9,132 matches
-
și îi dezbrăcați, nu așa faceți? Îi drogați..., nu vrei să recunoști? Și băgați în ei tot soiul de lucruri, nu-i așa? Scule, desigur, scule lucioase, bombate și alte chestii și mai sinistre: lumânări ceremoniale, pumni, menore. Încearcă să negi, poți? — Nu. — Nu vrei să negi? De ce aș face-o? Mi-a sărit deodată la beregată. Și, firește, exteriorul acela dolofan, moale și aparent neajutorat era doar atât: un exterior. În realitate, mușchii lui erau tari ca oțelul; mă apucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Îi drogați..., nu vrei să recunoști? Și băgați în ei tot soiul de lucruri, nu-i așa? Scule, desigur, scule lucioase, bombate și alte chestii și mai sinistre: lumânări ceremoniale, pumni, menore. Încearcă să negi, poți? — Nu. — Nu vrei să negi? De ce aș face-o? Mi-a sărit deodată la beregată. Și, firește, exteriorul acela dolofan, moale și aparent neajutorat era doar atât: un exterior. În realitate, mușchii lui erau tari ca oțelul; mă apucase cu mâna de gât, îmi dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cuvântului meu.“ Numai la asta se gândea Alan. Puncta silabele cu vârfurile fine ale degetelor sale alungite pe husa din piele a volanului. „Exact despre asta e vorba: cuvântul lui împotriva cuvântului meu. Dacă spune ceva, pot foarte bine să neg. De ce să se lase un Űbermensch distrus în felul ăsta de soartă? Trebuie să mă ridic deasupra situației și să o stăpânesc.“ Și, deși se mai culcase cu Bull și în noaptea următoare la hotelul Crown din Shoreham, mintea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
potrivește!", a răspuns împăratul Yao. "Fiul meu nu are calitățile morale corespunzătoare. El se ceartă mereu cu alții". O altă persoană i-a spus împăratului: "După mine, domnul Gong Gong care răspunde de lucrările hidroameliorative este potrivit". Împăratul Yao a negat: "Domnul Gong Gong știe să vorbească frumos, dar gândește cu totul altfel. Cu o asemenea persoană la cârmă, nu sunt liniștit". Astfel, consultările au rămas fără nici un rezultat. După câteva zile, împăratul a convocat din nou șefii de trib. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
PSD, Rus a primit doar o întrebare înțepată a Solzosului: ce să descentralizăm, eșecul? Iar bătrânul tovarăș Cozmâncă știe ce vorbește. În campania electorală am pronunțat insistent cuvântul segregare cu privire la PSD. Partidul s-a brânzit, deși conducerea superioară de partid neagă asta cu înverșunare. Dacă despre corupție dl Năstase mai zice că vine de pe undeva din stratosferă și pică pe capul oamenilor cinstiți, despre separare n-ar vorbi, să-l pici cu ceară. Toți marii mahări ai PSD au moștenit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
amintesc că în timpul în care căpcăunul de Șchiopu Bărbosu se distingea tulbure în desenul de pe scoarța copacului, el era preocupat (fascinat, vrăjit, acaparat) de aripile furnicilor. Era la fel de clar că, odată pornit pe panta enervantă a contrazicerii, Radu ar fi negat până în pânzele albe chiar și chestiunea, mai mult decât evidentă, că nu a rezistat căldării cu apă rece și a bufnit într-un plâns vecin cu isteria. La cât era de pornit, nu m-ar fi mirat să-l aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
adînci, de melancolie cronică, de sub arcadele ochilor, sînt semne ale unui temperament spiritual „elevat”. Am descoperit, de asemenea, la baza craniului, alte umflături care sînt semne clare de „adezivitate” și „amativitate”, și indică prezența - și cum aș putea s-o neg ? - unei „tendințe de a forma atașamente puternice față de alții” și o „Înclinație către desfrîu și apetit carnal”. În fine, ca să vedeți că pînă și un craniu e capabil de un pic de ironie, am la tîmple niște mici cute, binecunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
bine transpusă pe ecranul televizorului. Accesul său la posturi de televiziune care-i arătau simpatie i-a dat posibilitatea să-l discrediteze pe Emil Constantinescu, poate ireparabil, susținând că președintele avusese o relație cu o actriță (Rona Hartner, care a negat ulterior în mod vehement și convingător această calomnie). Momentul în care s-a produs defăimarea a fost semnificativ (în același timp cu scandalul Monica Lewinsky);” Într-un studiou de televiziune, Vadim surclasează orice altă personalitate politică din țară, cuvintele curgându
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
