarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atâtea primejdii și libertate În deșert, după atâția ani de absență, nu și-a adus aminte, dintre toți civilizații lăsați acasă decât poate de cel mai civilizat - dandy-ul George Brummell. Firește, atunci când se face bilanțul acestor impresii vii, de neșters asupra mai-marilor vremii, trebuie văzut cine le-a produs, fie și un neghiob, cu toată curiozitatea cuvenită celor care covârșesc imaginația oamenilor. Poeții - prin simplul fapt că și-au oglindit epoca - au fost contaminați de Brummell. Moore l-a cântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o mai mare siguranță. Bandiții erau numeroși în preajma orașului și în trecătorile munților, toată lumea știind că bogății considerabile erau neîncetat cărate spre coastă. * * * În ochii mei de copil, extrema zăpăceală care domnea în portul Almeria a lăsat o amintire de neșters. Mulți oameni se hotărâseră, la fel ca și noi, să plece în ultima clipă și erau zoriți să ia cu asalt până și cea mai mică barcă. Ici-colo, câțiva soldați castilieni se străduiau să-i potolească, printr-un urlet amenințător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
căzut înapoi pe spate, cu ochii închiși, cu buzele întredeschise. La rându-mi, începeam să tremur, mai puțin, recunosc, din grijă pentru verișoara mea, cât mai curând din teamă de ridicolul care mi s-ar lipi ca o pecete de neșters până la sfârșitul zilelor mele dacă deschideam brusc ușa strigând: „Ajutor! A leșinat mireasa!“ N-aveam altceva mai bun de făcut decât s-o trag pe verișoara mea până la pat, s-o culc pe spate, să-i scot pantofii și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se pregătea să scrie paginile cele mai eroice din istoria orașului Cairo. ANUL LUI TUMANBAY 923 de la hegira (24 ianuarie 1517 12 ianuarie 1518) Stăpân peste Cairo, Marele Turc se fudulea, ca și cum ar fi ținut să-și aștearnă umbra de neșters peste fiecare loc sacru, peste fiecare cartier, fiecare poartă, peste orice privire înspăimântată. Înaintea lui, pristavii nu mai conteneau să vestească populației că nu mai avea a se teme de nimic, nici în ce privește viața, nici în ce privește avutul, când de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
motiv de hipersensibilitate, era și tare de urechi. Uneori, la masă, noi, băieții, observam brusc două lacrimi mari prelingându-se pe obrajii plini ai Mademoiselleei. „Nu mă băgați În seamă“, spunea ea În șoaptă și continua să mănânce până ce lacrimile neșterse o orbeau; atunci, cu un sughiț sfâșietor, se ridica și ieșea Împleticindu-se, din sufragerie. Treptat, adevărul ieșea la iveală. Să zicem, de pildă, că se discuta la masă despre vasul de război comandat de unchiul meu și ea percepea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să ies triumfător într-o acțiune subversivă fără egal în vreun timp sau în vreun loc, o acțiune subversivă care a atins organul cel mai sensibil al sistemului, cel al reprezentării parlamentare, atunci istoria mi-ar acorda un loc de neșters, un loc pentru totdeauna unic, ca salvator al democrației, Iar eu aș fi cea mai mândră dintre soții, șopti nevasta, apropiindu-se unduitoare de el ca și cum brusc ar fi fost atinsă de bagheta magică a unei voluptuozități rareori întâlnită, amestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lăsat în pădure... I-am vorbit, m-o ascultat liniștit, un timp destul de lung. Multi mi-au trecut prin minti. Vroia, oare, Suru să se convingă că mai erau între noi vechile legături... Ori, l-o adus numai amintirea, cunoașterea neștearsă a timpului, când îl hrăneam din mână... Da, asta trebuie să fie, mi-am spus eu. Îi întind o bucată de carne, aproape de gură... Dar el, nici măcar nu întoarce capul spre ea. Doar ochii îmi caută privirea..., ciudat enigmatică, vrând
