17,223 matches
-
și Ministerului Public (paragraful 194). Curtea a reținut, de asemenea, că, în urma publicării deciziilor Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 302 din 4 mai 2017, au fost eliminate din fondul activ al legislației soluții legislative neconstituționale aflate într-o relație de continuitate chiar cu prevederile protocolului. În mod subsecvent, instanțele judecătorești au la dispoziție mecanismele legale prin care să corecteze consecințele negative rezultate din încheierea protocolului analizat și, în urma prezentei decizii, vor putea înțelege prevederile
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională, instanța de control constituțional a reținut, în Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019, paragraful 211, că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești, precum și Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
dintr-o ordonanță, în general, și, în mod particular, efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 302 din 4 mai 2017 în cauzele penale pendinte, apreciindu-se, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Așadar, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate astfel formulată nu relevă un viciu de neconstituționalitate intrinsec al normelor criticate, ci se susține că acestea capătă valențe neconstituționale prin publicarea deciziilor instanței de control constituțional nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 302 din 4 mai 2017. ... 24. Referitor la efectele deciziilor de admitere ale Curții Constituționale, prin Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999, publicată în
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
Fără îndoială că, în urma pronunțării unei decizii prin care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe, Parlamentul sau, după caz, Guvernul are obligația de a interveni în sensul modificării sau abrogării actului normativ declarat ca fiind neconstituțional. Dar aceasta nu înseamnă că, în situația în care o asemenea intervenție nu s-ar produce ori ar întârzia, decizia Curții Constituționale și-ar înceta efectele. Dimpotrivă, aceste efecte se produc în continuare, fiind opozabile erga omnes, în vederea asigurării
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 16, prin care a reținut că decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor. ... 26. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia - cauze pendinte, în care respectivele
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
momentul publicării acesteia - cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile - indiferent de invocarea excepției până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanță în privința aplicării deciziei Curții este ca raportul juridic guvernat de dispozițiile legii declarate neconstituțională să nu fie definitiv consolidat. În acest mod, efectele deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional se produc erga omnes. În privința cauzelor care nu se află pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării deciziei de admitere a Curții
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepția acelor dispoziții care nu au fost deja constatate ca fiind neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Antoanela-Iustina Bacoșcă în Dosarul nr. 9.517/279/2020 al Judecătoriei Piatra- Neamț - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.507D/2021. ... 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
cele prevăzute în mod expres de art. 53 din Constituție. Susține că nu se poate ca printr-un act administrativ, așa cum este o hotărâre a Guvernului, să fie stabilite limitări de drepturi și libertăți. Temeiul acestei delegări imperfecte și neconstituționale a responsabilității de a impune limitări și drepturi cetățenilor României îl constituie dispozițiile de lege criticate. Având în vedere că în Legea nr. 55/2020 există și articole care stabilesc măsuri punitive, sancțiuni contravenționale, așa cum sunt art. 66 lit. a
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepția acelor dispoziții care nu au fost deja constatate ca fiind neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Antoanela-Iustina Bacoșcă într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție prin care autoarea excepției a fost amendată pentru faptul că a îndemnat-o pe fiica
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
de neconstituționalitate. ... 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepția acelor dispoziții care nu au fost deja constatate ca fiind neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale. Legea nr. 55/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Analizând obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și motivarea acesteia, Curtea
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
din procesul penal, deși consecințele unei hotărâri penale nelegale sunt mult mai dramatice decât cele ale unei hotărâri civile nelegale. Cât privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, susține, în esență, că acestea sunt neconstituționale, în condițiile în care doar unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului, deși
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală și a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, constatând că sintagma „dacă cererea este vădit nefondată“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. ... 30. Cu acel prilej, Curtea a examinat din punctul de vedere al constituționalității, raportat la dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală, prevederile art. 440 alin. (1), potrivit cărora „Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
constatat că dispozițiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2) cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat sunt neconstituționale. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... 34. În ceea ce privește soluția de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
2018, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. În continuare, invocă prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, apreciind că după 45 de zile de la publicarea deciziei de
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
2018 Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. În continuare, invocând prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, instanța judecătorească arată că legiuitorul nu a intervenit asupra prevederilor criticate, rămânând ca instanțele de judecată să aplice instituția prescripției răspunderii penale în urma propriilor interpretări, ceea ce duce invariabil
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituțional. Soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească criterii și condiții clare și precise. Or, dispozițiile referitoare la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 155 alin.
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituțional. Soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească criterii și condiții clare și precise. Or, dispozițiile referitoare la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 155 alin.
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale fiind de natură să confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementată în prezent, un caracter neconstituțional. Soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească criterii și condiții clare și precise. Or, dispozițiile referitoare la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 155 alin.
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
inclusiv modul de interpretare a legislației conform Constituției. Deși dispozitivul acestei decizii nu este unul specific unei decizii de interpretare, acesta trebuie corelat cu considerentele, rezultând concluzia că decizia respectivă este una de interpretare prin care Curtea constată că este neconstituțională o anume soluție legislativă, identificând însă interpretarea conformă Legii fundamentale. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională a stabilit că atât dispozitivul, cât și considerentele deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiecților de drept. ... 31
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
155 alin. (1) din Codul penal, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Instanța de contencios constituțional a statuat că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma oricărui act de procedură din cuprinsul acestora are în vedere și acte care
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
o lege sau ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie. În consecință, toate deciziile Curții Constituționale au ca efect obligația organelor de aplicare a legilor de a se conforma acestora, în sensul de a nu aplica dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, iar în cazul celor interpretative aceste organe trebuie să-și adapteze practica în conformitate cu interpretarea dată normei de către instanța de contencios constituțional. Astfel, în cazul deciziilor interpretative, norma a cărei constituționalitate s-a constatat își va înceta aplicabilitatea
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
iunie 2018, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea, plecând de la premisa potrivit căreia prescripția răspunderii penale aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale, a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
observă că autorii excepției de neconstituționalitate susțin că după publicarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, precitată, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției și reglementării cazurilor și situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale, fapt ce a determinat lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. ... 46. Totodată, Curtea reține că Înalta
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
este simplă/extremă sau interpretativă/cu rezervă de interpretare dezvăluie inclusiv răspunsul la întrebarea dacă este necesară/obligatorie intervenția legiuitorului pentru a pune de acord cu Constituția, în sensul celor constatate de către instanța de contencios constituțional, a acelor dispoziții constatate ca fiind neconstituționale. Astfel, s-a apreciat că, de regulă, stabilirea naturii de decizie simplă/extremă determină necesitatea/ obligația legiuitorului de a interveni legislativ, pe când atribuirea naturii de decizie interpretativă/cu rezervă de interpretare nu naște o astfel de obligație, ci determină, mai degrabă
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]