910 matches
-
proces pe care ea îl vede ca fiind echivalent cu cel al imaginației creatoare, generând o poezie de asociații stranii, neconvenționale, ce sondează și răscolește cele mai ascunse unghere ale spiritului. Este un limbaj condensat, indirect, în care breșele și nerostitul trebuie să fie luate în considerare în egală măsură cu expresia propriu-zisă, consideră D.W. Middlebrook (Middlebrook, 1993: 486). Este un mod de expresie pe care Sexton l-a descoperit și la pacienții primei instituții psihiatrice în care fusese internată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și inutilă. „Pentru ce ?”, se Întrebă. Deodată, cum trecea dintr‑o cameră În alta, a simțit o lovitură Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 145 pe ceafă, și a auzit ceea ce va descrie ulterior ca fiind „cuvin‑ tele nerostite ale Celuilalt”. Erau cuvintele care au marcat un nou răsărit În viața sa : „Bineînțeles că nu este de nici un folos pământesc pentru nici unul dintre voi. Doar vă poate schilodi trupurile și contorsiona sufletele. Dar mă voi Împărtăși de fiecare dintre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
scapă dimensiunea spațiului, chiar când se raportează la tehnologie. În viziunea lui Heidegger, dușmanii gândirii ar fi cosmopolitismul, tehnologia și erudiția. În larma tehnologică, se pierde capacitatea de a auzi ființa, iar auzirea e cea care scoate-din-ascundere cuvintele și ființările nerostite. Dintr-o pricină similară, Heidegger nu s-a alăturat modernității lumii noi deschise de Revoluția Franceză, căci aceasta a introdus, de fapt, larma în lume, asurzind-o. Asurzirea aceasta este echivalentul lumii opace din teologia Părintelui Stăniloae. Ar fi interesant
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de societate secretă etc. Legătura dintre nume și persoană era resimțită de primitivi ca foarte puternică, numele fiind considerat de mulți dintre ei ca parte vitală, de unde necesitatea de a adopta anumite nume secrete știute numai de inițiați, de bătrâni, nerostite niciodată În public, nedivulgate dușmanilor, care ar fi putut face uz de ele, provocând chiar moartea celor care le purtau. Numirea copilului echivalează cu lumirea lui cu introducerea sa În rândul oamenilor, act pentru care responsabili sunt, În primul rând
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în dulcele târg al Ieșilor tocmai din nemuritoarele șoapte ale codrilor de la Țibănești, aducând cu sine o stare de beatitudine și umor specifice țăranului moldav. Dar, spre deosebire de Ion Creangă, șugubățul Boancă povestește întâmplări de altădată sau din prezent cu ajutorul cuvintelor nerostite ale picturii naive. Linii, forme și pete de culoare se contopesc într-un dans poetic, emanând stări emoționale ori conflictuale ale unor personaje ce amintesc abuziv de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
umane. Întrebările fie vin, fie le acceptăm Îndeosebi pentru cele care vor urma. Răspunsul lor poate veni imediat, dar și altă dată sau niciodată. Întrebările bine formulate și În context bine construit sunt o cale de a trimite la răspunsuri nerostite și/sau de nerostit. Există o moralitate a Întrebării, ca și una a răspunsului. Dacă prima parte este ușor de acceptat, În cazul răspunsului este bine de știut cum și când se spune „da”; cum și când se amână un
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
fie le acceptăm Îndeosebi pentru cele care vor urma. Răspunsul lor poate veni imediat, dar și altă dată sau niciodată. Întrebările bine formulate și În context bine construit sunt o cale de a trimite la răspunsuri nerostite și/sau de nerostit. Există o moralitate a Întrebării, ca și una a răspunsului. Dacă prima parte este ușor de acceptat, În cazul răspunsului este bine de știut cum și când se spune „da”; cum și când se amână un răspuns; cum și când
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
în dulcele târg al Ieșilor tocmai din nemuritoarele șoapte ale codrilor de la Țibănești, aducând cu sine o stare de beatitudine și umor specifice țăranului moldav. Dar, spre deosebire de Ion Creangă, șugubățul Boancă povestește întâmplări de altădată sau din prezent cu ajutorul cuvintelor nerostite ale picturii naive. Linii, forme și pete de culoare se contopesc într-un dans poetic, emanând stări emoționale ori conflictuale ale unor personaje ce amintesc abuziv de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de societate secretă" etc. Legătura dintre nume și persoană era resimțită de primitivi ca foarte puternică, numele fiind considerat de mulți dintre ei ca "parte vitală", de unde necesitatea de a adopta anumite nume secrete știute numai de inițiați, de bătrâni, nerostite niciodată în public, nedivulgate dușmanilor, care ar fi putut face uz de ele, provocând chiar moartea celor care le purtau. [...] Numirea copilului echivalează cu "lumirea" lui cu introducerea sa "în rândul oamenilor, act pentru care responsabili sunt, în primul rând
