2,274 matches
-
pe înserate Când tăcerea mă îmbracă și la ușă, noaptea bate; Noaptea ce mi-alungă somnul și mă uită-ntr-o secundă Ce se pierde-n constelații, în uitare să m-ascundă. Și mi-e bine și mi-e pace, neștiută-n sihăstrie, Fori de câmp adun spre seară, visul liniștit să-mi fie; Să nu plece spre lumină, dimineața să-l orbească, Împletesc din firul ierbii scut, de zori, să mi-l ferească. Să rămână lângă mine și să sper
ŞI DE-AR FI SĂ CÂNT VREODATĂ... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368927_a_370256]
-
deosebit. - Și tu, Brutus?! ar fi vrut să strige Șulamit, dar ea nu preda istoria antică ci științele naturii, așa că se mulțumi să rămână practic cu gura căscată. - Ce naiba v-a apucat pe toți? bolborosi epuizată, cu sentimentul că ceva neștiut începe să se năruie. - Ah, n-ai aflat? Scrie în toate ziarele, s-a spus la radio, lumea vorbește numai despre asta. Diseară luna va fi în conjuncție astronomică cu planeta Venus. E un fenomen rar, se întâmplă o dată la
TOŢI BĂRBAŢII SUNT LA FEL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368965_a_370294]
-
ADORmite-mi vor sta întoarcerile spre tine, copac opac... DIN TREI SALTURI încleștate umbre-n cor prelung de raze regresive cad slabe adăstări... soarele în ultimele-i faze se regenerează-n vag adânc de mări. bici de foc în apă. neștiută stare dintr-un mare haos într-un naos mic - ies la suprafață ondine. și... mirare încep să danseze pe un val cosmic raze jucăușe și în lungi spirale își anunță extatic verticalizarea... din trei salturi toate siderale soarele anunță: M-
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
cu ochii deschiși cînd îmi vorbești de zbuciumul tău la marginea unui drum prăfuit de vară, un soi de fior ce te-a luat prin surprindere și care durează fără măsură de albastru în ceea ce consider esențial. Iubirea, acea mîngîiere neștiută care ne duce, în cele din urmă, la propria căutare prin lume. Referință Bibliografică: Sensibilitate / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile
SENSIBILITATE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369057_a_370386]
-
în tăcere cuvintele spre ea și parcă îmi veneau înapoi și atunci m-am trezit și i-am vorbit din suflet așa: Binecuvântează-mă, Maică a Domnului! Luminează-mă atunci când puterile mele de om mă lasă! Șterge-mi mie lacrima neștiută și roagă-te pentru biet sufletul meu! Mă rugam și plângeam în singurătatea aceea și iarăși tresăream, pentru că atât de intens mi se părea că își înclină capul și privirea i se încălzește, încât, uneori, cred că se întâmplase chiar
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
veghează un trup de legume tainul din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta-ntreagă. altarul se-nchină în fața tristeții. sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții. privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute. vei fi însumarea puterilor noastre. opinci răstignite. iluzii albastre. deschide-vei ochii luminii știute. Referință Bibliografică: prin lume norocul / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033, Anul VI, 25 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Popescu
PRIN LUME NOROCUL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370878_a_372207]
-
rana și surparea necredinței Bucură-te, că ești putere dăruită celor credincioși Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioși Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 2-lea Viața ta sfântă și sfârșitul preafericit au fost neștiute de oameni, dar prin descoperirea sfintelor tale moaște, Preafericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-i pe toți să laude dumnezeiasca iconomie și să cânte Preasfintei Treimi: Aliluia! Icosul al 2-lea Dobândind noi cunoștința dumnezeiască a
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
sfântă mănăstirea ta și dobândesc har din belșug prin sfintele tale moaște, cântând Preasfântului Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Strălucind ca un alt soare, te-ai arătat și ți-ai făcut auzit glasul pogorât din Cer, pe colina neprihăniților. Neștiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin descoperirea sfintelor tale moaște, făcându-i pe toți oamenii să îți aducă dulce cântare: Bucură-te, stâlp al pătimirilor mucenicești Bucură-te, viță a dreptarelor dumnezeiești Bucură-te
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
