2,114 matches
-
de a trăi în compania clipei de vrajă și a celei de vrajbă. Pe de altă parte, poezia Doamnei, o poezie și a distincției, nici nu trebuie decriptată. Ea se insinuează în cititor ca lumina, îl cucerește, îl face pe nesimțite biruitor, prin profunzimea francă și înțelegerea tainelor care, încet-încet, se lasă dezgolite ca să-ți arate în spatele lor altele, tot mai inexpugnabile. Cuvintele, nesiluite de tirania poetului dur care le înhamă zadarnic la poveri peste puterile lor, își dezvăluie din plăcerea
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
străfundul sufletului, acum când această cameră de pensiune, așezată pe malul drept al Oltului, devenea altarul în care se scria povestea unei noi iubiri adevărate, se împliniră. Așa cum pe altarul dragostei se stingea încet încet pasiunea primei lor împreunări, pe nesimțite și stelele se stingeau în rugăciuni pe altarul luminii. Zorile își arătau primele raze de lumină. Mai întâi apăru o geană azurie deasupra muntelui, ce se tot mărea luminând cerul, odată cu el și camera unde cei doi îndrăgostiți stăteau îmbrățișați
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
doi șoferi țâșniră din mașini în același timp. - Boule, cască ochii mai bine când ești la volan ! - Eu ? se sufocă celălalt de indignare. Eu să casc ochii ? Vezi semnul ăla ca un triunghi întors pe lângă care ai trecut ca un nesimțit ? Se cheamă Cedează trecerea! - Dar tu vezi semnul ăla ca un octogon pe care scrie mare STOP ? Ăla zice că ai prioritatea mai slabă ca a mea. - Du-te dom'le și mai învață carte ! Semnele astea au priorități egale
JUDECATĂ ÎN REGIM DE URGENŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365483_a_366812]
-
familie, în funcție de capacitatea pulmonară a fiecărei persoane. Astmaticii au reducere de la 25% până la 100% în cazul când se opresc din respirat mai mult de 15 minute. 4. Impozitarea pe greutatea omului. Orce român peste 35 de kg. este un "gras nesimțit" aplicând principiul: "slăbuțul îl duce în spate pe cel gras" 5. Taxa pe "vânturi trase", că prea s-au obișnuit românii să-și dea aere. Se vor monta detectoare la fundul fiecărui contribuabil care vor înregistra numărul vânturilor trase, intensitatea
MĂSURI ANTICRIZĂ ( PAMFLET ) de IONEL CADAR în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365116_a_366445]
-
de câmp... O am în nări și-acum, Și-n minte-o am, nu pot s-o dau uitării. Dar nici n-aș vrea...E ca și cum te-aș scoate Din sufletul ce,-n taină, te-a ascuns, Sau tu, pe nesimțite, ai pătruns. Și chiar să vreau, de-acum nu se mai poate. Te simt în mine,-acuma-,n miez de vară Un câmp de flori ce-abia au înflorit... Să-și piardă-al lor parfum și colorit, M-aș ofili
FLORI DE CÂMP de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365211_a_366540]
-
învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
E seară, înc-o zi s-a mai sfîrșit, Chiar de-s flămînzi, pun capul să adoarmă, Într-un tîrziu și luna a ieșit, Și în oraș se stinge orice larmă. Trec zile după zile, și astfel Va trece iar, pe nesimțite, vara, Pe chipul lor nu vezi, în nici un fel Cum se așterne peste ei povara. Căci iarna va veni într-un tîrziu, Văzînd cum într-o goană timpul trece. Unde-și vor pune trupul străveziu ? Unde-i va prinde somnu-n
ÎN ORAȘUL CU CASTANI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366373_a_367702]
-
o pierdere de vreme, fără șansa unui rezultat care să merite efortul. De aceea, mai bine să ne concentrăm asupra ceea ce avem concret în mână și ne putem face pe această cale viața cât mai agreabilă. Așa am început pe nesimțite să pierden din vedere examinarea realității, adevărului și să acceptăm satatus-ul quo pozitivist, fără perspectiva sensului vieții. Cum s-a ajuns aici? Verum est ens, existență era adevărul. Pentru omul din antichitate și die era medievală existență era adevărată pentru că
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
