4,648 matches
-
lucrarea de față în ceea ce privește schimbările structurale vor fi abordate în capitolul următor. Capitolul 2 Structuri societale ale modernității Problematica legată de structurile societale a suscitat și continuă să genereze vii dezbateri în cadrul comunității științifice, în special prin aspectele de (aparentă?) neconcordanță între principalele teorii explicative: structuralism, funcționalism, interacționism (simbolic). Dincolo de aceste dispute, atât metodologice, cât și de abordare descriptivă, întrebarea fundamentală se focalizează pe relația dintre acțiunea și structura sociale; în speță, pe mecanismele care conduc la coeziune, dar și la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a cercetătorului, dar și a subiecților cercetați, sporește îndoiala asupra unei obiectivități totale. De pildă, există numeroase indicii care arată că subiecții chestionați și intervievați în cercetarea noastră privind fenomenul divinatoriu au dat răspunsuri "conforme" cu presupusele așteptări ale operatorilor. Neconcordanța dintre răspunsurile date la diverse întrebări, precum și numărul destul de mare al nonrăspunsurilor ne conduc la o astfel de concluzie. Faptul este explicabil dacă avem în atenție dorința oamenilor de a nu fi stigmatizați ca fiind "superstițioși" sau depășiți. Nesincronizarea dintre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a celor două noțiuni, am apelat la un dublu criteriu de analiză. Am avut în atenție, pe de o parte, percepția divinației și a magiei la nivelul simțului comun și, pe de altă parte, o abordare științifică a temei anunțate. Neconcordanțele dintre cele două puncte de vedere (popular și științific) sunt un fapt deja știut. Aceste confuzii sunt generate, de multe ori, de cei care practică divinația. Ei sunt și cunoscătorii altor practici magico-religioase, motiv pentru care nu fac distincții clare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de comparare a rezultatelor studiului nostru cu alte așezări aparținând fazei A a culturii Cucuteni, ne-am lovit de o manieră nediferențiată tipologic de prezentare a utilajului litic. Acest fapt a făcut imposibilă o cercetare comparativă în amănunțime. De asemenea, neconcordanțele dintre sursele studiate nu au permis realizarea unei analize procentuale între diferitele tipuri de unelte, astfel încât a trebuit să ne mulțumim cu o simplă comparație numerică între diversele situri studiate de noi (Grafic 9). Astfel, primul lucru remarcat de noi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
comune tuturor impozitelor, iar acestea nu corespund sensului mai restrictiv acordat termenului de „taxă”, folosit, mai ales, pentru plăți legate de prestarea anumitor servicii publice. Al doilea se referă strict la sintagma „pe valoarea adăugată”, care este discutabilă, prin prisma neconcordanței cu procedura tehnică a stabilirii sumei de plată a acestui impozit, și anume prin diferență Între taxa calculată asupra prețului de vânzare aferentă livrărilor și denumită „colectată”, și cea deductibilă aferentă prețului achizițiilor efectuate În stadiul anterior. Mai mult, se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
utilizare a acestora În practică pentru un neinițiat pot fi deranjante, Întrucât se pot regăsi relații diferite de calcul al acelorași indicatori chiar pe parcursul aceleiași lucrări. În plus, anumite interpretări ale indicatorilor nu pot fi susținute de teorie. Explicația acestor neconcordanțe Își găsește originea În contextul creării teoriei financiare românești actuale 222. Deși la momentul introducerii unor mecanisme de analiză financiară caracteristice economiei de piață În România, curentul general de opinie era orientat spre analiza de sorginte franceză, modul general a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
din zonă, deci crearea prin polarizare a altor nume de locuri, au realizat o romînii, cum este cazul lui Sibișel, derivat de la Sebeș (< magh. szebes, „repede“), sau al lui Căltăbășel, derivat de la Căltăbău (< germ. kalt, „rece“ + Bach, „pîrîu, gîrlă“). Unele „neconcordanțe“ gramaticale, care sunt de fapt deformări în timp ale structurii toponimelor impuse tacit de acordul subînțeles cu entopicul care denumea generic topicul respectiv, presupun parcurgerea de către numele respective a unor stagii îndelungi de „prelucrare“ fonetică și gramaticală și de „împietrire
