6,179 matches
-
În loc. — Dacă te mai ții după mine, i-a spus, Îți ard și ție una tot acolo! A privit-o cum lipăia prin băltoace. Ploaia era ca o perdea groasă de negură și În câteva clipe Neng se și făcuse nevăzută. În vreme ce Adam pedala spre casă, ploaia i s-a tot scurs șiroaie pe față și pe gât până ce l-a făcut ciuciulete. La răstimpuri, câte-o pală de vânt răbufnea stropindu-l peste ochi, trebuia să Încetinească și clipea des
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
curate, modeste, pline de scutere, de becak-uri și de biciclete, pe ele se aliniau case asemenea cu cea a mamei lui, simple, fără ornamente, unde trăiau oameni cum secade, dar dincolo de această inimă neîntinată, orașul se Încețoșa, tulburat de primejdii nevăzute. În depărtare se profilau bulevarde largi care se stingeau În neființă, clădiri mari argintii, pline de oameni ocupați cu lucruri pe care Adam n avea cum să le Înțeleagă, erau cartiere scăldate În lumini multicolore și mahalale cufundate În Întuneric
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mă dea uitării? a zis el fără să o privească. Nici vorbă de-așa ceva. Au trecut mulți ani de când Îl cunosc, dar, din ce-mi amintesc, nu-i el genul de om care să se ridice și să se facă nevăzut când se Îngroașă gluma. Poți să mă crezi, dacă n-ar fi așa, aș ști... — Hm... Nu părea convins. Toată speranța și energia lui copilărească dispăruseră și s-ar fi zis că devenise mititel și fără puteri. A simțit iarăși
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-și croiască un drum prin Înghesuială, Din Îl ținea strâns pe Adam cu o mână, iar cu cealaltă Împingea În dreapta și-n stânga de parcă s-ar fi strecurat printr-un frunziș des și greu de pătruns. Ocupați să scruteze ceva nevăzut de la depărtare, cei din jur i-au lăsat să treacă fără prea multă Împotrivire. Cum se tot adânceau În mlaștina aceea, Adam a recunoscut glasul dinainte, ritmic, ispititor, năvalnic. Cu neputință de spus unde se afla vorbitorul, cuvintele lui veneau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
trecut În marș, Înaintând chiar mai repede decât circulația densă Încă de la ora aceea. Îmbrăcate În uniforme de voluntari, largi cămăși kaki Închise la gât și pantaloni bărbătești sobri, Își țineau capul sus, cu bărbia ridicată, gata să Înfrunte dușmanul nevăzut de pretutindeni. Așa fusese de fiecare dată Ziua Independenței. Din două În două, vehiculele erau autobuze rechiziționate să transporte studenți sau oameni din satele din jur spre centrul orașului ca să asculte discursul președintelui. Toți ceilalți erau lăsați să se descurce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
corpul pentru câteva rupii, habar n-au de propria lor istorie. Istoria noastră. Soarta țării noastre nu e asta! Asta... A ridicat mâna și a coborât-o cu o mișcare violentă ca de măcelar, ca și cum ar fi spintecat un dușman nevăzut. Asta ne rămâne dacă nu ne cunoaștem trecutul. Nu putem pretinde un viitor. Despre asta vorbim. Despre neputința mersului Înainte. Treceau pe lângă doi băieței În pielea goală, care se stropeau cu noroi dintr-o băltoacă. — Ai dreptate, a spus Adam
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
frunziș, doar pădurea formelor fantastice de beton plăsmuite În vis. Era obosit de atâta mers, era obosit de acest oraș. Nu era nicidecum orașul pe care Îl clădise el cândva În imaginație. Abia dacă Își mai amintea de lumea aceea nevăzută, atât de Îndeaproape cunoscută de el odinioară, un loc al iubirii, al posibilităților și al făgăduinței. Tot mergând pe drumul ăsta interminabil, Începuse iarăși să-l doară pieptul, iar golul din stomac i-a reamintit că era și el asemenea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
revistă porno drept tapet În vreun sertar. E normal să dispară cineva În felul ăsta? — Studenții spală des putina fără să dea de știre cuiva. Azi sunt aici și discută dacă Brejnev e băiat bun ori nu, mâine se fac nevăzuți. Uneori sunt uciși În vreo hărțuială de stradă, ori călcați de camion, alteori dau pur și simplu bir cu fugiții. Mulți rămân fără o lețcaie-n pungă și le e atât de rușine să dea ochii cu prietenii lor, Încât
