908 matches
-
e.g. Gordon 1957:6). Uneori sînt adăugate și detalii pentru a clarifica mesajul. De exemplu: Acesta este un roman și toate locurile și împrejurările descrise sînt imaginare. De asemenea, și personajele sînt fictive; orice asemănare de nume este întîmplătoare și neintenționată. (Bush 1949:vii) În aceste afirmații și în altele de același gen, întîlnim aluzii la concepte ca "ficțiune", "alegorie" și "roman", care au rolul de a elibera autorii de obligația de a spune adevărul, obligație pe care Grice (1989:27
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în calcul forțele de clasă, materiale și morale și le atribuie un rol explicativ central în analiza politicii externe a statelor (micronivel) și a celei internaționale (macro-nivel). Ea ia în considerare fiecare stat, fiecare actor transnațional sau intern, precum și cones-cințele neintenționate sau neconștientizate ale acțiunilor acestor actori. Corelația forțelor este concepută în termeni dinamici. Ea se poate modifica fie datorită forțelor obiective, cum sînt numiți factorii internaționali, fie datorită forțelor subiective, referitoare la necesitățile politice interne pentru utilizarea forței. Această distincție
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aceleiași abordări. Dacă structuralismul este definit la nivel de cauzalitate, atunci partea sistemică a teoriei neoclasice ar putea fi numită structuralistă, deși structura mai degrabă li-mitează acțiunile posibile decît cauzează în mod direct comportamentul. Totuși, dinamica acestei structuri este rezultatul neintenționat al acțiunilor individuale, și nu al regulilor sistemice. Pînă la urmă, anarhie înseamnă, în accepțiunea lui Waltz, exact faptul că nu există nimic deasupra actorilor (statelor). "Teoria balanței puterii este o microteorie exact în accepțiunea pe care i-o dau
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și percepțiile actorilor. Nu există alte motive care să joace un rol important în dilema securității, în afară de dorința de supraviețuire, trecînd prin securitate, de care s-a folosit Waltz însuși. Această dilemă se bazează tocmai pe ideea unui rezultat colectiv neintenționat al acțiunii individuale raționale (capitolul 3). Percepțiile sînt, pe de altă parte, foarte importante și în teoria lui Waltz. Comportamentul de echilibrare se produce numai atunci cînd diferențierile puterii au fost percepute de către unități. Unitățile trebuie să cunoască nivelul diferitelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
structural de analiză, ci îl înțelege ca un produs al acțiunii individuale, sedimentată instituțional. Este pe deplin posibil să construiești o teorie a instituțiilor care să fie, în ultimă instanță, individualist-metodologică (North 1990). De asemenea, individualismul poate încorpora perfect consecințele neintenționate ale acțiunii individuale (Elster 1989). Într-ade-văr, programul său de cercetare este foarte mult orientat către elaborarea unor tipuri sau modele ideale (depinzînd de situația epistemologică), care să explice consecințele acțiunilor colective neintenționate. Dilema prizonierului, în care acțiunile individuale raționale produc
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1990). De asemenea, individualismul poate încorpora perfect consecințele neintenționate ale acțiunii individuale (Elster 1989). Într-ade-văr, programul său de cercetare este foarte mult orientat către elaborarea unor tipuri sau modele ideale (depinzînd de situația epistemologică), care să explice consecințele acțiunilor colective neintenționate. Dilema prizonierului, în care acțiunile individuale raționale produc alegeri colective suboptimale, este doar exemplul cel mai faimos. Problema nu este că există niveluri diferite de analiză și că toată lumea știe că ele trebuie îmbinate. Chiar dacă declarăm că ambele niveluri sînt
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
controlul asupra societății franceze prin impunerea taxelor și crearea unui sistem administrativ care să colecteze aceste taxe.7 Bineînțeles, după cum remarcă Tilly, grupările elitiste statale nu au ținut cu precădere să obțină un stat centralizat, acest fenomen fiind uneori consecința neintenționată a acțiunilor acestora. Pentru a-și întări puterea, monarhia a trebuit să-și învingă rivalii din interiorul teritoriilor pe care deja le controla. Cel mai important dintre acești rivali era marea nobilime ale cărei feude se aflau pe teritoriul acelor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
final lipsa de conținut și falsitatea materialului 304. Declarându-se pentru fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încât nu merită cineva să le releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate câte obvin în ele. Un cod al șiretlicului gazetăresc, al apucăturilor sofistice a acestei bresle de negustori de vorbe, scris popular pentru înțelegerea fiecărui om ar merita într-adevăr acel nume pe care călugării-l dădeau în evul mediu logicii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