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prodnici, borod nici, borothnici), o populație rătăcitoare prin stepele de la nord de gurile Dunării, se pare de origine romînă, romîno-slavă, romîno-alană, romîno cumană etc. a fost considerat de unii ca derivînd din numele Prutului, ceea ce nu poate fi acceptat din cauza neconcordanțelor formale. Variantele brod „pod“ + nic (deci „podar“), brdo „munte“ + -nic (deci „muntean“); un derivat al verbului broditi „a umbla necontenit“ sunt mult mai plauzibile ca baze ale numelui brodnic. Putna Am ales acest nume pentru rezonanța istorică și culturală a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cattell în 1887 și a cărui conducere a fost asumată de către Lightner în 1888 (nu am găsit alt eufemism pentru gestul lui Lightner). În urma acestei asumări a conducerii laboratorului, Cattell, care era asistentul lui Witmer, abandonează universitatea din Pensilvania. Micile neconcordanțe în privința datei de înființare nu ne împiedică prea mult în plasarea realizării lui Eduard Gruber într-un clasament al laboratoarelor. Indicarea unor date diferite de înființare a laboratoarelor se datorează faptului că există o distanță, uneori apreciabilă, între anul înființării
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
pună niciun fel de probleme; de altfel, ei încep să-și corecteze această exagerare, să fie mai scrupuloși în privința distanțelor și a duratei. De unde trag concluzia că, în cazul în care comedia poate să se desfășoare fără conflicte și fără neconcordanțe într-un loc unic, să o facă; însă dacă trebuie, pentru a obține unitatea de loc, să introducă acolo absurdități, atunci este mai bine să se schimbe decorul și să se păstreze regulile de verosimilitate." (II, 3) Regula îi apare
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
investigațiilor filosofice, conceptul de absurd cunoaște două accepțiuni 1. În plan logic, prin absurd se înțelege ceea ce contravine regulilor logicii. La acest sens putem spune că făcea referire Karl Rosenkrantz care preciza natura contradicției absurde și o exemplifica prin acele neconcordanțe iscate în cazul în care "subiectul însuși este negat de predicatul său, ca de pildă, atunci când am vrea să spunem că albul e negru, răul e bun ș.a.m.d."2. Interesant este faptul că, exploatând tocmai acest sens al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
preiau de acolo personaje, fapte, detalii, și chiar formulări efective, încât, dacă le citești în bloc, ai senzația stranie a unei migrații generalizate"19. În fața unui șef de cadre, naratorul din Confesiuni paralele își mistifică repetat autobiografia și își justifică neconcordanțele și contrazicerile cu deplină seninătate astfel: Mintea mea este plină de fragmente ce se alătură, de multe ori absurd, după o gramatică ce-mi aparține. Imaginea dominantă însă rămâne, pentru mine, cea a unei umanități strivite și stricate. Văzând lucrurile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ai încercat iubito și lozul mare-ai tras, Când m-ai convins, în fine, cu tine de-am rămas. - Și tu ești cât se poate de norocos, bărbate, Că n-ai să știi și câte-ncercări mi-au fost ratate! Neconcordanță la vârsta a treia - Nu mai merge cum mergea, S-a plâns moșul cam spășit. Baba scurt l-a repezit: - Dar tu la fel tragi la măsea! Cum apreciază bărbații femeia C-ar fi un înger, mai cred unii; Alții
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
perturbatori în apreciere (efectul „halo“, efectul „Pygmalion“ sau oedipian, ecuația personală a examinatorului, efectul de contrast, efectul de ordine, eroarea logică). Cazul în care notele nu-i interesează pe elevi ci ceea ce știu am considerat că reprezintă un caz de neconcordanță pozitivă, adică acești elevi aspiră spre a cunoaște cât mai mult fără să-i deranjeze o notă mai mică și fiind nemulțumiți pentru o notă mai mare decât ar fi meritat. Dacă subiecții sunt deranjați de o notă mai mică
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
o notă mai mare decât ar fi meritat. Dacă subiecții sunt deranjați de o notă mai mică și sunt mulțumiți de o notă mai mare decât ar fi meritat, am considerat că avem de-a face cu un caz de neconcordanță negativă, cantitatea contând mai mult decât calitatea. În cazul în care cantitatea, respectiv nota, și calitatea, cunoștințele, sunt direct proporționale în accepțiunea elevilor, variația uneia implicând necesitatea variației și celeilalte, am considerat că putem vorbi de concordanță. Credem că specific
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
sunt direct proporționale în accepțiunea elevilor, variația uneia implicând necesitatea variației și celeilalte, am considerat că putem vorbi de concordanță. Credem că specific vârstei subiecților, adică perioadei preadolescenței ar fi dorirea predominanței concordanței între calitatea cunoștințelor și notă dar și neconcordanța pozitivă. Procentele obținute pentru cele două cazuri amintite, însumate, sunt într-adevăr superioare cazului de neconcordanță negativă însă doar cu câte 5% pentru fiecare situație prezentată (întrebările nr.4 și nr.5). Aceste 5 procente considerăm că ne indică faptul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
