4,685 matches
-
uiți vreodată, Căci Dumnezeu te-a mântuit! Nu mai ești rob ci fiu iubit Și poți striga azi: "Ava-Tată!" Moștenitor prin Dumnezeu, Ai un statut, altă trăire, Ești transformat, ești un om nou Și amprentat, destinul tău, Este pavat cu nemurire. Crăciunu-i zi de cercetare... Ești tu iertat de Dumnezeu? Crăciunul...este-o nouă stare, E har și pace și-mpăcare, Ce poți să spui în dreptul tău? De vrei o viață împlinită, Cu sens, speranță, nu uita: Viața Domnului, jertfită Pentru
CRĂCIUNUL, ZI DE CERCETARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382836_a_384165]
-
semnificație ezoterică, cât și o putere regeneratoare. El este un simbol al primăverii, al vieții manifestate, al evoluției. Dar soarele? Soarele este izvorul luminii, al căldurii, al vieții, al speranței. Soarele apare și ca un simbol al învierii și al nemuririi. Lumina binefăcătoare ne transmite totdeauna emoții.Iată,cum prospețimea acestei dimineți înviorează covorul de flori albastre ,care împrăștie parfumul în aerul proaspăt și răcoros.O chemare parcă spre descifrarea misterelor.Simbolul luminii poate fi interpretat drept aspect al lumii informale
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
semnificație ezoterică, cât și o putere regeneratoare. El este un simbol al primăverii, al vieții manifestate, al evoluției.Dar soarele? Soarele este izvorul luminii, al căldurii, al vieții, al speranței. Soarele apare și ca un simbol al învierii și al nemuririi. Lumina binefăcătoare ne transmite totdeauna emoții.Iată,cum prospețimea acestei dimineți înviorează covorul de flori albastre ,care împrăștie parfumul în aerul proaspăt și răcoros.O chemare parcă spre descifrarea misterelor.Simbolul luminii poate fi interpretat drept aspect al lumii informale
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stele care ard cu efemerul, Nori care se risipesc în zări, Lacrimi vii care brăzdează cerul, Țărmul străveziu din depărtări. Flori care răsar dintr-o iubire, O lumină caldă-n răsărit, Suntem un crâmpei de nemurire Și un tainic dor, nemărginit. Suntem bucurie și durere, Învățăm mereu a dărui Căci avem o singură avere: Să trăim sortiți pentru-a iubi! Referință Bibliografică: Sortiți pentru a iubi / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul
SORTIŢI PENTRU A IUBI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382919_a_384248]
-
a smucit și s-a desprins din coardă De infinitul cercului sătul. „Grăbește-te, mi-a zis, e seară Și prin pustiul umbrelor vom trece Să bem acum pentru întâia oară Zăpada îngerilor rece. De-om fi ajuns la steaua nemuririi Acolo-i doar lumină și senin Acolo este patria iubirii Acolo nu-s nici lacrimi, nici suspin. Acolo sânt pășunile celeste Și caii pasc pe câmp fără zăbale Nu sânt ca în statuile rupestre Purtând armură pe grumaz și șale
MANEJ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382901_a_384230]
-
Când îmi zâmbești, știu sigur că răul e departe De-acum știu, va fi altfel, trăirile nu mint Îți pot citi în suflet, precum citesc o carte. Mă ții de mână. Și-n mine ard torțe de curaj, Plonjez în nemurire cu capul înainte, Mă las de bună voie învins de-acest miraj, Ce n-am să-l pot vreodată descrie în cuvinte. Când tu mă ții de mână, dispare orice nor Și timpul se oprește să-ți simtă-n nări
CÂND MĂ ŢII DE MÂNĂ de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382926_a_384255]
-
-ncet mă ningea cerul cu luceferi Și m-afundam tăcut în visul meu Doream să pot să scap din acel hău Cu flori de nuferi tu să mă acoperi. Sfârșit și geneză Nu-ți plânge desfrunzirea pomule întoarce-te la nemurire nud așa cum universul te-a născut vei fi cărbune, din cercurile anilor trecuți lăstarul ce-a crescut va înfrunzi din nou iar tu zâmbește c-ai lăsat în urma ta splendoarea înfrunzită a unei vieți ce poate deveni-va lemn de
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > BAT OROLOGIILE Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Bat orologiile Bat orologiile-n pragul nemuririi Ca toamnele ce sunt năluci în zbor Cu plete arse precum trandafirii Zvârlind un praf de stele pe covor. Dar stau cu amintirile-n fereastră Și dorul îmi răsare în priviri, Iar luna-mi pare pasăre albastră, Și orologiile nemuriri
