5,394 matches
-
cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac a recursului din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși consecințele unei hotărâri penale nelegale sunt mult mai dramatice decât cele ale unei hotărâri civile nelegale. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că recursul în casație este o cale extraordinară de
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
recursului din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși consecințele unei hotărâri penale nelegale sunt mult mai dramatice decât cele ale unei hotărâri civile nelegale. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că recursul în casație este o cale extraordinară de atac ce are ca scop verificarea legalității hotărârilor judecătorești definitive. Prin
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
Departamentul pentru Situații de Urgență este delegat să reprezinte în instanță interesele legitime ale Consiliului Național pentru Situații de Urgență, se încalcă principiul securității juridice prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu este posibil ca un organism nelegal înființat să reprezinte interesele legitime ale unei autorități publice. Altfel spus, declararea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2014 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2020 implică și înlăturarea din ordinea juridică a efectelor pe care acestea
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 36. Completul de judecată a apreciat că adeverința nu atestă venituri suplimentare care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, așa încât apare ca nelegală încadrarea situației de fapt din speță în ipoteza dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind recalcularea drepturilor de pensie. ... 37. Reclamanta a invocat și a dovedit faptul că venitul brut avut în vedere la acordarea pensiei de
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
în executare prin emiterea adeverinței-tip. ... 103. În ipoteza ce face obiectul prezentei sesizări, adeverința emisă de angajator nu atestă venituri suplimentare care să nu fi fost valorificate la stabilirea pensiei, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, fiind nelegală încadrarea acestei ipoteze în dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind recalcularea. În aceste condiții, nu se identifică ipoteza adăugării unor alte categorii de venituri sau a unor alte stagii de cotizare, complet neavute în vedere/nevalorificate la
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 (și, implicit, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021) este „nelegală“ în raport cu Legea-cadru nr. 153/2017. Legiuitorul delegat are competența constituțională să uzeze de astfel de instrumente normative și procedee de reglementare - de derogare de la legea menționată, în cazul de față -, în temeiul dispozițiilor cuprinse în art. 115 alin.
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
Practici interzise în stabilirea onorariilor Sunt interzise următoarele procedee, care facilitează practicarea de onorarii subevaluate și concurența neloială: a) utilizarea resurselor umane fără contract de muncă sau de colaborare legal încheiat, fără remunerație corespunzătoare ori cu remunerație atribuită în mod nelegal, precum și fără înregistrarea contabilă adecvată; ... b) utilizarea logisticii (calculatoare, imprimante, faxuri, programe de redactare asistată etc.) aparținând unei terțe persoane fizice sau juridice neimplicate în contractul de proiectare ori cu care nu există un contract pentru utilizarea acestora; ... c
CODUL DEONTOLOGIC din 15 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299823]
-
funcția de conducere, și nici în ceea ce privește locul permanent de muncă al acestora, respectiv locul de muncă a fost același și înainte și după delegare. ... 21. Prin apelul formulat, reclamanții au susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât nu a ținut cont de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 și s-a adăugat practic o condiție neprevăzută de lege. În acest sens au arătat că singura cerință pentru
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
justiție, întrucât persoanele interesate să conteste în contencios administrativ o hotărâre a Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă nu au posibilitatea de a obține o hotărâre judecătorească în termenul de aplicabilitate al acestei hotărâri, astfel încât efectele nelegale și consecințele acestora asupra drepturilor persoanei care s-a adresat justiției să poată fi înlăturate în mod eficient. ... Aplicabil prezentei cauze este și pct. 46 al deciziei invocate: „Curtea subliniază că, în vederea înlăturării viciului de neconstituționalitate constatat și a
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
se impune să fie aplicat dreptul comunitar, și anume Recomandarea nr. R(89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989. Primul principiu din Recomandarea nr. R(89) garantează instanțelor posibilitatea de a suspenda actele administrative nelegale: I. „Atunci când o instanță este sesizată cu o contestație referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie, solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia măsuri de protecție provizorie împotriva
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
din aceeași lege. Ca atare, persoanei vătămate i-ar rămâne la dispoziție numai posibilitatea introducerii unei acțiuni în anulare, în condițiile aceleiași legi, a cărei finalitate ar fi, în cazul admiterii ei definitive, pe o parte, constatarea retroactivă a caracterului nelegal al actului administrativ, iar pe de altă parte, încetarea producerii de efecte vătămătoare pentru viitor (aceasta numai în ipoteza în care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, actul administrativ nu își va fi încetat deja producerea de efecte juridice
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
justiție, întrucât persoanele interesate să conteste în contencios administrativ o hotărâre a Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă nu au posibilitatea de a obține o hotărâre judecătorească în termenul de aplicabilitate al acestei hotărâri, astfel încât efectele nelegale și consecințele acestora asupra drepturilor persoanei care s-a adresat justiției să poată fi înlăturate în mod eficient. ... 57. Aceste constatări nu fac decât să sublinieze efectele extinse, cu multiple implicații, ale viciului de neconstituționalitate ce afectează dispozițiile art. 72
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
COMUNICAT din 4 septembrie 2024 privind caracterul prescriptibil/imprescriptibil al acțiunii referitoare la desființarea construcțiilor realizate nelegal EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 8533/118/2022 Nr. de înregistrare a sesizării: 1867/1/2024 Data înregistrării sesizării: 04.09.2024 Conținutul sesizării: Dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea recunoștinței pentru victoria
COMUNICAT din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272619]
-