putem vorbi de concordanță. Credem că specific vârstei subiecților, adică perioadei preadolescenței ar fi dorirea predominanței concordanței între calitatea cunoștințelor și notă dar și neconcordanța pozitivă. Procentele obținute pentru cele două cazuri amintite, însumate, sunt într-adevăr superioare cazului de neconcordanță negativă însă doar cu câte 5% pentru fiecare situație prezentată (întrebările nr.4 și nr.5). Aceste 5 procente considerăm că ne indică faptul că motivația intrinsecă a câștigat teren în raport cu cea extrinsecă dar că această superioritate este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a unei practici judiciare. Astfel privită, evaluarea noțiunii de „risc sistemic de impunitate“, într-o cauză concretă, excedează limitelor și obiectului sesizării instanței de judecată, iar conduita instanțelor judecătorești, obligate să definească o atare noțiune, variabilă și vagă, este în neconcordanță cu legea fundamentală, deoarece încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat la art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Instanțele judecătorești nu au
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
tratament juridic diferit, cu încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului. Introducerea unui astfel de element de distincție prin raportare la noțiunea de „risc sistemic de impunitate“ doar pentru infracțiunile de corupție este de natură a fi în neconcordanță cu principiul legalității incriminării și a pedepsei astfel cum a fost protejat prin art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și consfințit de art. 23 alin. (12) din Constituție. ... 3
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
instanței de judecată, iar conduita instanțelor judecătorești obligate a defini o astfel de noțiune variabilă și vagă, cu consecința lăsării neaplicate a normelor instituite prin lege (cu privire, spre exemplu, la condițiile răspunderii penale și ale prescripției acesteia), este în neconcordanță cu Constituția, întrucât încalcă atât principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituția României, cât și prevederile art. 61 alin. (1) din legea fundamentală, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În jurisprudența
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
privind drepturile omului Articolul 20 (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Libertatea individuală Articolul 23 (…) (12
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
a pus in brate, m-a purtat pe toata strada, „insensibila“ la hohotele mele de plins si m-a obligat sa le inapoiez proprietarului. Aceasta era politica pe care o facea mama mea. Bucuresti, 17 septembrie 1984 Asist. Victor Robe Neconcordanțele dintre cele două acte îmi păreau majore. Într-unul din ele, bunicu’ Vitalian figura ca „unchiul“ lui taică-meu; în celălalt, ca socrul lui. Cum, exceptând cazurile nefericite de eșec în transportul spațio-temporal din seriale ca Sliders, Star Trek sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
La fel se întâmplă și cu citirea lentă, mintea începe să se plictisească, să viseze, să uite ce a citit și să revină la textul pe care l-a citit, dar nu l-a înțeles. Iar aceste probeleme apar din cauza neconcordanței dintre gândire și viteza redusă cu care citim. Studiile arată că prin folosirea metodelor și tehnicilor avansate de citire rapidă în cazul copiilor la începutul educației poate fi depășită și îmbunătățită capacitatea de lecturare cu peste 500%. Dar nu numai
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată în edițiile mai vechi. Spre deosebire de palimpsest, ștergerea nu se manifestă la nivelul aceleiași pagini, ci poate fi descoperită doar cu ajutorul arhivei, examinând edițiile anterioare ale lucrării. În pofida acestei neconcordanțe, imaginea palimpsestului își păstrează vigoarea sugestivă în redarea naturii memoriei istorice în general și a celei românești în particular, exemplificând, în plus, utilitatea teoretică a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
desfășurat la Praga În 1967). Expresia se referă la acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a celor două medii aparent contradictorii, mediul natural și mediul artificial (creat de om), precum și ideea de Înlăturare a cauzelor care provoacă raporturi de neconcordanță cu efecte autodistructive pentru societatea umană. În ultima perioadă de timp În România și În multe alte țări se constată o dezvoltare haotică și accentuată a artificializării mediului care are printre numeroasele cauze: ▪ aglomerarea excesivă a industriilor perturbatoare ale mediului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]