1,705 matches
-
dezgropa poporul veritabil, adevărat popor românesc în locul spuzei de pehlivani cari au inundat orașele noastre de țărmuri. puterea de-a-și determina singur soarta, fără conlucrarea altui factor decât cea legitimă a coroanei și a dinastiei. ["NECUNOAȘTEREA DEPLINĂ A ȚĂRII... "] 2285 Necunoașterea deplină a țării și ignorarea tuturor întîmplărilor și instituțiunilor publice. Mai ales [cei] ce vin din Franța publică studii asupra diferitelor ramuri fără ca să ție cont de cele esistente în țară și aplică cu o frivolitate rară legi, principii și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
iar ceilalți doi își vedeau de plaja tor. Hotărârea de a naviga și noaptea a căzut ca un trăsnet peste noi toți. M-am oferit să rămân eu de cart, dar am fost rapid eliminat de lipsa de experiență și necunoașterea pilotului automat. Așa că J.R s-a instalat în cart, trimițîndu-ne pe mine și pe Vero în aceeași cabină. Simțeam că ceva nu-i în regulă dar nu mă puteam împiedica să nu mă bucur că voi petrece o noapte
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Sub influența antrenamentului crește adaptarea organismului la factorii nefavorabili al mediului. Cu toate acestea, efortul neadecvat, care depășește posibilitățile funcționale ale organismului, duce uneori la consecințe negative, iar În unele cazuri și la schimbări inevitabile. Aceasta are loc În cazul necunoașterii sau a ignorării principiilor de bază de folosire a exercițiilor fizice. Având În vedere normele activității motorii ale persoanelor În vârstă există câteva opinii conform cărora omul matur trebuie zilnic să consume peste metabolismul de bază prin efort muscular minim
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele răspunsuri, ezitante și profund marcate de doctrina creștină, ne fac să punem fenomenul divinatoriu sub semnul necunoașterii și al confuziei. În ciuda acestui fapt, apelul la astfel de practici rămâne unul constant și de actualitate pentru mulți dintre cei intervievați. Există, așadar, o diferență între practică și cunoaștere. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a arătat că căutarea tipului segmentelor mișcării a unei secvențe putea de asemenea, să fie notat prin observație. Învățarea prin observație a fost combinată cu vederea informațională a cunoașterii rezultatelor. Procesul consta în punerea la curent a observatorului sau cu necunoașterea rezultatelor modului, atunci când acesta învăța. Un observator care privește un modul fără nici o informație la dispoziție, va vedea în schimbările în mod pasiv; asupra comportamentului modului în timpul încercărilor, nu are nici o îndoială că va învăța câte ceva. În acest timp cât
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
În eventualitatea că o atare cunoaștere era "deosebit de periculoasă", fiind, în consecință, "obiectul unei interdicții divine" [Cocagnac, 1998:125], ar trebui să ne întrebăm la fel de firesc: de ce și pentru cine era periculoasă aflarea binelui și a răului, decelarea cunoașterii de necunoaștere, sau, în ultimă instanță, a adevărului de minciună? Să credem că, dacă acest pericol viza în exclusivitate pe om, starea de ignoranță îi era hărăzită acestuia de către Dumnezeu ca o condiție firească a existenței sale edenice? Într-o atare alternativă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În ce consta, de fapt, adevărul atît de "periculos" ascuns în trupul mărului interzis: faptul că omul era "gol" (situație căreia i se pot asocia un ansamblu de conotații posibile), că nu avea nici o șansă de a progresa în condițiile necunoașterii de sine (inclusiv a propriei "goliciuni"), sau că, în calitate de ființă modelată după chip și asemănare divină, avea păstrînd proporțiile șanse de manifestare apropiate de cele ale divinității însăși? Să se fi ascuns, în această ultimă variantă, credința ulterioară a omului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pînă la urmă descoperită, ne întrebăm: cum de mai este posibilă minciuna? În loc de răspuns, să ne consolăm cu gîndul că există întotdeauna dimensiuni ascunse ale existenței umane pe care nu avem putința a le descoperi, ceea ce face ca păcatul, "minciuna necunoașterii" sau a "erorii" să ne însoțească tacit întreaga existență. 4. CERCUL CARE SE DESCHIDE: O PERPETUĂ ÎNȘELĂCIUNE? Trebuie să recunoaștem că oricine își asumă rolul de observator al situației de comunicare mincinoasă răspunde unui imperativ în egală măsură necesar și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o premisă pentru apariția unei alte viitoare "minciuni" (o altă teorie explicativă, bunoară) ș.a.m.d. Instaurarea acestei "perpetue înșelăciuni", avînd forma unui "vicios cerc care se deschide", este generată de relativitatea adevărului (cunoașterii), pe de o parte, de absolutul necunoașterii umane în raport cu infinirea lumii, pe de altă parte. Cu o atare situație se confruntă și exercițiul pe care prezenta prefață îl propune. 4.1. JUSTIFICĂRI NECESAR-AMĂGITOARE Sub semnul acestei "amăgitoare necesități" pe care cu precauție am formulat-o încă de la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
