2,310 matches
-
rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian, urină sau alte secreții, prin culturi celulare sau imunofluorescență directă o identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction o evidențierea anticorpilor IgM sau creșterea de 4 ori a titrului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de laborator nespecifice evidențiază leuco-neutropenie. Diagnosticul etiologic este confirmat de identificarea ADN uli viral prin PCR sau de teste serologice (imunofluorescență, ELISA). Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.8 Varicela și herpesul zoster Definiții Varicela și herpesul zoster sunt boli infecțioase și contagioase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și cutanate de tip zoster. În condiții de imunodepresie,VVZ se poate replica și în alte organe interne, atât în cursul varicelei, cât și al herpesului zoster. Tablou clinic Varicela Incubația medie este de 14 zile (10-21 zile). Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
inferioare, fața și membrele superioare. Erizipelul tratat adecvat evoluează în 7-10 zile, dar se poate prelungi la bolnavi cu insuficiență venoasă cronică. Diagnostic Diagnosticul erizipelului este susținut pe baza criteriilor: Clinice (definitorii): febră + placard erizipelatos + limfadenită Date de laborator (orientative) Nespecifice: leucocitoză cu polinucleoză, sindrom inflamator Bacteriologic: evidențierea streptococului βHA Datele epidemiologice au semnificație redusă pentru diagnostic. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al erizipelului poate fi dificil în formele complicate și se face cu eczeme și alte infecții tegumentare: celulita, furunculul și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: 1. Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și nevritele senzitive. Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de criteriile: Epidemiologice: persoană neimunizată, contact cu bolnav de difterie Clinice: prezența pseudomembranelor și a stării de toxemie De laborator: Nespecifice: leucocitoza cu neutrofilie, creșterea VSH Bacteriologice: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul de laborator începe cu recoltarea exudatului de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) din care se efectuează frotiuri colorate și culturi (mediu neselectiv geloza sânge, mediu de îmbogățire cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
puțin de 50% dintre cazurile diagnosticate clinic. În cazurile sporadice și necomplicate de viroze respiratorii, care evoluează benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare și este lipsit de utilitate practică. Datele nespecifice de laborator, hemoleucograma și markerii de inflamație, sunt investigații suficiente, pentru diferențierea majorității infecțiilor respiratorii acute virale de cele bacteriene. Investigațiile virusologice nu sunt recomandate de rutină. Totuși, în anumite situații epidemice de viroze respiratorii, poate fi necesar diagnosticul etiologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sindromul pseudogripal (cefalee, curbatură, mio-artralgii) 50-69% sindromul respirator (tuse uscată, dispnee, modificări de tip pneumonic) 10-27% sindromul digestiv (diaree, vărsături). Evoluția este deseori severă, cu risc de agravare în a-2-a săptămână de boală și mortalitate crescută (10%). Datele de laborator nespecifice evidențiază limfopenie, trombocitopenie și creșterea unor enzime serice: ALAT, LDH, CPK. Examenul radiologic pulmonar poate fi normal sau poate evidenția un infiltrat interstițial necaracteristic în formele pneumonice. Diagnosticul de SARS se stabilește prin coroborarea datelor clinice și epidemiologice, urmată de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
urină, recoltate în primele zile după debut. Examenele serologice se bazează pe evidențierea anticorpilor IgM în primele zile de boală sau pe creșterea semnificativă (de 4 ori) în dinamică (la debut și în convalescență) a titrului anticorpilor. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
etape patogenice. Penetrarea germenilor la nivel pumonar este realizată frecvent pe cale aerogenă de-a lungul arborelui traheo-bronșic (pentru bacterii exogene sau endogene), mai rar pe cale hematogenă, în cursul bacteriemiilor. Propagarea infecției pe cale respiratorie se produce prin depășirea barierelor de apărare nespecifică: filtrarea aerului la nivelul nasului și cornetelor nazale, clearanceul microbian prin mișcarea anti-reflux a cililor epiteliali, descuamarea celulelor epiteliale, tuse, reflex epiglotic, protecția biomecanică a mucusului secretor și surfactantul alveolar, fagocitoza macrofagelor alveolare. Concomitent, mecanismele de apărare imună locală, reprezentate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se manifestă prin: 1. Semne funcționale respiratorii: tuse, expectorație (mucoasă, purulentă sau hemoptoică), dureri toracice, dispnee 2. Semne fizice: raluri bronșice, sindrom clinic de condensare pulmonară 3. Sindrom infecțios general: febră, frisoane, curbatură. În formele atipice, se asociază frecvent simptome nespecifice extrarespiratorii: cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica la nivel locoregional prin abcedare sau prin extindere pleurală (pleurezie serofibrinoasă, purulentă). Formele severe se pot complica cu insuficiență respiratorie, șoc septic, bacteriemie, diseminări bacteriene
