1,289 matches
-
și argoului sau a unei topici care se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar”, "ezirciț”, "constituțiune”, "andrisant”, "renumerație”. Confuzia de sens între omonime și înlocuirea cuvintelor prin paronime constituie un izvor al comicului: "giantă” (gintă), "modistă” (modestă), "scrofulos” (scrupulos)etc. Numeroase sunt exemplele în care comicul rezultă din utilizarea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
așa cum ele se prezintă ochiului d. e. saratura, apoi așa cum le dictează auzul romînesc: "sărătură". Chiar și etimologiști pronunțați ca d. Bariț încă recunosc "că pentru începători este greu a ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). 3. Cuvintele nouă sau adecă "neologismii" se pronunță adeseori cu totul fals, mai ales când învățătorii nu știu latinește. Astfel am auzit însumi cum elevi și învățători pronunțau: timpurii în loc de timpuriu, amicițiă în loc de amiceață (amiciție) etc., pentru că era scris, timpuriu, amicetia. Unii mai pronunțau "gerunz", alți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în locul termenilor slavonești, cuvinte înțelese de toți; frazelor li se va da pe ici colo orânduirea ce li se cuvine după geniul limbei noastre, înlăturîndu-se traducțiuni servile și prea ad literam; c-un cuvânt, ferindu-se în mod egal de neologismi dar și de barbarismi slavonești sau de altă origine, revizuitorii cărților vor avea în vedere atât avutul propriu al limbii populare cât și arhaismii aciia cari se pot reintroduce fără alterare a înțelesului. E o operă în adevăr națională aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de cuviință să scoată o gazetă de opoziție. Nedeprinși a lua în serios politica paraponisiților, n-am dat nici o atenție încercărilor stilistice ale lui Nae Postuleanu, proprii poate pentru a fi citite de Millo, cu arta de-a apăsa asupra neologismilor neînțeleși și a escentricităților retorice, decât de-a lumina publicul în vro cestiune oarecare. În unul din cele din urmă numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nădăjduind dobândirea acei statornice ne străduim a o câștiga”; fără gramatică, limba e amenințată de „strămutare” și „dejghinare”. Romanitatea limbii române este ideea care îl conduce, și în acest cadru el încearcă să rezolve lipsa „termenilor științei” și a neologismelor de care leagă dificultatea tălmăcirii lucrărilor cu conținut științific și filosofic, cât și puținătatea cunoștințelor din domeniul retoricii și al poeticii. Încât, după ce clasifică și definește, în cartea întâi, părțile cuvântului, iar în cea de-a doua prezintă regulile pronunției
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se întrebuințează și astăzi, iar autorul, deși era orientalist și întocmise un dicționar român-turc, a contribuit la îmbogățirea limbii literare cu numeroase neologisme romanice. Curiozitatea neobosită în problemele de limbă l-a dus și la alcătuirea unui dicționar român-german/german-român, acesta, ca și celălalt, rămas, în vitregia vremurilor, netipărit, precum și la o încercare de traducere din grecește a unei Prescurtări de logică după
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
purificarea prin moarte, chiar apologia morții, îndemnul la un nou „răsărit teluric” sunt dominante. Totuși, întoarcerea spre o existență simplă, arhaică, în universul rural, văzută prin contrast cu lumea citadină, generează un sentiment intens, ce răzbate din mai toate poemele. Neologismele și metaforele complicate, într-un fel chiar greoaie, din versurile începătoare au dispărut aproape complet, înlocuite de tendința spre esențializare. Bogăția imagistică devine mai consistentă, ca, de exemplu, în poemul Veghe: „Mai aproape, în lut, / Clipele sună veacuri de ger
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica criticii literare. Mai e prezentă în „Tribuna”, „Steaua”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine de linguistique” (face parte din colegiul de redacție), „Cahiers roumains d
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
de alergări, sărituri și aruncări (disciplină a sportului care cuprinde aceste exerciții - Dicționarul explicativ 1998) sau „ramură sportivă care cuprinde diverse probe de alergări și de marș, de sărituri și aruncări, sau probe combinate, la care participă atleți” (Dicționar de Neologisme), este unul dintre cele mai vechi sporturi care s-au practicat și s-au dezvoltat de-a lungul timpului. ATLETISMUL poate fi practicat fără prea mari dificultăți, la toate vârstele, fiind caracterizat printr-o mare varietate de exerciții naturale, atractive
