2,347 matches
-
Timișoara au comunicat punctele de vedere ale colectivelor de judecători. ... 31. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Ploiești și Târgu Mureș nu au identificat practică judiciară relevantă. ... 32. Din răspunsurile primite rezultă existența unei practici judiciare consistente, dar cu caracter neunitar, putând fi identificate două opinii cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării. ... 33. Într-o primă opinie s-a apreciat că prevederile art. 8 alin. (5) teza I și art. 11 din Legea nr. 77/2016 trebuie interpretate
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
nefiind unitară. ... 74. Instanța de trimitere a apreciat ca fiind relevantă sesizarea soluționată prin decizia anterior menționată, motiv pentru care a dispus suspendarea judecării cauzei prin Încheierea din 4 decembrie 2023. ... 75. Chiar dacă s-a conturat o practică judiciară neunitară, nu trebuie ignorat scopul legiferării instituției procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
prin Încheierea din 4 decembrie 2023. ... 75. Chiar dacă s-a conturat o practică judiciară neunitară, nu trebuie ignorat scopul legiferării instituției procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită (control a posteriori). ... 76. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
legiferării instituției procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită (control a posteriori). ... 76. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, anume asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită (control a posteriori). ... 76. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, anume asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
din Codul de procedură civilă, cât și în cel al art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 63. În acest context rămân valabile
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 63. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
similare, fiind suficientă preluarea raționamentului juridic și aplicarea lui în cauză, acestea constituie repere utile în procesul de interpretare a normei juridice și astfel chestiunea de drept își pierde caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. ... 65. În cauzele conexate, pentru verificarea îndeplinirii acestei condiții, este necesară o analiză distinctă pentru primele două sesizări în raport cu cea de-a treia. ... 66. Astfel, în primele două cauze conexate, instanțele de trimitere întreabă dacă în calculul indemnizațiilor
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
cu norme speciale ce stabilesc o altă bază de calcul al indemnizației aferente situațiilor prevăzute de text“ (paragrafele 74 și 76). ... 76. În plus, astfel cum rezultă din relațiile depuse de instanțele naționale, nu s-au identificat elemente de jurisprudență neunitară, ci o identitate de interpretare a normei legale aplicată în situații similare. ... 77. Prin urmare, din raportarea la dezlegările anterior menționate rezultă că este în sarcina instanței de judecată să identifice, în situațiile ce excedează celor ce au constituit obiect
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
cerinței ca aceasta să privească „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării formulate în Dosarul nr. 2.997/111/2023 84. Analizând textele de lege incidente, este de reținut că, potrivit dispozițiilor art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici judiciare neunitare. ... 42. Instanța de trimitere a considerat că legiuitorul a renunțat la cerința noutății chestiunii de drept în cadrul mecanismului de unificare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar caracterul imperativ al normei exclude eventuale aprecieri cu privire
DECIZIA nr. 98 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298397]
-
confirmat la testarea PCR, neputând fi avut în vedere diagnosticul prezumtiv stabilit prin fișa de solicitare a intervenției serviciului de ambulanță. ... 48. În consecință, nefiind identificată o problemă de interpretare a normelor de drept, neexistând, totodată, niciun risc de jurisprudență neunitară în materie, se constată că sesizarea de față nu îndeplinește cerința de a supune dezlegării o chestiune de drept reală și veritabilă, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, urmând a fi respinsă ca
DECIZIA nr. 98 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298397]
-
Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 84. Astfel, pentru a exista o chestiune de drept veritabilă, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 85. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege [alin. (1)], a căror competență este stabilită numai prin lege, la fel ca procedura de judecată [alin. (2)], iar în ipoteza unor dificultăți de interpretare și/sau aplicare neunitară a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție este unica autoritate abilitată constituțional să intervină [alin. (3)]. ... 27. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că are competența de a exercita controlul de
DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298440]
-