Vico (1688-1744) schimbă paradigma scolasticii, Verum est ens în Verum quia factum. După Löwith și Ratzinger acesta e momentul în care apare gândirea modernă și se se termină vechea metafizică. Ei demonstrează mai departe cum Divinitatea s-a transformat pe nesimțite în Progresul, la care ne închinăm, mai mult sau mai puțin, noi astăzi. Vico îl urmează formal pe Aristotel, după care adevărata cunoaștere este aceea a cunoașterii originii, esenței fenomenului, dar el merge mai departe și afirma că putem afla
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
știai. Inima-mi sângeră La prima despărțire. Despărțirea de țară , De tine, era totuna Și nu-nțelegeam încă Dece mă-nvăluie tristețea. Penele noastre, înșirând Rânduri rânduri Pe paginile albe, Rănile ni le-au cicatrizat Pe cât era cu putință . Așa, pe nesimțite, Copiii au crescut , Trăindu-și fiecare În lumi paralele, Firesc,clipele vieții. Dar ceea ce-a fost scris, Undeva-n ceruri, De-o mâna nevăzuta, Atotcunoscătoare, Destinul nostru Într-o bună zi, S-a împlinit Și noi din nou Ne-
DE CÂTE ORI TE-AUD de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365623_a_366952]
-
zăpada pe uși și ferestre. Căpitanul Foc-Nestins a alergat într-un suflet la împărat, transmițând alarmanta veste: - Nenorocire, Majestate! Dușmanca ne atacă chiar la palat. - Cum? Nemernica a îndrăznit să ne atace? s-a înfuriat împăratul. Nerușinata este o iresponsabilă nesimțită. Cred că a înnebunit și mă determină s-o pedepsesc imediat. Gata cu pregătirile! Să vină slujitorii! Să sune adunarea și plecarea la atac! Într-un suflet alergară căpeteniile armatei, înarmați până în dinți. Printre ei se afla acum și viteazul
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
veșnic tânără... Nu există om care să nu fi trăit una sau mai multe povești de dragoste, pentru că inima fiecăruia tânjește după iubire. Magica Iubire se ivește din senin și, uneori, când nu te aștepți. Iubirea ți se strecoară pe nesimțite în inimă și te învăluie ca o vrajă ce vine din adâncuri. Iubirea i-a inspirat pe artiști de-a lungul timpului, îi mai inspiră încă...Despre Iubire au vorbit filosofii antici, iar muzicienii și poeții au cântat-o, unii
IUBIREA...ÎN ARTĂ ŞI POEZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365755_a_367084]
-
frăguțele și zmeura. Hai, gustă! Vara îi întinse un coșuleț cu tot felul de fructe, aromate și dulci. Așezându-se la umbră, fetița mâncă pe săturate. - Acum mi-e sete! Vreau apă! Unde ești? Dar Vara dispăruse precum apăruse, pe nesimțite...După plecare Verii, soarele s-a ascuns după nori iar pădurea a început a se agita. Din senin, se stârni vântul și se făcu frig iar din copaci începură să cadă primele frunze îngălbenite. Mergând pe cărare, vedea cum frunzele
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
cu glas dulce: veniți, veniiiiți! Cei doi iepurași apucară pe o cărare, mergând fără grabă, fermecați de mireasmele ce veneau din capătul acesteia. Din când în când, țopăie fericiți, încântați de tot ceea ce văd în jur. Timpul a trecut pe nesimțite iar soarele dispăruse cu totul... Vântul spulbera frunzele uscate care foșneau sub lăbuțele lor și abia atunci au observat ceața groasă care le acoperise cărarea. Frica a luat locul veseliei de mai înainte în clipa în care și-au dat
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
pe ei, deschise și Cristina pentru prima dată gura plină cu cartofi pai. Cât au stat cei doi la masa lor, era înmărmurită de frică. Mai avea puțin și se scăpa pe ea. Cum pot unii să fie așa de nesimțiți? Dacă nu-i alungai nu știu ce mă făceam. Când a trecut ospătarul pe lângă masa lor, Ana i-a făcut semn și l-a abordat, explicându-i evenimentul, indicându-i și despre cine este vorba și unde sunt amplasați. - Lăsați, domnișoarelor, că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