fi mai bine să-l cântărim, să-l măsurăm și să-l drămuim cu înțelepciune? Cuvintele se uită, dar felul în care ne-au făcut să ne simțim, niciodată. Fiecare zi vine cu noi probleme, fiecare dintre noi poartă poveri neștiute, să încercăm să luăm din greul de pe umerii celui de lângă noi...să încercăm să aducem lumină acolo unde e întuneric, să încercăm să fim lumină și bucurie, mângâiere și speranță și să nu uităm niciodată că “dăruind vei dobândi!” Referință
CREDINCIOSII DIN RANDUL INTAI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369798_a_371127]
-
Acasa > Strofe > Atasament > BEȚIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vinul, buzele mă'mbată cu neștiută dezmierdare ... Cine am fost? Cine sunt oare? Vă povestesc: A fost odată ... Mergeam pe calea spre niciunde rob surd și mut singurătății ... eternul paria'l cetății, nebunul despletind secunde din caierul rămas în ghemul privirii'ntoarse înspre suflet, ascunsă'n
BEŢIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370314_a_371643]
-
deseori, ne uităm atât de mult la ușa închisă, că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi... (Hellen Adams Keller). (Gheorghe A. STROIA) *** 2. VIRGIL STAN *Mangalia: DE-AȘ PUTEA VIAȚA ÎNTOARCE - Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzică populată din Târgu Jiu Maria Mirela LOGA (roman, A5 manșetat, 256 pagini) Peste douăzeci de premii mari obținute în concursuri și festivaluri folclorice, pretutindeni în țară, au însemnat pentru Maria Loga o frumoasă recunoaștere din partea
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
iubito , cât ești de frumoasă Și cât de dragă sufletului meu! De te-am rănit cândva, dulce lumină, Și lacrimi de-am făcut să risipești Clemență cer, îmi iartă a mea vină Și nu-nceta nicicând să mă iubești. Pe neștiute căi de te voi pierde Când valuri spumegânde te-or fura Mă voi ruga senin să-ți cânte zarea Să știi mereu că te voi aștepta ... Referință Bibliografică: IUBITO ! / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI
IUBITO ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370533_a_371862]
-
în haos. Le văd cum valsează, la stea iau aminte Și straiul își schimbă, de noapte ori zi, Pun negru pe-azururi la ceasuri târzii, Sunt raiuri vieții și tot ei morminte. Decor fascinant Demiurgul așează Estrada e plină, actori neștiuți Cerșesc ajutor de la îngerii muți, În fracul lor alb cu știuta emfază. Un veac, un mileniu,-n liniștea frustă Se cerne un zumzet, eterul vibrează Un biet menestrel cu lăuta cutează S-alunge-n culise tăcerea vetustă. Privește adâncul, brodează pe strune
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
cu ochii deschiși cînd îmi vorbești de zbuciumul tău la marginea unui drum prăfuit de vară, un soi de fior ce te-a luat prin surprindere și care durează fără măsură de albastru în ceea ce consider esențial. Iubirea, acea mîngîiere neștiută care ne duce, în cele din urmă, la propria căutare prin lume. Citește mai mult Sînt momente cînd privesc din arama ferestrelor insecte lipite de becuri, zbătîndu-se inutilca după o încercare nereușită de zborîn decoruri cu trepte largi și lustruitemai
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Uneori mă gîndesc la tine ca la o carte cu coperți albastre în care dorm păsări dintr-o altă viață, o ecuație pe care am învățat-o din logica lui Kizeveter deși vîntul încă bîntuie printre trestii cu bucuria aceea neștiută care mă duce departe de Timp, de mine care-mi umplu buzunarele cu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă, într-un echilibru fragil și cu regretul de a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
recunostință. Citește mai mult Uneori mă gîndesc la tine ca la o carte cu coperți albastreîn care dorm păsări dintr-o altă viață, o ecuațiepe care am învățat-o din logica lui Kizeveterdeși vîntul încă bîntuie printre trestiicu bucuria aceea neștiută care mă ducedeparte de Timp, de mine care-mi umplu buzunarelecu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă,într-un echilibru fragil și cu regretulde a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum.Amară și înecăcioasă ca
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
nici în eternitate nimic nu curge mai mult decît dor și durere. Se poate spune : mi-e dor de vară, de Il Rosso sau mi-e dor de o altă lume ori chiar de mine însămi. Așadar, de știut, de neștiut, de visat. De tine, ca de mine. Citește mai mult S-ar putea spune multedespre sentimentul propriilor limitechiar și orașul își schimbă pielea cîteodatăși cerul, și plajasuficient pentru a spori deconcertareaomului care pleacă în fiecare dimineațăîn excursieprivind oamenii cu mirare