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe care-l credeam atenuat, deoarece îmi dam seama de prezența lui: “Nu voi fi niciodată un don Juan!” (Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic) 1.Precizează modul de formare a sintagmei Facultatea de litere. 2.Transcrie patru neologisme. 3.Comentează valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect. 4.Explică rolul ghilimelelor din final. 5.Indică perspectiva narativă folosită de autor. 6.Interpretează afirmația: “Nu voi fi niciodată un don Juan!”. 7.Prezintă două trăsături ale romanului modern, pe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Locuțiunile pronominale de tipul Măria Ta, Majestatea Voastră ilustrează problema T/V în același fel. Formulele vechi conțin adjective posesive indicând singularul persoanei a II-a: Măria Ta, Luminăția Ta. Compusele din perioada mai recentă, în care intră și un neologism - Alteța Voastră, Excelența Voastră, Eminența Voastră, Majestatea Voastră -, preferă adjectivul vostru/voastră, ceea ce demonstrează că folosirea formei V pentru o singură persoană este de dată mult mai recentă decât în franceză, spre exemplu, și poate fi pusă pe seama influenței limbilor romanice
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
au evoluat divergent. În Întreg spațiul românesc școala și alte Împrejurări au adus În două generații În vorbirea curentă a sătenilor vocabule care nu se auzeau mai Înainte de 1900 , dar În Basarabia fenomenul acesta era cu mult mai rapid. Aici neologismele rusești legate de viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite Îndată; În locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind În jurul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a limbii vii, În realizarea ei concretă din diverse graiuri românești i-a permis lui Mihai Sadoveanu să observe că, dincolo de ceea ce e stabil În limbă, aceasta se modifică În permanență. Speranță, timp, doctor, medicament, proces, vindecare și alte multe neologisme se aud astăzi curent la sate, Întrebuințate fără greșeală. Zicători și proverbe, expresii fixe, legate, de pildă, de cuvîntul vreme rămîn În limbă ( În vreme ce, vremea vremuiește, În vremea aceea, nu tîrzie vreme); Însă timp ia locul lui vreme de multe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Basarabiei au intrat În această capcană. În studiul său Momentele influenței bisericești asupra originii și dezvoltării istorice a limbii moldovenești, publicat În 1910, A. Mateevici considera că limba română din Regat, introducînd scrierea cu caractere latine și deschizînd larg porțile neologismelor, a apucat pe o cale greșită, fiind de preferat calea aleasă de moldovenii din Basarabia, care, aflîndu-se sub protecția Rusiei pravoslavnice, au păstrat limba veche bisericească și scrierea chirilică. E greu de Înțeles contradicția dintre cele afirmate aici și poziția
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o limbă omenească. Boierii bătrîni, din generația lui Iorgu Răutu, vorbeau În graiul popular moldovenesc, - În patois, În care se strecuraseră Însă, bineînțeles, termeni tehnici rusești ca și echivalentele neologismelor din limba noastră literară, Încît cu greu putea fi Înțeles de românii de peste Prut. Cei tineri, sosiți proaspeți din școlile rusești, de altfel pe atunci puțini la număr, știau rusește, dar vorbeau cu un accent și o sintaxă care lăsau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a-l folosi ca mijloc de comunicare socială. Astfel un copil de trei ani pronunță stereotip cuvinte grele ca "maimuțoi", "greață", "gheretă", fără a le insera însă într-o conversație utilă. Structura gramaticală este imatura, ecolalia imediată sau întârziată, stereotipiile, neologismele și utilizarea neadecvată a pronumelui personal, este frecventă. Copilul vorbește despre el la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul spune
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