săi, el este susceptibil de a cauza gradual o reacție în lanț în care și celelalte state din regiune să se înarmeze, la început din aceleași motive, apoi de teamă. Rezultatul? Creșterea tensiunilor internaționale și potențialul conflictogen apărut ca efect neintenționat al dorinței fiecărui actor de a își asigura securitatea pe cont propriu. În al doilea rând, realismul clasic se raportează la politica internațională ca la un joc de sumă nulă: ceea ce o parte câștigă reprezintă cu necesitate pierderea altei părți
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vorbire asertive creează reguli asertive (practici, habitudini, legi) și societăți hegemonice (autoritate asertivă), actele de vorbire directive produc reguli directive și autoritarism sau chiar totalitarism (autoritate directivă), în timp ce actele de vorbire angajante creează heteronomie, ceea ce echivalează cu așa numitele "consecințe neintenționate" pe care agenții, în procesul socializării lor, le creează: fiecare agent se comportă rațional la nivel individual dar, de multe ori, rezultatele colective produse sunt iraționale. Pe cale de consecință, hegemonia este inevitabilă, sub o formă sau alta, argumentează Onuf, dar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societatea. Pe cale de consecință, regulile și normele lui Onuf îmi sunt mai utile decât practicile sociale ale lui Hopf, pe care oricum le includ deși nu se centrează neapărat asupra lor. În sfârșit, Onuf consideră anarhia internațională ca o consecință neintenționată a activității agenților statali, suverani, independenți și interdependenți. Ca orice consecință neintenționată a agenților sociali, ea poate fi înlătuată gradual, prin eforturi conjugate (Onuf în Kubálková, Onuf, Kovert: 1998, 58-78). Aici apare cu maximum de vizibilitate diferența dintre constructivismul moderat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
utile decât practicile sociale ale lui Hopf, pe care oricum le includ deși nu se centrează neapărat asupra lor. În sfârșit, Onuf consideră anarhia internațională ca o consecință neintenționată a activității agenților statali, suverani, independenți și interdependenți. Ca orice consecință neintenționată a agenților sociali, ea poate fi înlătuată gradual, prin eforturi conjugate (Onuf în Kubálková, Onuf, Kovert: 1998, 58-78). Aici apare cu maximum de vizibilitate diferența dintre constructivismul moderat al lui Wendt, "materialism rezidual", cum îl numește autorul (Wendt: 1999, 110-112
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
poate fi cosmetizată, umanizată, kantianizată, să spunem așa, dar nu depășită. Ori, Onuf pune problema tocmai în acești termeni: anarhia internațională, oricât de structurantă ar fi, reprezintă, împreună cu alte produse ale activității umane, totalitarism, război, foamete, opresiune, injustiție etc. consecințe neintenționate ale actorilor care au rezultat din structuri puternice și norme partizane, mai puternice decât agenții, care nu au putut, prin practicile sociale curente, decât să le reproducă sub o formă sau alta. Prin norme noi agenții pot identifica noi trasee
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
5.2. Toate marcajele de umplere trebuie să fie suficient de clare și durabile pentru că erorile maxime tolerate să nu fie depășite în timpul utilizării. Ele trebuie astfel realizate încât să nu faciliteze o utilizare frauduloasă, iar posibilitățile de folosire greșită neintenționata să fie reduse la minimum. 3.6. Inscripții 3.6.1. Măsurile de volum trebuie să poarte următoarele inscripții: - marca sau numele producătorului; - valoarea capacității nominale, urmată de simbolul unității de măsură și în plus, după caz: - numărul de fabricație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169269_a_170598]
-
3.1.1. Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, nu trebuie să aibă opțiuni sau posibilități de introducere a unor date care ar putea facilita utilizarea frauduloasă sau greșită neintenționata. 3.1.2. Ansamblurile de măsurare care fac obiectul prezenței norme de metrologie legală, trebuie să fie însoțite de documentația tehnică, piesele de schimb și accesoriile corespunzătoare pentru toate utilizările prevăzute și în condițiile practice de funcționare, fără a impune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172279_a_173608]
-
model din această categorie este cel care prezintă dezvoltarea pornind de la haos, dezorganizare, confuzie. Toate aceste trei modele susțin ideea dezvoltării ca efect al reorganizării structurilor cognitive și al părăsirii viziunii anterioare asupra lumii și a lucrurilor. Modele ale transformărilor neintenționate; este modelul prezent în teoriile referitoare la schimbările permanente care apar în viețile oamenilor brusc, pe neașteptate. Aceste schimbări pot fi pozitive, oglindind reziliența persoanei, resursele ei de coping sau pot fi negative, aruncând persoana în patologie. Printre factorii care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