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bucura de prezența lui, pentru că nu mai avea de ce să se gândească la Karl și la locurile pe unde fusese el. Uneori traseul plimbărilor era stabilit de prietenul ei, alteori mergeau la-ntâmplare. Nu mai simțea nevoia să traseze potecile nevăzute ale trecerii lui Karl prin orașul acesta frumos și rece. Era de asemenea Încântată că avea cu cine să vorbească englezește, o limbă despre care n-ar fi crezut nicio dată că ar putea să-i simtă lipsa. Era caraghios
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de lumină verzuie fluores centă ca un nor de ploaie care Începe să acopere cerul Într-o zi fierbinte cu vânt. Unduia, se umfla pe o parte, se dezumfla pe alta. Se Întindea leneș de parcă voia să ajungă o zburătoare nevăzută și se retrăgea, aprindea suprafața neagră a apei și o lăsa să se stingă În noapte. Licurici, a spus Joahn. Țineam tare mult să-i vezi. Puzderie de asemenea luminițe umpleau arborii. El i-a luat mâna și au Înaintat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a lăsat Însă capul pe umărul lui. Nu sunt fratele tău, a zis el. Nu spune asta, Johan. Un roi de licurici s a ridicat pe malul celălalt și s-a răsucit ca un val care tinde spre vreun țărm nevăzut și de neatins, un val dintr-un vis unde totul e mohorât și tăcut. E minunat, a zis Farah. El și-a Înclinat capul, dar era Întuneric și nu și-a dat seama dacă ea Îl văzuse. Acum te duc
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a știut că numai liniștit nu era. Adam a Înaintat spre el, pietricelele ascuțite și noroiul nu-l mai necăjeau. — Adam, nu! — Dar de ce? Tu ce faci aici? Johan s-a răsucit din nou spre largul mării, căuta parcă ceva nevăzut. Adam a simțit că apa Îi atinge coșul pieptului. — Johan, ce-i cu tine? Vino-napoi! Nu-ți mai văd fața. Nu-ți mai văd fața! Asta Îl Îngrozea mai mult decât orice, acel Johan fără chip, mai mult decât
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la marginea lumii, la capătul tutu ror lucrurilor care-ți sunt familiare. Bărcuțe cu pânze pleacă spre un orizont plat, spre un gol nesfârșit, așa pare. Îți spui că tot ce se mai află dincolo de linia aceea rămâne pe veci nevăzut. Adam era așezat Între Margaret și Karl pe bancheta din spate a Buickului. Amândoi adormiseră. Pe ferestrele deschise intra aer fierbinte și plin de praf, iar pe Adam Îl Înțepau ochii și Îi lăcrimau. Pe locul din față adormise și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dubiu, de parcă ea nici nu participase în momentul coeziunii, rămăsese deoparte. Știa, desigur, că singurul răspunzător pentru sexul copiilor, nu era decât bărbatul dar îi plăcea să gândească altfel pentru că știa că viața are o parte văzută și o parte nevăzută. Dacă nu trecea multă vreme pe la Alexe, inginerul resimțea o absență, aștepta apelul telefonului, sunetul soneriei, claxonul de afară, dar nici o comunicare venită din exterior nu-i alunga alarma, senzația lui era de cu totul altă natură, era dorință fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
târziu Ovidiu își va arăta fețele, fețele rămase multă vreme ascunse și ea își va aminti de vorbele profesorului și va rămâne neputincioasă, umilită în fața ascuțimii, ca de laser, a judecăților sale, ce reușea să pătrundă cu ușurință dincolo de partea nevăzută a lucrurilor. Dar până să apară proba viitorului, Carmina consideră că apelativul profesorului este nedrept, îl înlătură din preajma gândurilor sale încercând să-l uite. Pe moment era copleșită de prezența Sidoniei Trofin, ce o învăluia din zi în zi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
măcar un singur punct de plecare către calea cea bună. Trăiești o singură dată, se auzi Nina, dar dacă trăiești drept o singură dată e destul. La naiba, nu se alegea chiar cu nimic, era ca un zid de piatră nevăzut, informațiile lor ricoșau. Un alt tablou în față căruia staționau: un morman de frunze veștede, strânse lângă un coș de gunoi și el de culoarea ruginii. Era și ea una dintre frunzele acelea. Își aminti cu precizie: pe Ovidiu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în viteză, stârnind puful de plop care plutea de colo, colo. Parcă era zăpadă artificială într-o scenă ireală de teatru. Un fluviu mare de liniște se revărsa de la unul la altul, nu-și mai vorbeau, legăturile dintre ei erau nevăzute. Către fiecare celulă din corpul femeii se îndrepta un păienjeniș de fibre de comunicare. Inima îi bătea cu putere, năvălea peste ea bucuria de a trăi, de a avea toate acele sentimente. I se păreau atât de trainice, de indestructibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