socială între două persoane, fiecare trebuie să știe ceva despre celălalt. Cunoașterea reciprocă, spune el, este "condiția pozitivă a relațiilor sociale" (Simmel 1906:448). Însă nu este singura condiție. Relațiile, spune el, presupun de fapt și un anume grad de necunoaștere, un oarecare mister reciproc. Lansîndu-se în ceea ce astăzi ar putea părea o rectificare nejustificată, el spune: Formele organizatorice tensionate care par să fie adevărații constructori ai societății sau să structureze societatea în sine, trebuie să fie permanent subminate, dezechilibrate și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dezvoltarea lor să prindă vitalitate prin alternarea concesiei cu rezistența. Relațiile cu caracter intim, vehicolul formal a ceea ce este intimitatea psiho-fizică, își pierd farmecul și chiar conținutul dacă apropierea nu este alternativ înlocuită cu distanța și detașarea. Pentru a păstra "necunoașterea reciprocă", oamenii mint, cu toate că Minciuna este doar o formă rudimentară și deseori contradictorie, în care această necesitate se ridică la suprafață. A minți cu scopul de a împiedica pe cineva să știe mai multe este, după părerea lui Simmel, numai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
relație în care să fii angajat.“ Cu alte cuvinte, „idolatria“ s-ar cuveni să indice devierile din cadrul „monoteismelor“, aplicarea descriptivă cu privire la alte tradiții fiind oarbă și neîntemeiată. în mod ironic, utilizarea neadecvată a termenului dă seamă de ignoranța și de necunoașterea, în medii teologice și scolastice, a altor tradiții, în condițiile în care „idolatria“ dă, de fapt, contur neregulilor „din interior“, aruncate însă nedrept asupra altor religii („din exterior“), care rămân neînțelese și pecetluite negativ. Prin urmare, închinarea la idoli, ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dintre activitățile cu preșcolarii sunt preponderent statice și se desfășoară în interiorul spațiului de învățare, când ar trebui asigurat un echilibru între activitățile statice și cele dinamice; activitatea opțională se derulează predominant în grupuri mici; în privința metodelor folosite se constată uneori: necunoașterea metodelor noi, folosirea cu predilecție a strategiilor didactice tradiționale, a verbalismului excesiv, lipsa de stimulare a copiilor în participarea directă și activă în învățare, datorită folosirii metodelor expozitive; materialele și echipamentele care însoțesc explicațiile educatoarei și procesul de învățare al
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sufletele lor; această bogăție dar să o strângem”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 30) ,,... voi să nu lăsați vreodată să fie pângărite învățăturile credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 38) Despre cele două feluri de manifestare a credinței „Iar chipul credinței este îndoit: unul este dogmatic, constând în consimțirea sufletului la ceva, de pildă: Cel ce crede în El nu este judecat (In. 3
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
același chip este pustiit și sufletul anomeenilor, câtă vreme nu este cultivat de cercetarea Scripturilor, ci pornind de la sine s-a lăsat pe el însuși să fie năpădit de această erezie potrivnică și sălbatică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea III, p. 61) „Păgânii nici n-au răsplată dacă le săvârșesc, deoarece nu postesc și nici nu trăiesc în feciorie de frică de Dumnezeu. Voi însă, care luptați împotriva lui Dumnezeu, care huliți creaturile lui Dumnezeu, spunând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să fie vreunul mai slab, să fugă din tovărășia lor și să se ferească de a intra în vorbă cu ei, ca nu cumva, sub pretextul prieteniei, să se nască pricina lipsei de evlavie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 57) ,, Dacă medicul ajunge la bolnav îi este adesea de folos atât bolnavului, cât și medicului însuși. În schimb, dacă unul mai slab stă laolaltă cu cei bolnavi, îi este dăunător și lui însuși, și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