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
decompensarea bolilor preexistente (diabet, insuficiența renală, cardiacă). 7.6 Tablou radiologic Din punct de vedere anatomo-radiologic se disting trei tipuri de pneumonii: pneumonia lobară, pneumonia interstițială și bronhopneumonia. 7.7 Diagnostic Diagnosticul complet al pneumoniei parcurge trei etape. A. Diagnosticul nespecific de pneumonie se bazează pe baza semnele și simptomele clinice compatibile și pe datele radiologice. Aceste criterii sunt comune și altor afecțiuni neinfecțioase, care trebuie să fie excluse în această etapă de evaluare: embolia pulmonară, insuficiența cardiacă, neoplaziile pulmonare. B.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
legionella sunt: Incubația de 2-10 zile Debutul brusc, cu febră 40șC, mialgii, dispnee discordantă cu discreția semnelor obiective Semnele extrapulmonare frecvent asociate de tip neurologic (cefalee, confuzie, comă, tulburări neuropsihice), digestiv (dureri abdominale, diaree) sau renal (hematurie). Aspectul radiologic este nespecific, mai frecvent apărând sub formă de opacități alveolare la nivelul unui lob inferior, cu progresia rapidă de la un lob la altul și bilateralizarea leziunilor. Mai rar se poate asocia aspectul de pneumonie interstițială și pleurezie. Datele nespecifice de laborator cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Aspectul radiologic este nespecific, mai frecvent apărând sub formă de opacități alveolare la nivelul unui lob inferior, cu progresia rapidă de la un lob la altul și bilateralizarea leziunilor. Mai rar se poate asocia aspectul de pneumonie interstițială și pleurezie. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pentru diagnosticul legionelozei sunt: polinucleoza, retența azotată (creșterea ureei și creatininei), citoliza hepatică (creșterea ALAT și ASAT). Diagnosticul microbiologic de confirmare se bazează pe Detecția antigenelor solubile urinare (sensibilitate > 80%) Cultura sputei sau LBA (sensibilitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și 10-30% dintre pneumoniile spitalizate. Caracteristicile clinice ale pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae sunt: Incubația lungă de 1-5 săptămâni Debutul progresiv, cu febră 390C, tuse seacă, predominant nocturnă Asocierea semnelor extrapulmonare: cefalee, mialgii, erupții, miringită buloasă și hemoragică Aspectul radiologic este nespecific, prezentându-se ca infiltrate reticulo-nodulare hilio-bazale uni sau bilaterale, mai rar ca opacități lobare sau segmentare sau cu revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pot fi: leucocitoza cu polinucleoză, anemia hemolitică, creșterea vitezei de sedimentare a sângelui
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
390C, tuse seacă, predominant nocturnă Asocierea semnelor extrapulmonare: cefalee, mialgii, erupții, miringită buloasă și hemoragică Aspectul radiologic este nespecific, prezentându-se ca infiltrate reticulo-nodulare hilio-bazale uni sau bilaterale, mai rar ca opacități lobare sau segmentare sau cu revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pot fi: leucocitoza cu polinucleoză, anemia hemolitică, creșterea vitezei de sedimentare a sângelui, prezența aglutininelor la rece (>1/64) sau reacțiile fals pozitive pentru lues. Diagnosticul etiologic se face prin metode serologice. Au semnificație un
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
febrei și puls. Formele severe evoluează cu dispnee, cianoză, icter și semne neurologice. Aspectele radiologice întâlnite sunt atipice, reprezentate de: conglomeratele de umbre fine radiind de la hil spre bază, uneori asociate cu zonite, atelectazii în bandă sau revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator orientative sunt anemia, leucocitoza sau leucopenia, creșterea transaminazelor hepatice. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Metode serologice uzuale: RFC, ELISA Izolarea Chlamydophila psittaci din spută, sânge sau materiale necrotice, pe culturi de celule He-la, ou embrionat sau inoculare la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pune în alertă o serie de mecanisme de apărare ale gazdei. Depășirea acestor mecanisme poate avea ca urmare apariția DAI, cu manifestări specifice în funcție de etiologie. Mecanismele de apărare ale gazdei care intervin în agresiunile infecțioase digestive sunt reprezentate de: Mecanisme nespecifice (înnăscute): bariera gastrică acidă, peristaltismul intestinal, învelișul de mucus protector, competiția florei endogene, capacitatea antibacteriană a lizozimului, secrețiilor digestive și a acizilor biliari Mecanisme specifice (imune): limfocitele T intraepiteliale (CD8), limfocitele T din lamina propria (CD4), limfocitele B, țesutul limfatic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Diagnostic Diagnosticul dizenteriei se suspicionează pe baza datelor clinice caracteristice: febră, scaune mucopiosanghinolente, tenesme, colici. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile provenite din focare epidemice. Certitudinea diagnosticului este dată de identificarea bacteriologică a bacililor dizenterici izolați din coprocultură. Alte examene nespecifice cu valoare orientativă pentru diagnostic sunt coprocitograma și hemoleucograma. Diagnosticul diferențial se face cu alte diarei acute infecțioase cu manifestări clinice asemănătoare, determinate de Campylobacter jejuni, Yersinia enterocolitica, Clostridium difficile, Salmonella enteritidis, Entamoeba histolytica. Dizenteria poate fi confundată cu alte
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și alimentelor contaminate. Îmbolnăvirile pot evolua izolat sau epidemic. Imunitatea după infecție este specifică de tip, fiind dobândită frecvent după infecții fruste sau inaparente. Tablou clinic Spectrul clinic al infecțiilor cu enterovirusuri este foarte variabil, de cele mai multe ori cu manifestări nespecifice, care nu permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
după infecții fruste sau inaparente. Tablou clinic Spectrul clinic al infecțiilor cu enterovirusuri este foarte variabil, de cele mai multe ori cu manifestări nespecifice, care nu permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite tipuri virale și pot
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
etiologie, HVA prezintă o evoluție ciclică, cu manifestări comune, parcurgând aceleași stadii evolutive. Incubația are durată diferită după etiologie. Debutul durează câteva zile și are mai multe forme de manifestare: Sindrom infecțios general cu febră discretă, astenie, cefalee Sindrom digestiv nespecific cu inapetență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat Sindrom pseudo-gripal cu catar nazo faringian și febră Sindrom pseudo-reumatismal cu artralgii, mialgii Sindrom pseudoalergic cu erupții nespecifice Sindrom neuropsihic cu astenie, iritabilitate, somnolență sau insomnie Sindrom pseudo-chirurgical (mimează apendicita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de manifestare: Sindrom infecțios general cu febră discretă, astenie, cefalee Sindrom digestiv nespecific cu inapetență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat Sindrom pseudo-gripal cu catar nazo faringian și febră Sindrom pseudo-reumatismal cu artralgii, mialgii Sindrom pseudoalergic cu erupții nespecifice Sindrom neuropsihic cu astenie, iritabilitate, somnolență sau insomnie Sindrom pseudo-chirurgical (mimează apendicita acută, colecistita) Perioada de stare (icterică) durează 1 3 săptămâni și se manifestă prin: Sindrom icteric insidios, instalat pe măsură ce simptomele de debut se atenuează, manifestat prin icter sclero-tegumentar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
CMV. Tratamentele cu α-Interferon, ribavirină și oligonucleotide antisens sunt în curs de evaluare pentru encefalita cu virus West Nille. În formele ușoare și medii de encefalită virală sunt suficiente dieta, antitermicele (acetaminofen), asociate sau nu antiinflamatoriilor nesteroidiene (ibuprofen, naproxen). Profilaxia nespecifică a encefalitelor se face prin respectarea măsurilor generale de igienă și combaterea vectorilor (țânțari, căpușe). 12 INFECȚIILE SISTEMICE Obiective specifice cursului: Să explice noțiunile de sindrom de răspuns inflamator sistemic, bacteriemie, septicemie, sepsis, endocardită Să înțeleagă și să enumere mecanismele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro intestinal, de pe tegumente sau care sunt introduse direct in sânge (cateter). Mecanismele de apărare sunt reprezentate de barierele naturale, apărarea imună nespecifică, asigurată de celule (macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau fixe) și factori solubili (complement, citokine) și apărarea imună specifică (adaptativă), realizată de anticorpi. Mecanismele patogenice ale sepsisului sunt exemplificate pentru triggerul reprezentat de lipopolizaharidul capsular (LPS), denumit și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]