pentru a-i invita pe părinți să se exprime. Spațiul/contextul, participanții sunt elemente importante care influențează comunicarea; * inadvertențele de limbaj -pot constitui bariere grave în calea comunicării dintre profesor și părinți. Un limbaj prea științific, prea psihopedagogic, plin de neologisme poate constitui în anumite situații un factor de blocaj al comunicarii profesorpărinte. Este nevoie să se utilizeze un limbaj simplu, direct, în termeni obișnuiți, adaptați la interlocutor; * barierele culturale - mulți părinți se consideră inferiori cadrului didactic din acest punct de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de limbă oficială pe care o are limba română, să practicăm o politică lingvistică inteligentă care să permită ca România să participe efectiv la construcția tezaurului de valori reprezentat de mozaicul de culturi europene. La presiunea pe care o exercită neologismele asupra unei limbi, urmare a progreselor și dezvoltării unor noi termeni care să-i reprezinte, lingviștii vor trebui ca atunci când limba română nu are acești termeni să și-i formeze, dezvoltând cele mai apropiate formulări în conformitate cu gramatica și sintaxa limbii
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
Sau adăugarea particulei “ist“ la “știri” pentru a forma cuvântul “știrist“, cel care transmite știri. Dacă formarea unor noi cuvinte este un fenomen întâlnit la o anumită scară, dar cât de cât controlabil, o problemă mai dificilă este aceea a neologismelor care se introduc în limbă, datorită diversității domeniilor în care apar și a frecvenței cu care termenii se folosesc, până la deplina însușire prin repetiție, a lor. Noi cuvinte au fost preluate în sport (team=echipă, keeper=portar, time out=timp
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
unor cazuri izolate, mai complicată este situația în care fenomenul devine general, multitudinea cuvintelor preluate circulând în paralel cu cele deja însușite în limbă. O întrebare totuși este firesc să fie pusă! În ce domenii se preiau cele mai multe neologisme și cum și pe cine afectează cel mai mult acest lucru? Pentru a răspunde acestei întrebări, este nevoie de a explica ce este limba generală, limba comună și limba de specialitate! Orice societate care este constituită ca o comunitate lingvistică
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
atât termenii generali derivați din structura limbii cât și termeni proveniți din limbile de specialitate (spre ex “microunde” de la electricitate, “energie nucleară” de la fizică, “grand prix“ de la sport, “bancomat” de la finanțe și așa mai departe). De aici vin multe neologisme și de aici nevoia de a ordona și reglementa modul de împrumut lingvistic, - riguros și acceptat de toți - lucru pe care nu poate să-l facă decât standardizarea modurilor de operare și a instrumentelor specifice care se asociază. Toate aceste
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
G.W. Allport, care simțise nevoia să transforme adjectivul "creative", prin sufixare, în "creativity", lărgind sfera semantică a cuvântului și impunându-l ca substantiv cu drepturi depline, așa cum apare mai târziu în literatura și dicționarele de specialitate. În anii '70, neologismul preluat din limba engleză s-a impus în majoritatea limbilor de circulație internațională ("creativite" în franceză, "Kreativität" în germană, "creativita" în italiană, etc.), înlocuind eventualii termeni folosiți până atunci (în germană se folosea termenul "das Schöpferische" = "forța de creație"). La
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
l-a obținut lovind cu toiagul în stîncă. Revenind la precizările noastre etimologice, amintim că sensul originar al termenului modern este unul temporal; modo semnifică în latină caracterul recent al unui eveniment; în cecolul VI e. n. cuvîntul modernus era încă neologism (Cassiodorus și Piscianus) încetățenindu-se în final sub formă de modern, ce desemna noutatea unui lucru iar în forma lui negativă vechimea în raport cu actualitatea. Astăzi numim modern “tot ceea ce aparține sferei actualității, recentului imediat, prezentului ”) și chiar ceea ce anticipează prezentul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pentru cel ce meditează, anume motivul care a dus la identificarea gîndirii cu aparența și care obligă la căutarea unui nou nume, acela de “conștiință”, pentru o nouă identitate a gîndirii. Ori verbul videri înfățișează cu mai multă evidență că neologismul “conștiință” ne face să descoperim lucrul cert și indubitabil pe care îl căutam. Acest videri, departe de a semnala o etapă încă imprecisă a procesului care l a condus pe Descartes la identificarea gîndirii cu conștiința, subliniază că ceea ce-l
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]