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
de față,nici în eternitate nimic nu curgemai mult decît dor și durere.Se poate spune : mi-e dor de vară, de Il Rossosau mi-e dor de o altă lume ori chiar de mine însămi.Așadar, de știut, de neștiut, de visat.De tine, ca de mine.... XVI. CĂUTĂRI DE SINE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. Și-acum îmi amintesc cîte ceva din rêves-éveillés, oamenii închideau în cuști hipopotami inocenți, departe de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
plutește-n jur” și, la fel cum o fregată, una dintre cele mai bune zburătoare, își întinde coada și aripile ei lungi și planează larg pentru a cuprinde toată zarea, tot așa și poeta întâmpină toamna cu nerăbdare, fiindcă, prin „neștiut descântec” îi va inspira versuri nemuritoare și pline de înțelesuri. Putem conchide, astfel, că toamna este cel mai fecund moment pentru a da glas bucuriei de a trăi, de a năzui spre absolut, dar și nostalgiei provocate de amintirile din
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
otravă;/ Spre farul sfânt al singurei iubiri,/ Eu trec plutind aievea, pe o navă...” (Prinsă). Undeva, departe, dincolo de prozaica viață, se află țărmul fericirii mult visat și spre care își îndeamnă iubitul să i se alăture: „Și să pornim spre neștiute țărmuri,/ Departe de-astă lume-surogat!/Frumoși și triști asemeni unor îngeri,/ Senini și blânzi, ca mieii la tăiat...!” (Țărmuri). Al doilea laitmotiv, toamna, desemnează, pare-se, anotimpul preferat al poetei, chiar dacă iarna apare cu „tristele ninsori”, de care se apără
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
Exemplificăm cele afirmate mai sus: din primul volum (Axis Mundi ); Bate-n răstimpuri/ Clopotul inimii,/ Curg în descânturi/ Durerile lumii;(Teluric ), și din al doilea volum când națiunea este în întuneric, ea doarme-n adâncimile geniului și-a puterilor sale neștiute și tace (Perfuzii cu lacrimi ): Sus e zeul, jos sunt grofii-aceștia/ Ce ne iau și talpa de la ghete,/ Între Dumnezeu și România/ Stăm lipiți de foame și de sete.(Templul vitelor). Citind cele două cărți ale poetului Alensis De Nobilis
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]
-
DE PRIMUL PAS ÎN VIAȚĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului FRICA DE PRIMUL PAS ÎN VIAȚĂ În peretele de stâncă E un cuib c-un singur pui, Într-o crăpătură-adâncă, Neștiută nimănu i. A crescut puiuțul mare, Vulturi sunt părinții săi, Îl ademenesc să zboare, Să vâneze printre văi. - Hai din cuib în colț de stâncă, Vino-ncet, cu pașii mici Și în viață te aruncă Drept și mândru, ei, ce
FRICA DE PRIMUL PAS ÎN VIAŢĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369426_a_370755]
-
la fel cum o fregată, una dintre cele mai bune zburătoare, își întinde coada și aripile ei lungi și planează larg pentru a cuprinde toată zarea, tot așa și poeta întâmpină toamna cu nerăbdare („dorul meu de miere”), fiindcă, prin „neștiut descântec” îi va inspira versuri nemuritoare și pline de înțelesuri. Putem conchide, astfel, că toamna este cel mai fecund moment pentru a da glas bucuriei de a trăi, de a năzui spre absolut, dar și melancoliei sau nostalgiei provocate de
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
otravă;/ Spre farul sfânt al singurei iubiri,/ Eu trec plutind aievea, pe o navă...” (Prinsă). Undeva, departe, dincolo de prozaica viață, se află țărmul fericirii mult visat și spre care își îndeamnă iubitul să i se alăture: „Și să pornim spre neștiute țărmuri,/ Departe de-astă lume-surogat!/Frumoși și triști asemenea unor îngeri,/ Senini și blânzi, ca mieii la tăiat...!” (Țărmuri). Al doilea laitmotiv, toamna, desemnează, pare-se, anotimpul preferat al poetei, chiar dacă, iarna apare ca o cobe cu „tristele ninsori”, de
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
ungă căci solii morții te-au prădat viața însăsi să-ți străpungă Povestea asta e și-a ta tu inimă pirdută și sărmană ce vrei pe Isus a-l avea ca stâncă-n lumea cea vicleană Sub timpii morți și neștiuți de nimenea de pe pământ tu stai și astăzi și asculți să poți surprinde vr-un cuvânt Din vraful umbrelor deșarte o umbră măcar să distingi venind spre tine de departe cu atâta dor să o atingi Și rana-ndată să-ți dispară
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]