persoane pe care le-a infiltrat în rândul socialiștilor și comuniștilor, pentru a «conduce» emanciparea clasei muncitoare, sub conducerea directă a Partidului Comunist din Rusia (devenit în 1922 URSS): Alături de acestea (celelalte partide) s-au afirmat și curentele extremiste care negau posibilitățile ei de dezvoltare (ale României) și optau pentru instaurarea unui regim totalitar. Marxismul, în varianta lui leninistă, era ideologia Partidului Comunist din România. În concepția sa de extremă stângă, România era o țară înapoiată din punct de vedere economic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în sala Senatului, în spatele fotoliului prezidențial o bombă, care a explodat la 8 decembrie (1920). Au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justiției), episcopul Radu (de la Oradea) și senatorul Spirescu; a fost grav rănit generalul Constantin Coandă, președintele Senatului.” Deși socialiștii au negat orice implicare a lor în acest atentat, rămâne totuși întrebarea: în numele cui a acționat acesta. A fost angajat de comuniștii români ori sovietici? Ce a urmărit prin acest tragic eveniment? (ar fi a doua întrebare subsidiară). De o importanță capitală
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu mai este altceva decât o epavă politică, este greu de imaginat că România va deveni unica excepție, unica țară fostă comunistă în care să se încerce o strategie politică neosocialistă și colectivistă complet lipsită de șanse de succes. Nu neg că domnii Iliescu și Bârlădeanu au asemenea intenții. Ceea ce mă îndoiesc este că ei vor izbuti să ofere altceva decât dovada sterilității flagrante a viziunii lor politice marcat birocratice și etatiste.” Tot domnia sa ne avertiza în 1995 că: „naufragiul sovietismului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din unități ale armatei sau securității și în urma refuzului domnia-sa a ripostat: «O să mai auziți voi de mine!». Mergând pe firul acesta, s-ar putea să aflăm poate cine au fost «teroriștii» sau diversioniștii. Desigur, actualul președinte al României neagă vehement teoria conspirației susținându-și propria teorie a revoluției române 100%. Până acum cel puțin, autoritățile române nu s-au pronunțat asupra acestor probleme, rămânând simple omoruri cu autori necunoscuți. Au tot continuat să dea din umeri și mai ales
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
patinoar... - Alo, domnii, salut, îi salutai simpatic pe cei doi trecători. - Ah, bună ziua, zise tânărul scoțând la iveală un zâmbet cretin de sub fața bășită, plină de coșuri. Dumneavoastră trebuie să fiți regele, nu? Eram regele, într-adevăr, și nu puteam nega, având pe cap o coroană de aur cât toate zilele. - Da, eu sunt. - Mă bucur de cunoștință, zise puștiul, întinzându-mi o mână scârnavă, pe care o ignorai dezgustat, mușcând din nou din tartină. - Eu sunt cu domnul, este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
lucrurile sunt făcute în acel mod determinat și nu altminteri, chiar lucrurile oarecare, care în viața reală îmi par indiferente. Ești de acord? Atunci spune-i. - Ei, astfel de cărți, sigur că merită să fie citite. Iar ea: - Oricum, nu neg că și acesta e un roman interesant. Hai, nu lăsa conversația să lâncezească. Spune ceva, e suficient să vorbești. - Citiți multe romane? Da? Și eu, câteodată, deși prefer eseistica... Asta e tot ce poți spune? Și apoi? Te oprești? La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
toate prezente, așa de concrete încât le poți atinge, ci să se simtă în jurul lor prezența a ceva diferit, care nu se știe încă ce este, semnul a ceva... — Iată, din acest punct de vedere și eu... — Deși, nu pot nega, chiar și aici un element de mister nu lipsește... Iar tu: - Sigur, vedeți, misterul ar fi după mine acesta: e un roman cimerian, da, ci-me-ri-an, nu polonez, autorul și titlul nu ar fi trebuit să fie cele care sunt. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și să ni se explice și misterul paginilor care trec de la un volum la altul. — Și în felul acesta, adaugi tu, poate vom da de urma romanului Ițindu-se de pe coasta abruptă, neterminat sau terminat, cum o fi... — Nu pot să neg, spune Ludmila, că aflând de regăsirea urmării mă lăsasem cuprinsă de iluzii. — ...și de Fără a se teme de vânt și amețeală, pe care sunt acum teribil de nerăbdător să-l continui... — Da, și eu, deși trebuie să spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