integrarea europeană a fost efectul dorinței de a realiza un ideal european și afirmă că interesele de grup majore, Împreună cu politicienii determină gradul de sprijin al instituțiilor și politicilor centrale pe baza calculării avantajelor. Deciziile inițiale de cooperare produc efecte neintenționate (spillover), care Împing procesul de integrare Înainte. Haas afirmă că există două tipuri de astfel de efecte care Întăresc procesul de integrare: funcționale și politice. Cele funcționale apar atunci când cooperarea În anumite sectoare ale economiei (sau societății) creează presiuni tehnocratice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acest sens, Nagel (1986, p. 179) afirmă c]... ...a face r]u cuiva în mod intenționat înseamn] a inc]lca normele deontologice. Aceast] maltratare este legat] de acțiunile, mijloacele sau scopul cuiva și nu de simplele consecințe ale unui fapt neintenționat pe care individul nu l-a putut preveni.” Pentru că o norm] deontologic] s] fie inc]lcat], este necesar ca cineva s] comit] o greșeal]; ins] dac] aceasta nu a fost f]cut] din intenție (dac] nu a constituit modalitatea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primul exemplu este un caz de eutanasie sau de încetare intenționat] a unei vieți, iar celelalte dou] nu, au încercat s] fac] o diferenț] între aceste cazuri, în termeni de rezultate intenționate în mod direct și consecințe prev]zute, dar neintenționate. Reflectând asupra administr]rii unor doze din ce in ce mai mari și posibil letale de calmante, Declarația asupra eutanasiei a Vaticanului afirm] c] aceast] „calmare piramidal]” este acceptabil] deoarece, în acest caz, „moartea nu este în nici un fel intenționat] sau dorit], cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] B va muri în urmă faptelor sale, moartea lui B este doar prev]zut] și nu intenționat]. Intenția direct] este de a calma durerea și nu de a omor] pacientul. Distincția dintre rezultate intenționate și consecințe prev]zute, dar neintenționate este concretizat] în Principiul Efectului Dublu (PED). PED enumer] o serie de condiții în care agentul poate s] „ing]duie” său s] „permit]” că o anumit] consecinț] (cum ar fi moartea unei persoane) s] se întâmple, cu toate c] acea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Numeroase acte legitime de r]zboi implic] violent] asupra nevinovaților. Ceea ce distinge terorismul de aceste acte de r]zboi este faptul c] acesta are drept obiectiv r]nirea sau uciderea nevinovaților, pe când actele legitime de r]zboi fac acest lucru neintenționat. Decurge de aici c] diferența dintre terorism și actele legitime de r]zboi nu este o diferenț] a consecințelor așteptate. Este, măi degrab], o diferenț] în natură inerent] a celor dou] tipuri de acte, așa cum sunt ele definite prin intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a inconștientului și în prelungirea celei date de Jung studiului inconștientului, și anume de psihologie analitică. 28 Pecetea stilistică este un factor de natură inconștientă: Prin latura stilistică mai profundă, opera de artă se integrează astfel într-o ordine demiurgică, neintenționată, iar nu în cea a conștiinței" (Blaga, 1965:11). 29 Are caracter cosmotic (Blaga, 1965:18). 30 "În afară de structurile și aspectele psihice (stări afective, trăiri, imagini) cari se atribuie inconștientului, noi mai admitem și structuri spirituale ale inconștientului (de exemplu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Posibilitatea de refolosire sau reciclare 8.5.2. Posibilitatea de neutralizare a efectelor 8.5.3. Condiții pentru evacuare controlată, incluzând calitățile levigatului la eliminare 8.5.4. Condiții pentru incinerare controlată 8.6. Observații asupra efectelor secundare nedorite sau neintenționate, de exemplu, asupra organismelor folositoare sau organismelor nonțintă IX. Clasificare și etichetare Propuneri, inclusiv justificări ale propunerilor pentru clasificare și etichetare a substanței active, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
reciclare, neutralizare, condițiile pentru evacuare controlată sau pentru incinerare 8.6. Proceduri de distrugere sau decontaminare, în caz de eliberare, în sau din: a) aer; ... b) apă, inclusiv apă potabilă; ... c) sol. ... 8.7. Observații asupra efectelor secundare nedorite sau neintenționate, de exemplu, asupra organismelor utile sau a organismelor non-țintă 8.8. Menționarea oricăror repelente sau a măsurilor de control, a otrăvurilor incluse în preparat care sunt prezente, pentru prevenirea acțiunii împotriva organismelor nonțintă IX. Clasificare, ambalare și etichetare - Propuneri pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
Posibilitatea de refolosire sau reciclare 8.5.2. Posibilitatea de neutralizare a efectelor 8.5.3. Condiții pentru evacuare controlată, incluzând calitățile levigatului la eliminare 8.5.4. Condiții pentru incinerare controlată 8.6. Observații asupra efectelor secundare nedorite sau neintenționate, de exemplu, asupra organismelor folositoare sau organismelor nonțintă IX. Clasificare și etichetare Propuneri, inclusiv justificări ale propunerilor pentru clasificare și etichetare a substanței active, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]