BAT OROLOGIILE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382976_a_384305]
-
nemuririi Ca toamnele ce sunt năluci în zbor Cu plete arse precum trandafirii Zvârlind un praf de stele pe covor. Dar stau cu amintirile-n fereastră Și dorul îmi răsare în priviri, Iar luna-mi pare pasăre albastră, Și orologiile nemuriri. Însă-n decorul nopții fără margini Stelele cad în șiruri argintii Unde eternitatea printre pagini Se tot rescrie-n felul meu de-a fi. Iar pietrele crescute-n vârf de munte Se sparg în orologii prinse-n vremi Cu toamnele
BAT OROLOGIILE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382976_a_384305]
-
seamă niște jurii obiective și competente. Anul acesta, de pildă, am fost cam răsfățat: am luat premiul U,S.R., Filiala Bacău, pentru poezie, am luat marele premiu ,,Fănuș Neagu” la Râmnicu Sărat pentru volumul de poezie ,,Un dor nestins de nemurire” (Editura ,,Rafet”) și Premiul Întâi pentru critică literară (vol. ,,Lecturi empatice” Editura ,,Sfera” Bârlad, 2015) la Festivalul Național de Creație ,,Vrancea literară” (Panciu), președintele juriului fiind scriitorul și editorul Ioan Culiță Ușurelu, redactor-șef al revistei ,,Salonul literar”. Sper că
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
spital. Doar Dumnezeu, săracul, mai dă în cartea vieții, pe-aici cei sinceri umblă cu chinta mică-n băț, se-mpușcă raza lunii în faptul dimineții, din cîrciumă, nici caii de la tramvai n-au hăț. Mai adunați în pungă polenul nemuririi, căci nu se știe mîine ce va mai fi și cum, mai dați un ban ‒ pe cuie încă mai stau fachirii și-autostop mai face cîte-o fantomă-n drum. Cînd dau și eu să fluier pocnește fericirea, și, înjurînd de
RǍMǍŞAG de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383061_a_384390]
-
peste tunele Vii de dincolo de vreme, stâlp al cerului-se pare- parcă aștepți ca să te cheme iar Zamolxis . Taina-i mare! Călători prin nori să vină rugăciuni să-nalțe iară, cu puterea Ta,divină, dând Piramida Solară Stai în zona nemuririi, a Triunghiului de aur, punct de bază al omenirii și al culturilor tezaur Baba Dochia cu a sa turmă transformată-n stană... Babe... Întrebări răsar din urmă pentru a locului podoabe Doi frați ai domniei tale ce privesc doar înainte
KOGAIONUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383093_a_384422]
-
masă. Străinul ți-este frate acum Iar cel sărac la masă pus Pe care-l întâlnești pe drum Poate acela-i chiar Iisus. Fii plin de milă și iubire Prin crucea Lui din nou te naște Și prima zi din nemurire Să-ți fie Sfânta Zi de Paște ! Astăzi nu vom mai fi flămânzi Străini, pribegi la alte porți, Spre mântuirea celor blânzi Iisus a înviat din morți ! Pe dealul crucii-ngenunchiat, ... Citește mai mult Român prin lume rătăcitNu mai bătea la
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
2016. Eu fără tine nu aș fi nimic Și totul eu pot fi numai cu tine, În lipsa ta și visele se sting, Lumea din ochii tăi îmi aparține. Eu fără tine cum aș mai zbura Clipe să prind, arzând spre nemurire? Numai cu tine mă pot înălța Către un veac al inimii, iubire. Eu fără tine nu văd răsărit Căci soarele îl regăsesc prin tine Și aș apune-n cerul azurit Stingând văpaia ce mă întreține. Fără de tine n-ar fi
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Citește mai mult Eu fără tine nu aș fi nimicși totul eu pot fi numai cu tine, În lipsa ta și visele se sting,Lumea din ochii tăi îmi aparține.Eu fără tine cum aș mai zburaClipe să prind, arzând spre nemurire? Numai cu tine mă pot înălțaCătre un veac al inimii, iubire.Eu fără tine nu văd răsăritCăci soarele îl regăsesc prin tineși aș apune-n cerul azuritStingând văpaia ce mă întreține.Fără de tine n-ar fi nici o stea,Lumina către
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci în amintiri, Să porți pe brațe taina îngerească Și s-o ascunzi mereu în nemuriri. Căci inima putea-va să cunoască Doar timpul care arde în iubiri. Citește mai mult Cum poate scrie omul veșniciaCând timpul prin iubire se măsoarăși-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia?Un farmec blând tăcerea împresoară,În
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