asta... Să fie o falsă Corinna, sau o falsă Lotaria? Sigur e doar faptul că rolul ei în povestea ta e asemănător cu cel al Lotariei, deci numele ce-i corespunde este Lotaria și n-ai putea-o numi altfel. Negi că ai o soră? — Am o soră, dar nu văd ce legătură are. — O soră căreia îi plac romanele cu personaje psihologic neliniștite și complicate? — Sora mea spune întotdeauna că-i plac romanele în care se simte o forță elementară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să dați o mână de ajutor la creșterea vitelor? Cuvintele ei, observă, căzură ca niște lovituri de topor. Escrocherie, gândi ea. Șantaj. Așa se simte șantajistul când are victima la picioare. Simte o putere supremă. Nu puteți face asta... O să neg totul... N-aveți nici o dovadă... — Am toate dovezile de care este nevoie, i-o tăie ea. Pe Angel și pe-o altă fată care este gata să mintă și să afirme că i-ați dat răspunsurile la test. E supărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
orizontul. - Ce se Întîmplă? Întrebă. - Uite, acolo e, răspunse el fără să se Întoarcă. Ți-am spus c-o să ajungem și am ajuns. Se ridică În picioare, Însuflețită, mijindu-și ochii ca să vadă mai bine, dar În cele din urmă negă, decepționată: - Nu văd nimic. - Dar eu văd... Și miros... Păsările astea care zboară sînt păsări de coastă. Se Întoarse s-o privească, și cu toate că expresia lui continua să fie aceeași, În ochii lui strălucea o luminiță de izbîndă. Două zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
traseze hărți pentru tot. Să nu eticheteze totul. Să nu se pișe pe orice copac și-apoi să nu te mai sune niciodată. — În spatele unui văl ești marele necunoscut, zice. Majoritatea bărbaților se vor bate să te cunoască. Unii vor nega că ești o persoană în carne și oase, iar alții te vor ignora, pur și simplu. Zelotul. Ateul. Agnosticul. Chiar dacă cineva poartă doar un petic pe ochi, vrei întotdeauna să te uiți. Să vezi dacă nu se preface. Bărbatul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
spus, mările Europei. Se zvonea că are de gînd să facă un drum peste Atlantic și de acolo să dea înconjur lumii. Numai ideea în sine te făcea să visezi colorat, ca după o intoxicație cu bureți. Șerban Pangratty nu nega că zborul este un drog, puternic și periculos, dar riscul intra în componența faptului că pluteai peste lume. Escadra lui Italo Balbo zburase în Crimeea, la Sevastopol și de acolo venise la Constanța. După două demonstrații reușite în fața portului, asul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ofertă n‑ar fi sunat ca o jignire. Răscumpărase acele cărți „en bloc“, cum va spune mai târziu și În primul rând, pentru a Împiedica „decăderea morală a unui ofițer țarist, ca și a unui prieten“. Nu se putea Însă nega că nu fusese sincer interesat de Jurnalul de campanie cu autograful lui Lažecinikov, În clipa În care se aplecase deasupra valizei din piele, În jalnica Încăpere a hotelului „Royal“ (nu cel din centru, celălalt, a cărui emblemă rufoasă o purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Cred c-am înțeles. —Bine! Ai fi în stare să calculezi la ce distanță se află acea insula? Băiatul rămase atât de șocat, de parcă l-ar fi întrebat distanță de la pământ la lună și, după ce se scarpină, comic, pe sprânceană, nega hotărât: — În nici un caz! recunoscu. — Îți lipsește mult - foarte mult! -, ca să poți să te consideri navigator, comenta Miti Matái, ușor amuzat. Dar de undeva trebuie să începem... Chiar nu-ți vine nici o idee? — Nu. —Bănuiam... Făcu o nouă pauză. Mara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
agresiune în ultima vreme? Bătrânul cu mantie roșie rămase câteva clipe pe gânduri, cercetându-i cu aceeași atenție pe călătorii de pe uriașă navă, ca și cum ar fi vrut să le citească la rândul lui adevăratele intenții, si, în cele din urmă, nega cu un gest. — Nu. Nu ne-a atacat nimeni, răspunse. Dar acum o lună au dispărut patru fete, într-o noapte, si de atunci nu mai știm nimic de ele. Clatină din cap, ca pentru a îndepărta o idee. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pe atacatori că aceia care au fost în stare să ridice asemenea monumente trebuie să fie niște oameni foarte puternici. Miti Matái ofta și îi făcu cu ochiul lui Vahíne Auté, care stătea cel mai aproape de el. Nu pot să neg că și eu m-am speriat când am văzut monștrii aceia, dar, cum nu mai debarcasem de luni de zile decât pe insula aceea albă și rece, mi-am luat inima în dinți și m-am hotărât să cobor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]