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și Da, ziarele aveau dreptate pe care, doar în aceste forme și cu aceste obligații referențiale, nimeni dintre noi, în discursul zilnic, inclusiv în istoriile incluse în conversații, nu le-ar putea rosti. Propozițiile DIL sînt, în acest sens, de nerostit, imposibil de ancorat de un vorbitor într-un anumit timp și spațiu, întrucît sînt divizate la modul imposibil între doi vorbitori distincți (narator și personaj) și ancoraje. Nu putem vorbi (sau utiliza) în mod obișnuit o propoziție DIL, după cum nu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fi ambele voci” atunci cînd salutăm pe cineva și acea persoană ne răspunde: Ce mai bine, și tu? În acest punct, ar trebui menționată teoria provocatoare și generalizantă a lui Banfield privind narația și discursul (Banfield, 1982). Teoria propozițiilor de nerostit susține că nu numai construcțiile DIL, ci toate construcțiile narative sînt delimitate de discursul comunicativ obișnuit prin aceea că nu pot fi rostite. Nararația nu poate fi verbalizată deoarece, spre deosebire de discurs (care este atît comunicativ cît și expresiv
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
text care nu are nici un destinatar autentic (și nici urme textuale ale vreunuia) și nici un vorbitor expresiv autentic. DIL, prin contrast parțial, poartă o expresivitate abundentă (aceea a personajului), dar fără o comunicativitate eu-tu autentică, drept care rămîne de nerostit. Teoria este fascinantă, cu consecințe largi și este prezentată detaliat atît din punct de vedere tehnic cît și critic, astfel încît merită toată atenția; dar aderenții acesteia sînt puțini. În prima ediție a acestei cărți, am prezentat critic ideea lui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal; doamnei profesoare Rodica Zafiu, pentru încrederea oferită fără rezerve; domnului profesor Chivu, pentru grijă și delicatețe; domnului profesor Antonescu, pentru toate mustrările și încurajările, uneori nerostite, și pentru că m-a făcut să vin la Litere; șefilor de la Institut (domnul Sala și doamna Vintilă-Rădulescu), pentru încredere și pentru "bombardare"; prietenilor mei de la Institut (Ana, Andreea, Blanca, Carmen, Dani, Irina, Isa, Raluca) pentru toate xeroxurile comune, proiectele comune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
halul de artificialism, Încât trebuie să dau dreptate unui cântecel cu versuri cam lipsite de sens, acela cu „nu-mi lua dragostea“: oriunde aș fi abandonat, la un kilometru de Iași chiar, e sinonim cu moartea. Încerc să deslușesc cuvintele nerostite ale pisicuței. Poate ele sunt „caută În tine esența unei noi deveniri, un fel de puiuț“. Care va fi aceea? Renunț la a scruta. Nu de altele, dar să mai las sămânță de vorbă. „Arpegii duminicale“, 25 martie 2001, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Un factor influent al profilului cultural este constituit de limbajele activate, formate din coduri de comunicare implicite sau explicite. Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este automonitorizarea (self-monitoring-ul), fiind culturi și societăți care înregistrează scoruri mari la această dimensiune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sub dominația cărui punct de vedere ne aflăm. Cum știm despre ce nu putem grăi? Să fie aceasta una din formele de expresie care dă seama de limitele rostirii noastre? Cred că, pe un anumit interval, există o suprapunere între nerostit și ne-rostibil, pe seama lui încercându-și (și încurcându-și) talentul artiștii, unul din semnele presimțirii limitei putând fi neliniștea (având ca "maximă" angoasa). A avea dreptate dă seama de o rostire adecvată (la ce?) a realității sau de orientarea înspre
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