tăcerea împresoară,În suflete se scaldă elegiași-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară.Să-ți fie clipa candelă cereascăIar visul să-l îmbraci în amintiri,Să porți pe brațe taina îngereascăși s-o ascunzi mereu în nemuriri.Căci inima putea-va să cunoascăDoar timpul care arde în iubiri.... XI. DEPĂRTARE, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016. Nu te mai chem, eu știu că ești departe, Te-ai rătăcit prin sferele aldine
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
a înveșnicit.... XXII. AMURG, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016. Amurgul dintre noi e o poveste scrisă în frânturi de timp pe brațele purpurii ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
vreme, Doar mării mai învăț a mă supune. Un cer care de nouri nu se teme, Din ploi de vise toamna recompune, Sunt soarele ce-n voi nu va apune, Cuvântul care s-a născut devreme. Am învățat ce-nseamnă nemurirea Și-n versuri locuiesc de când mă știu M-a vindecat de temeri doar iubirea, În poezie nu cunosc târziu, Astăzi mă doare numai fericirea- Eu pot din veșnicie să vă scriu. Citește mai mult Sunt doar un sfeșnic într-o
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De aceea Sfântul Ignatie numea Euharistia drept „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Iar Sfântul Irineu de Lyon (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu dochetismul și gnosticismul, ce arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Domnul Hristos, că
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Hotărât lucru, lujerul limbii române a înflorit lângă podul lui Apollodor din Damasc, poate chiar înainte ca acesta să fie aruncat arc peste Dunăre. De aceea, Drobeta, pe harta lumii înseamnă poarta prin care pășești spre nemurire. Dar Drobeta mai este și pământul sfânt în care a pășit providențial Carol I, întemeiatorul STATULUi ROMÂN MODERN,CONTEMPORAN și indivizibil. Urbea s-a dezvoltat, așadar, din timpuri străvechi în apropierea castrului roman Drubeta, și cu mult înainte în dava
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
purtând în sine scânteia predestinării, pe care, ulterior, o cultivă sau nu, fiind, aș crede, oarecum ”la mâna destinului”. Și, așa cum spuneam, a fortiori, simte profund și vede departe. Menirea nu o explici, o trăiești. Trăind, dobândești har și atingi nemurirea. Te apropii de lumea sfinților, respiri puritate și îți desăvârșești, cu sârguința celui devotat menirii sale, ca o condiție a respirului creator. Nu te justifici; creezi precum respiri. Ceea ce faci nu e manufactură; e scânteie de geniu topită în textura
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
câmpului vizual și din cu totul alte puncte de reper. Lumea oamenilor mărunți e dominată de ”legea dreptății”: să fim egali, să fie și El adus în rând cu noi, avem aceleași drepturi. Oh, bieți muritori!, cum nu înțelegeți că nemurirea se clădește aici, acum, că geniul răsare și strălucește dincolo de putința voastră de a-l privi și, cum altfel, dacă nici nu-l puteți privi, să-l mai și înțelegeți? Pe Isus nu-l credeau ca fiind Fiul Domnului, pe
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
cu inconștiență, vă și credeți, oameni smintiți ce sunteți! Dacă nu vezi, înseamnă că ești orb. Dacă nu înțelegi, înseamnă că ești ignorant. Dacă nu vorbești în condițiile date, înțelegând să aduci respect și prețuire celor care deschid porți spre nemurire, otrăvești aerul, apa, pământul, sufletul. Pângărești, în loc să admiri. Te condamni, în fond, la perpetuă nefericire. Incapabil să apreciezi, hulești. Superficial fiind, rămâi pe marginea drumului și dai cu pietre. Înțelegerea rostului nerostit îți e străină, dar tu crezi, despre tine
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
care nu coboară pleoapele anilor, înseamnă pentru femeie să-și descătușeze fântânile curate ale spiritului, pentru a le dărui cu generozitate celor din jur. De aceea, seducția este în fond, picătura de nectar și mister, care se hrănește din izvoarele nemuririi și care crește, se potențează numai prin iubire. Avem aici și liantul privilegiat care fluidizează mirabil relația dintre trup și suflet, semănând în sipetul nostru lăuntric, parfumul unic de floare albastră. Și pentrucă din acest recital feminin, nu putea absenta
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]