pe o terasă stăpânită de munții Zagros, ce domină câmpia mesopotamiană”. În acest „capitol”, deșertăciunea existenței omului este tema de bază. Cu cât construcția ordonată de Marele Rege se ridică, cu atât se scufundă mai mult, „O lume ce pe nesimțite cade”, cum zice Eminescu. Eșecul luptelor duse de Xerxe, având la bază trădarea, dar mai ales neputința de a nivela „Calea luminii”, a dreptății ca echilibru al existenței în propriei conștiință, a dezamăgirii în fața vicleniei istoriei, îl face pe acesta
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
fiecare secțiune a publicului o reacție adecvată: pe cei disponibili să-i atragă și mai mult, pe cei indisponibili ori să-i provoace și să le deschidă gustul ori să-i lase în pace, pe euforici să-i potolească, pe nesimțiți să-i evite, toate astea cu un singur discurs. Și Lui I S-a părut că formula optimă pentru a ataca această diversitate de audiență este parabola. Pentru că parabola este o poveste care pe unii îi lasă indiferenți, într-unii
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
nimeni nu știe cu ce mijloace își câștigă existența, dar devotamentul lor este de netăgăduit și mult peste limitele iubirii de sine, sau ale rațiunii (aici este o glumă indecentă!). Așadar se observă clar marea nedreptate și afrontul pe care nesimțitele de televiziuni, îl făcea cestor martiri ai cauzei! Rușine, de trei ori rușine!! Veni însă și ziua întrecerii „cea zi de sânge udă” cum ar spune poeții romantici, fără să-și dea seama că au dreptate! Încă de dimineață, marele
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
numa’ azi! Pleacă, că-ți dau cu ceva în cap! Titi, om cu multă știință în ale vieții, se retrase urgent, dar nici domnul Vică nu mai rezistă. Sparse cutia de table și, în timp ce dobitocul de Sfârloi râdea ca un nesimțit, se ridică de pe băncuță apoi începu să-și fluture chiloții uzi pentru a se răcori puțin. Deveniți transparenți din cauza transpirației, vestiții săi chiloți de ieșit în curte, descopereau publicului priveliști neindicate cardiacilor. Dar nu, să nu ne facem nici o grijă
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
punea problema unui cataclism cosmic. Pe linie de consecință, stabilind și un record de viteză domestică (imposibil de omologat însă), doamna se întoarse cu o cană, apoi se așeză pe un scaun privindu-l hipnotic pe Aristide care, ca un nesimțit ce era, gemea de plăcere legumind borșul de putină printre dinți. Armistițiul dură cam un minut după care, doamna, luată de un val de căldură, smulse cana din mâna netrebnicului și rosti hotărât: - Dacă nu spui acum, tot ce trebuie
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
se întâmple și aici ceva și cu teamă de cabină în parcare, noaptea, a fost de acord. Turcul era destul de tânăr, până în 30-33 de ani și frumușel. În plus, i-a vorbit frumos, fără să-i pună condiții, ca "recepționerul nesimțit și dobitoc" de la Timișoara... Dimineața au plecat foarte mulțumiți amândoi, fiecare din motivele lui. Ea a simțit prima oară, aici și nu la Timișoara, că este cu un bărbat care o dorește și o protejează. L-a simțit în ea
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”... Păi, cetățene Patapievici, dacă așa ți-au stat gândurile nesimțite, atunci, pentru ce vrei și acum să-i mai sugi din cur smântână poporului român?! Vedeți oameni buni din ce zonă ne vin corupții, putrezii și nesătuiii? De aceea, voi merge mai departe și voi spune că, din perspectiva și
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
Tenebroase conspirații, Jaful-ca manifestare De politică scălâmbă-, Practicat la scară mare ! Monștrii-zâmbăreți sau nu- Curve,pești,tâlhari și hoți : {Nu mi-ar ajunge hârtia Să îi pomenesc pe toți...} Juzi corupți la 'nalta Curte, Cu balanțe măsluite, Implementează hoția! Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate, Sfânt-poporului acest, Care-și urcă 'ncet Golgota, În decorul cel funest ! Doamne, am postit destul: Ne-am rugat și la icoane ! Să ne aperi de nemernici Și de jefuitori, Doamne ! De nu poți să
GOLGOTA NOASTRĂ ! de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351504_a_352833]