COMUNICAT din 23 august 2024 privind caracterul prescriptibil/imprescriptibil al acțiunii privind desființarea construcțiilor realizate nelegal EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 13831/2000/2022 Nr. de înregistrare a sesizării: 1813/1/2024 Data înregistrării sesizării: 23.08.2024 Conținutul sesizării: Caracterul prescriptibil/imprescriptibil al acțiunii prevăzute de art. 32 alin. (1
COMUNICAT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272617]
-
educației naționale nr. 1/2011, programul „A doua șansă“ reglementat prin Ordinul ministrului educației nr. 3.062/2022 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea Programului „A doua șansă“ - învățământ primar și a Metodologiei privind organizarea Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar stabilește în mod nelegal că organizarea claselor de tipul „A doua șansă“ depinde de existența a cel puțin 10 cursanți care își manifestă dorința de a se înscrie în cadrul acestui program. Ca atare, neîndeplinirea condiției privind numărul minim de 10 persoane înscrise atrage
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
l-a instituit numai în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a devenit, începând cu data intrării în vigoare a acestui articol, un complet fără suport în lege și deci administrarea în continuare a procedurii abrogate de un complet nelegal constituit este contrară prevederilor art. 126 alin. (4) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, conform cărora compunerea Înaltei Curți se stabilește prin lege, iar părțile au dreptul la un proces echitabil în accepțiunea art. 6 din Convenția pentru
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
restrângerilor de drepturi și libertăți dispuse prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență Este o componentă a contenciosului administrativ ca instanța judecătorească să cenzureze politicile organelor administrative manifestate prin acte administrative, atunci când acestea sunt nelegale și neconstituționale. Instanțele de contencios administrativ exercită un control de constituționalitate asupra acelor acte normative asupra cărora Curtea Constituțională a României nu este competentă să exercite, în speță, acte normative inferioare legilor, respectiv acte normative secundare al căror emitent sunt
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de a se pronunța și prin prisma existenței interesului legitim, nu doar a dreptului subiectiv. Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează distincția între contenciosul obiectiv și contenciosul subiectiv. În cazul contenciosului subiectiv sancțiunea anulării actului administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul administrativ are efecte vătămătoare asupra drepturilor subiective sau intereselor legitime afirmate de societățile reclamante. Însă, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 262/2007
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
nr. 967/2020, act normativ care formează obiectul prezentului dosar. Astfel cum rezultă din analiza cererii de chemare în judecată, reprezentanții societăților reclamante sunt nemulțumiți de faptul că starea de alertă a fost prelungită de mai multe ori, fiindu-le restrâns nelegal, în opinia lor, exercițiul libertății economice. Cu privire la aceste aspecte arată faptul că prelungirea stării de alertă este permisă de lege, până la încetarea situației de urgență care a impus măsura, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 41 și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
dispozițiile art. 6 pct. 1 din anexa nr. 3 a HG nr. 856/2020, art. 6 pct. 1 din HG nr. 967/2020, în ceea ce privește ipoteza finală: „și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori;“, fiind discriminatorii și nelegale. Situația de discriminare operează indiferent de modalitatea de prestare a serviciului către populație, fiind fără relevanță dacă spațiul în care se prestează activitate este închis total sau parțial. De altfel, prin suspendarea activității economice pe perioade mari de timp, pârâtul
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de legalitate, astfel cum au fost analizate mai sus, mai ales că reclamantele nu au dezvoltat critici distincte, apărările invocate concentrându-se strict cu privire la exercițiului dreptului la activitate economică, garantat prin Constituție. În raport cu caracterul discriminatoriu și nelegal al măsurilor de interzicere a activității economice în situația de atingere a indicelui de infectare de 3 persoane la 1.000 de locuitori, Curtea de apel constată că reclamantele își dovedesc atât vătămarea intereselor legitime, conform art. 1 și art. 8
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
pofida prevederilor clare ale Constituției, Guvernul s-a substituit Parlamentului, emițând fără nicio reținere ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se află încă în dezbatere, nefiind aprobată de Parlament, însă prevederile sale sunt aplicate în mod nelegal. În anul 2018, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 dispune această limitare pentru o perioadă de 3 ani, respectiv 2019-2021. Cu toate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost aprobată de Parlament, prevederile sale au
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
dreptul comun care permite formularea unei acțiuni directe la instanța competentă a statua asupra litigiilor privind drepturile salariale pretinse de părți, recunoscute sau nu de ordonatorii de credite. Prin urmare, atunci când pretențiile angajaților nu rezultă dintr-o încadrare/reîncadrare pretins nelegală, ci vizează obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ/act adițional la contractul individual de muncă ori actul respectiv nu a fost comunicat angajaților, admisibilitatea cererii de chemare în
DECIZIA nr. 444 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276474]
-
decurgeau integral din norma generală existentă, nu mai preiau și distincțiile privitoare la cartea funciară/publicitate, ceea ce este de natură să creeze confuzie. ... 33. Astfel, completarea introdusă constituie, în opinia autorilor criticilor, un paralelism legislativ, care nu numai că este nelegal și neconstituțional, dar instituie și norme contradictorii, care generează o lipsă de claritate ce va conduce la litigii, aceasta fiind și rațiunea interzicerii prin lege a paralelismului legislativ. Părțile contractului de arendare și instanțele de judecată vor avea reale dificultăți
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
reclamanta apreciază că existența celor două reglementări paralele încalcă principiul unicității reglementării în materie prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000 și pe cel al evitării paralelismelor instituit prin art. 16 din același act normativ, motiv pentru care sunt nelegale. Acest paralelism normativ generează un climat de incertitudine juridică generală generată de lipsa de claritate și de coerență a legislației aplicabile. Încălcarea acestor principii se răsfrânge asupra dreptului la apărare întrucât persoanele vizate de prevederile legale paralele se află în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]