transcendență, marea lipsă a acestei societăți, își are pericolele ei, cel al absenței autenticității fiind cel mai important. Sensul tare al unei opere de artă derivă din caracterul excepțional al unei existențe. * Miza ontologică a postmodernității: aducerea la ființă a nerostitului (prin păstrarea lui ca atare), ieșirea din identitate rostibil-ființă. * Marile edituri (adică marii editori) din România nu au înțeles că a te situa în mediul cultural presupune și acte gratuite, nu doar profit și eficiență economică. Cartea și-a căpătat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât. Dacă-l spui și n-apuci a-ți face cruce cu limba, îți ia graiul. Ce demon va fi fiind, cine putea ști?”, gândul nerostit, al Vitoriei, aflată acasă la „vrăjitoarea” Măgurei. Și imediat după, trecerea (îndulcită, atenuată de umor) spre un „tipar” auctorial, în care, iată, încap și preluări din vorbirea fără de glas, doar pentru sine, a personajului: „Vitoria înclina să creadă că tot
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
minții ce sunt greu de exprimat prin cuvinte. Cine-ar putea gândi o umbră din falii pline de văpăi ce ard ofranda devenirii noastre? Ci lacrimi dintre stele, întunecimea surdă coboară în adâncuri efemere plutind în veșnicia curbă un cântec nerostit de astre, un vers ce n-a fost spus de niciun bard1163. Împărăția umbrelor devine prin Cartea lui Enoh un spațiu în care se poate readuce la starea nediferențiată toate formele creației. Prăpastia plină de flăcări și populată de demoni
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
patru zări un elixir al vieții. Cristelnița reprezintă intrarea într-o nouă dimensiune existențială și escatologică. Din centrul lumii izvorăște viața cosmică, iar după psihologia analitică a lui Jung eadevine, scăldând trupul, simbolul vieții interioare și al energiei spirituale, taina nerostită a sufletului așa cum îl vedem noi. De aceea tinerețea obținută prin baia într-o apă vie regenerează precum pasărea Phoenix din foc, precum roza lui Paracelsus din cenușă. Clopotul din labirint și memoria sufletului poetic Insuportabilul este începutul Curbei bucuriei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe care acesta nu-l merita. Erudiția sa îl făcea să facă remarci ironice, și, de dragul de a-și exercita spiritul biciuitor își rezerva spațiu pentru replici sarcastice, uitînd de înțelepciunea mai înaltă de a lăsa unele vorbe de duh nerostite. Ego-ul său formidabil dădea impresia că se simțea aproape infailibil și că era singurul care deținea adevărul în probleme istorice, politice și literare. Iorga părea să se identifice cu națiunea română prin numele ziarelor și a editurii sale. Virtuțile intelectuale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
juxtapunerea culorilor pure. Desubstanțializată, „materialitatea” își pierde consistența, dizolvându-se într-o senzație vaporoasă. Finalitatea viziunii 176 conceptuale conduce la abstractizarea perspectivei spațiale printr-o fuziune a formelor, ce se „pulverizează” în fluiditatea discursului. Ceața este, de fapt, simbolul „misterului nerostit” al lui Mallarmé, acea magie ce învăluie realitatea obiectivă, dându-i forme dintre cele mai surprinzătoare, plăsmuite de jocurile îndrăznețe ale imaginației noastre. Preludiul Brouillards este o mărturie elocventă a metodei de compoziție specifică stilului debussyst, bazată pe explorarea motivului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Indiei. În creația debussystă, magica alăturare de cuvinte citată în finalul evocării sonore rămâne doar aparența unei intenții reale de decodare a acestui univers poetic. Printr-un joc subtil încifrat de inconfundabilul spirit debussyst, se urmărește în fapt amplificarea „misterului nerostit” al muzicii și tulburarea interiorului nostru până la dobândirea supremului acces în lumea enigmatică a ezotericului. Astfel, muzica pare să ne îndepărteze de trăirile derizorii ale unor simple emoții pământene, ridicându-ne în sferele celeste ale comunicării superioare ce se adresează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile a Timpului nu își află răspunsul într-o realitate sonoră, ci în vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea cadenței finale gest elocvent al acelui „cuvânt” debussyist rămas „nerostit” lasă, și de această dată, alternativa propriului deznodământ ce își continuă „povestea” în spiritul fiecăruia dintre noi. Nu distingem nici o nuanță de impunere, ci doar de resemnată așteptare în calea destinului. IV.11. Les tierces alternées (Terțele alternate) Expresie a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
paralelisme, scriitura simetrică, acordurile eliptice de terță și dinamici reduse, aspecte care conduc la o estompare semnificativă a imaginilor sonore. În acest fel, asistăm la o concentrare a simțurilor, în care auditorul este îndemnat să descopere sensul spiritual al misterului nerostit, acel suprem „inexprimabil” explorat de poetica simboliștilor. Adoptând ideea de timp suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]