întorcându-i către lumina cunoașterii, către Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos împreună cu de viață Dătătorul și Preasfântul Duh, Căruia să-i fie slava și puterea, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 58) „Să te ferești de momelile ereticilor. Află că sub pielea de oaie se ascund lupii, care cu tine se poartă cu dulceață și blândețe, însă cu Domnul luptă ca niște fiare turbate. Fugi departe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
W. Kohlammer, Stuttgert, Berlin, 2001, p. 26-33. footnote>. În acest sens am dori să argumentăm că Sfântul Grigorie se situează în tradiția apofatică Și utilizează discursul apofatic în unele dintre principalele lui lucrări. Astfel, el își aduce contribuția la cunoașterea (necunoașterea) noastră legată de Dumnezeu, Și acesta reprezintă un pas necesar în introducerea conversiei<footnote Bernard Lonergan definește conversia în următorul mod: „Conversia se referă la mișcarea de la un set de rădăcini la altul... Se manifestă numai în măsura în are
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
heruvimii cu ochi mulți de la inima lor cu atât mai „curată șibună” (Luca 8, 15): „Fericiți cei curați cu inima că aceia vor vedeape Dumnezeu” (Matei 5, 8). Este o cunoaștere mai bună decât ceadin fața ochilor catehumenilor și contrară „necunoașterii” în fațaochilor a celor chemați la „Cina cea Mare”, care nu vor putea priviniciodată dincolo de catapeteasmă cu ochii credinței pe care nu-i au.Dimpotrivă, cei ce au urmat Lui și „au fost sfințiți în adevăr” prin Jertfa Lui (Ioan
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, baza apofatismului rămâne porunca Vechiului Testament împotriva imaginilor<footnote Ibidem, 6, P.G., XXXVI, 32C. footnote>. Sfântul Ioan Hrisostom, autorul a cinci epistole Despre Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, susține în mod limpede: „Există o cunoaștere adevărată și anume, necunoașterea”<footnote P.G., LV, col. 459. footnote>. La rândul său, Sfântul Chiril al Ierusalimului susține: „în lucrurile divine este o mare cunoaștere a admite necunoașterea”<footnote P.G., XXXIII, col. 541 A; citat în A. Kallis, Orthodoxie - was ist das? (Mainz-Grunewald, 1979
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
cinci epistole Despre Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, susține în mod limpede: „Există o cunoaștere adevărată și anume, necunoașterea”<footnote P.G., LV, col. 459. footnote>. La rândul său, Sfântul Chiril al Ierusalimului susține: „în lucrurile divine este o mare cunoaștere a admite necunoașterea”<footnote P.G., XXXIII, col. 541 A; citat în A. Kallis, Orthodoxie - was ist das? (Mainz-Grunewald, 1979), 44. footnote>. Cel mai frumos rezumat al apofatismului Bisericii de Răsărit poate fi găsit la Sfântul Ioan Damaschin: „Divinul este infinit și de neconceput
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
supra-luminos, întunericul divin — ὀ λαμπρός γνόφος, ό θειος γνόφος — și de faptul că auzim de o vedere prin nevedere — εν τούτω γαρ αληθής εστίν ειδησις του ζητουμένον, το εν τούτω το ιδειν, εν τω μη ιδειν — de o cunoaștere prin necunoaștere, de o beție sobră sau beție trează și așa mai departe — ή θεια τe καί νηφάλιος μέθη, δι' ης εξιστάται αυτός έαντου. Termenul έκστασις<footnote Asupra utilizării date de Grigorie limbajului extazului, a se vedea Völker, Gregor von Nyssa als
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
unul superior. Beția trează este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu. Sfântul Grigorie combină astfel o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, “Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication”, in The Greek
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
luminii și cunoașterii caracterizează întreaga tradiție, creștină și necreștină; a se vedea La Révélation d'Hermès Trismégiste, vol. 4, Le Dieu inconnu et la gnose, (Paris: Gabalda, 1954), p. 241. footnote>. Dar pentru Sfântul Grigorie, lumina cunoașterii dă naștere întunericului necunoașterii în, și numai în, textele despre întunericul divin. Pornind de la textele pe care le-am avut în vedere, devine clar că, cu toată preocuparea Sfântului Grigorie pentru ceea ce teologii Puech, Daniélou, Crouzel și mulți alții, pasionați de mistica gregoriană, au
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
poate fi adoptată fie de țări puternic dezvoltate, care În modelul lui M. Porter s-ar situa În stadiul În care avantajele lor competitive sunt determinate cu prioritate de procese de inovare, fie de țări slab dezvoltate ca urmare a necunoașterii efectelor potențial benefice ale ISD sau a imposibilității de a pune În aplicare politici corecte În materie. Țările din prima categorie, la rîndul lor emitente de ISD și inovare tehnologică, consideră că politicile lor macroeconomice sunt suficiente pentru a atrage
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]