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pisicile sau cîinii și care are anumite opinii politice. Monstruos e doar criminalul bun la suflet. Arthur Rowe era un astfel de monstru. Copilăria lui se desfășurase Înainte de Primul Război Mondial, iar copilăria e o vîrstă care lasă urme de neșters În sufletul oricăruia dintre noi. Convingerea că nu se cuvine să facă nimănui rău fusese sădită de timpuriu În sufletul lui; dar, cum fusese un copil bolnăvicios, cunoscuse el Însuși suferința, mai ales din pricina dinților stricați și a unui dentist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Era născută pentru fericire, Comoara inimii oricui și-o dăruia, Chiar viața și-ar fi dat-o din iubire, Pentru micuții de un sânge cu ea. Prin strigătul copiilor, Prin sângele transmis Visul ei veșnic viu - Ca un semn de neșters - Va rămâne În timp În acest Univers Va rămâne În trupul Pe veci sanctificat În munți și În aer În apa din râuri, În cerul transformat. Pe patul tău de moarte Acum ești culcată Pe veci iubitoare Atât de-mpăcată. Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și prietenoasă, Încearcă să răspundă. — Ei, domnule, ne gîndeam că... Iute ca fulgerul, șobolanul l-a plesnit pe băiat, iar degetele lui Împuțite și-au lăsat amprenta bălțată pe obrazul roșu al băiatului, și-au lăsat amprenta hidoasă, murdară, de neșters, pentru totdeauna pe obrazul sufletului lui. — Mă doare-n c... ce gîndeai tu, mă, căcăciosule! Ține-ți clanța, că-ți trag un glonte de-ți verși mațele! Își scosese pistolul din toc și-l ținea În mînă; ochii celor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nerostite și cum Își vedeau de treburile gospodărești ca de obicei. Povestea despre anii ce veniseră după război, cînd era ucenic de ospătar la Baltimore, despre bucurii și necazuri de demult, despre fapte și Întîmplări uitate, povestea, furat de amintiri neșterse, despre americani dispăruți - americanii de odinioară, necunoscuți, dispăruți, morți, despre chipurile Împodobite cu favoriți, estompate și fără grai, ale americanilor de seamă, care, pentru mine, erau mai necunoscute decît Egiptul, mai Îndepărtate decît ținuturile tătarilor, mai ciudate și mai obsedante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-n tine. Și ca să fim puțin didactici, fiindcă uneori e necesar, să știți că termenul de lichea, a fost preluat de noi, conform obiceiului casei, după ureche, de la mai vechile noastre cunoștințe istorice, turcii. La ei "leke" înseamnă "pată de neșters". E bine de știut! In zilele noastre cortegiul de lichele, politice mai ales, au preluat precum o bomboană, un alt termen, care le înviorează și înfiorează. Termenul este definit ca "reformă". Și lichelele vorbesc tot într-o veselie, despre reforma
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nevăzutul adâncului de munți, cuprins de amurg. După ce te-ai scoborât din înălțimile înviorătoare, stând pe băncuța din fața gării Cîrța, privești la șiragul munților pe care l-ai părăsit, ca la niște prieteni dragi, în tovărășia cărora ai trăit clipe neșterse. În fața șesului ca de Bărăgan, zidul lor se ridică impunător, pierzând din asprimea amănuntului.. Se contopesc unii în alții, de numai vârfurile le urmărești până ce se stinge și ultimul sărut al soarelui dat celui mai înalt. Ceața serii, albastrul de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
iar ace stea se măsoară cu va loarea creațiilor lui spirituale. Academia Română va îndeplini cu sfințenie an cu an dorința fierbinte a sufletului său, înflăcărat de sinceră și înălțătoare iubire de neam, păstrând astfel, în ritmul vieții noastre academice, amintire neștearsă marelui jurist, distinsului nostru membru onorar și donator C . Ha mangiu. Fie-i țărâna ușoară!” Textul cuvântării fusese depus și la Academie, iar în ședința ordinară din 22 ianuarie 1932, I. Bia nu, președinte, arăta că la Tribunalul Ilfov, practic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
putea foarte bine să aparțină cîtorva milioane de tineri cu figuri drăguțe, doar că n-am Înțeles de ce c-un zîmbet cretin. De la Buburuza către Motănel: „Din inimă și din suflet Îți doresc o viață fericită. Păstrează amintirea-n veci, neștearsă”. Asta deoarece s-a semnalat deja În mass media că se face comerț cu coroane mortuare „second hand”. Iar Kubrick a murit luna trecută. Ascult un tango, Ausencia, cu Cesaria Evora, În amintirea lui. Și Alan J. Pakula a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
explică exaltarea ce m-a cuprins când am Înțeles că nu-i sunt chiar indiferent, că mă preferă Între ceilalți pretendenți la atenția ei; primul simptom În acest sens mi s-a Întipărit În memoria afectivă ca o cicatrice de neșters, a fost acea ciocnire involuntară cu pieptul ei, când i-am simțit sânii tari Împungându-mă; avea niște sâni bombați, cam prea evidenți sub uniforma-i largă de liceană; ne aflam cu toții strânși grămadă În fața hărții Înainte de ora de geografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]