stupid, fără doar și poate parcă era un fluture, un exemplar bun de prins în insectar. Dar micile ei manevre, învățate de prin filme, se dovediră a fi inutile, nu reușea să depisteze nici un om suspect, parcă un ochi mare, nevăzut se plimba pe deasupra ei și o urmărea peste tot, un ecran fixat asupra persoanei sale. Se simțea stânjenită. Trecuseră anii. Ovidiu era acum un om de viitor, cu perspective strălucite. Avea o soție ambițioasă, aveau doi copii, o poziție foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
revers al medaliei se impune cu tărie de lege implacabilă: Mi-e inima de lacrimi plină, Că-n ea s-au îngropat mereu Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu!” Așadar, acest rai este în același timp și un nevăzut și vast cimitir. ,,Ai mei” - subiect exprimat printr-un pronume posesiv - sugerează lungul și neîntrecutul șir de părinți, moși și strămoși, care ,,sau petrecut ca florile și frunzele anotimpurilor”, de-a lungul zbuciumatei sale istorii. Adverbul ,,mereu” și viitorul popular
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
apa purpurie să se înfioare și mii de păsări să se îndrepte spre marea înflăcărată a asfințitului. Se duc cu toate în stoluri, de parcă ar fi ceasul unor aeriene trenuri accelerate. Stau pe mal, gândindu-mă câte viețuitoare văzute sau nevăzute trăiesc în maiestuoasa baltă. Boarea serii coboară încet peste satul adormit. Razele lunii îmi bat drept în față, luminând cărările de trestii. Din baltă ies aburi albi și parfumul amețitor al florilor de tamarix de adoarme. În poeticele lunci cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ai soldaților de plumb pribegesc prin văzduh. Deși cerul a devenit deodată prea strâmt, au început să se desprindă lacrimi mărunte și ușoare. Prima picătură poposi pe o frunză bătrână. Înfiorată de moarte, se desprinde, legănându-se pe o aripă nevăzută. Se culcă leneșă pe pământ aspru, în așteptarea celor dintâi balerini ai văzduhului, fulgii. Zarea se înseninează și ultima rază se soare scaldă trupul gălbui al frunzei în mierea dulce a asfințitului. Cerul înghite ultimele corăbii ale călătoarelor. Porumbeii par
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
minunată lume. Patria bucuriilor s-a sfârșit pentru el, devenind un ținut al unor amintiri plăcute petrecute cu eroul întâmplării. Aș fi vrut să pot face ceva, însă, eu nu eram decât o iluzie în această întâmplare asemeni unei fantome: nevăzută. În izvorul apei cascadei, zace un pui de ursuleț, plămădindu-și sufletul în pământul vieții. Mii de gâzulițe înnegresc spuma cascadei, iar micul erou se aliniază în lumea de apoi. Picături sărate acoperă întreg ținutul, iar spre răsărit, cerul se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
viață. Proveneau dintr-un sector diferit. Pe moment se îndepărtă de ascensia dreaptă normală, Pământul se schimba: era distrus, iar galbenul continentelor se distingea perfect de negrul mărilor. Se opriră undeva pe marginea tunelului de energie, izbiți de o palmă nevăzută. * * * Dacă în zilele de început ale civilizației omenești Dumnezeu ne apărea ca ceva mai presus de forma umană, azi ne apare într-adevăr deosebit de orice formă de viață. Mult evoluat, când noi înșine am devenit niște mici dumnezei... Poate se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
domnilor? De ce? Întrebarea, simplă și enigmatică În chiar simplitatea ei ca un glob de săpun, pluti o vreme peste capetele lor Îngândurate apoi, din creangă În creangă, se apropie de cer. După câteva rotiri largi, prudente, deasupra orașului, se făcu nevăzută lăsând În urmă cugetarea pe cât de adâncă, pe atât de oțioasă a lui Wenczel Horacsek: Vom putea spune „am fost și vom fi” doar dacă vom rămâne pe loc... În vremea asta lumea Înaintează, mormăi Zegrea, cu un rânjet blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
contur, Îndepărtă praful. 35. Mulțimea din piață aștepta nerăbdătoare. Succesul spectacolului era garantat. Din când În când, un grup de copii scanda „Noi te iubim, Noi te iubim”. Moale, fără nici o tragere de inimă, În ritmul leneș al unei baghete nevăzute. Câțiva bătrâni de la azilul Sf. Francisc jucau bâza ori alergau după fluturi. Ajan, cu pipa Între dinți și mâinile În buzunarele jeansului său pensat, marca New Man, se Învârtea În jurul Skodei preocupat de starea cauciucurilor. În picioare avea o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]