martie 2024 devine evident că prezenta sesizare nu se referă la o chestiune de drept, care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizarea neîntrunind, pe cale de consecință, nici condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de drept și nici exigențele de dificultate care să necesite antrenarea acestui mecanism de unificare. ... ... ÎNALTA CURTE DE
DECIZIA nr. 122 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298480]
-
Însă, pentru stabilirea unei încadrări juridice corecte, instanța de apel trebuie să interpreteze și noțiunea de „constrângere“, care nu este definită prin vreo normă de drept penal. Cele două noțiuni, de „participant“ și, respectiv, de „constrângere“ sunt interpretate în mod neunitar în doctrină și în jurisprudență. ... 32. Punctul de vedere al completului de judecată (în majoritate) este în sensul că noțiunea de „participant“ la o licitație publică, în accepțiunea art. 246 din Codul penal, include atât persoanele deja angrenate în procedura
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
sintetic, constatările faptice, raportate la fiecare obiectiv de control, aspectele pozitive din activitatea instanței sau parchetului care pot fi generalizate ca bune practici, vulnerabilitățile, riscurile și deficiențele, concluziile și propunerile. (2) În cazul în care se constată interpretarea sau aplicarea neunitară a unor dispoziții legale sau regulamentare ori în situația existenței unor dispoziții legale sau regulamentare care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului de control se prezintă punctul de vedere al instanței sau parchetului, precum și, dacă este cazul, constatările
REGULAMENT din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276663]
-
După cum s-a reținut în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pornindu-se de la scopul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, acela de a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare, condiția noutății poate fi prezentă nu numai în contextul unei reglementări nou-intrate în vigoare, ci și a uneia vechi, impunându-se, însă, ca jurisprudența asupra respectivei probleme de drept să se afle într-un stadiu incipient (Decizia nr. 73 din
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295770]
-
Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile cerute cumulativ de prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 39. Pentru atingerea scopului acestui mecanism juridic special de prevenire a jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, legiuitorul a instituit mai multe condiții de admisibilitate, ce pot fi grupate astfel: – sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024
DECIZIA nr. 211 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299930]
-
Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 34. Astfel, pentru a exista o chestiune de drept veritabilă, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, în timp ce scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 35. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
legal și nici obstacolele întâmpinate în îndeplinirea obligației de a interpreta și aplica normele legale în litigiul cu care este învestită, se impune concluzia că problemele de drept supuse interpretării nu ridică o reală dificultate, neexistând riscul apariției unei practici neunitare, de natură să justifice intervenția instanței supreme. ... 61. Art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 stabilește în sarcina titularului sesizării inclusiv obligația de „verificare“, în sensul de efectuare a unei analize prealabile a condițiilor de
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme pentru a tranșa cu titlu definitiv problema în discuție. Această competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 651 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299900]
-
a cauzelor, ci înainte de soluționarea acestora, astfel încât procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragraful 22 și următoarele). ... 32. Referitor la controlul de constituționalitate
DECIZIA nr. 651 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299900]
-
cu domenii de reglementare vagi și imprecise, cum este cazul legii criticate. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe trebuie să asigure o delimitare clară, precisă și previzibilă a competențelor delegate Guvernului, nu să lase o sferă largă și neunitară, ce permite o interpretare discreționară. Domeniile de reglementare trebuie să fie definite cu precizie, iar nu doar generic, pentru a nu submina principiul clarității și calității legii impus de art. 1 alin. (5) din Constituție. Această lipsă de claritate și
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
legislativă, ceea ce generează incertitudine și riscuri majore privind limitarea puterii executive. Aceasta creează premisele unor abuzuri și intervenții legislative discreționare, încălcând principiile constituționale. ... 8. Autorii sesizării susțin că, din analiza prevederilor legii supuse controlului de constituționalitate, rezultă o reglementare neunitară, dispozițiile care stabilesc domenii concrete în care Guvernul primește abilitare (acte normative enumerate expres în vederea operării de modificări pe calea ordonanțelor) alternând cu dispoziții care se limitează la a indica doar sfera relațiilor sociale ce urmează a fi reglementate
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]