3,918 matches
-
48 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, iar recent, la nivelul Uniunii Europene s-a adoptat Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, potrivit căreia statele membre UE au obligația de a lua măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăția unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, obligație care impune evitarea prezentării în public a inculpaților încătușați, procedurile de plasare a acestora pe walk of shame fiind considerate incompatibile cu garanția dreptului la un proces echitabil. Prezumția de nevinovăție ar trebuie să însemne în ziua de azi, ceva mai mult decât o expresie corectă politic și poate că o justiție puțin mai ferită de publicitate, nu de ochiul public, ar fi una mai bună. Într-adevăr, pedeapsa ce i
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
această funcție, de prevenție generală, nu se realizează exclusiv prin mediatizare. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, preponderent, procesele penale sunt mediatizate în faza de urmărire penală. Ținând seama de faptul că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, ar trebui să fim mai atenți atunci când folosim cuvântul penal. Și sper ca următoarea ediție a dex-ului să contate că penal a rămas un adjectiv, care nu s-a substantivizat.
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
drepturi cu situația care a determinat-o. ... 34. Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului asimilează răspunderea contravențională unei acuzații în materie penală, acest aspect se răsfrânge pe planul garanțiilor procesuale de care se bucură contravenienții, cum ar fi prezumția de nevinovăție, urmărind ca, prin această statuare, să ofere o protecție suplimentară celor trași la răspundere contravențională pentru comiterea unui ilicit extrapenal, dar care reflectă un grad de pericol social sporit. Așadar, nu este permisă o interpretare in mala partem și asimilarea
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
renunțare la urmărirea penală, o hotărâre de achitare, una de încetare a procesului penal sau una de condamnare. Cu excepția acestui ultim caz menționat, în toate celelalte patru cazuri, instanța care aplică art. 1394 din Codul civil încalcă prezumția de nevinovăție, creând o legătură evidentă între cauza penală și acțiunea în despăgubire care îi urmează. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 4 iunie 2013, pronunțată în Cauza Teodor împotriva României. ... 4. Susține că textul de lege criticat
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și art. 126 alin. (2) privind stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul legal criticat vizează problematica prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
criticile formulate de autoarea excepției în sensul că instanța civilă s-ar putea substitui unei instanțe penale, cu nesocotirea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și ale art. 126 alin. (2) privind stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată. ... 22. Tot astfel, nu își găsesc suport constituțional nici susținerea potrivit căreia prorogarea termenului de prescripție ar trebui limitată doar la
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
normei juridice, suspendarea din funcție putând, de altfel, fi supusă controlului judecătorului căruia îi revine sarcina verificării corecte a legii. De asemenea, art. 52 alin. (2) din Codul muncii prevede în mod expres care sunt garanțiile salariatului dacă se constată nevinovăția acestuia. Prin urmare, destinatarii normei sunt capabili să prevadă într-o măsură rezonabilă în ce condiții se poate dispune suspendarea și ce efecte ar rezulta din aceasta. ... 7. Ulterior încheierii dezbaterilor, se prezintă doamna avocat Eugenia Maria Haida, pentru autorul
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
până la care măsura suspendării poate sau trebuie menținută de angajator odată ce salariatul său este declarat nevinovat; mai grav, textul criticat nu impune în sarcina angajatorului absolut niciun termen pentru reluarea raporturilor de muncă suspendate cu salariatul a cărui nevinovăție a fost stabilită definitiv de către instanța penală. ... 16. Se susține că dispozițiile de lege criticate se află în contradicție și cu alte texte din Codul muncii, cum ar fi art. 8, art. 40 alin. (2) lit. a) și c
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
să protejeze interesele angajatorului față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale unei fapte penale. Mai mult, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 instituie o măsură de protecție pentru drepturile salariatului suspendat a cărui nevinovăție a fost constatată, stabilind posibilitatea reluării de către acesta a activității anterioare și plata, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, a unei despăgubiri egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
și durata suspendării contractului individual de muncă - până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Mai mult, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevede în mod expres care sunt garanțiile salariatului în condițiile în care se constată nevinovăția acestuia. Astfel, dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
muncă - până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Mai mult, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevede în mod expres care sunt garanțiile salariatului în condițiile în care se constată nevinovăția acestuia. Astfel, dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. Toate aceste prevederi
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
și temeinic fundamentată. ... 27. Mai mult, așa cum a constatat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, instituind o măsură de protecție pentru drepturile salariatului suspendat a cărui nevinovăție a fost constatată, prevede posibilitatea reluării de către acesta a activității anterioare și plata, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, a unei despăgubiri egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
funcției, nu prevede posibilitatea reluării raporturilor de muncă suspendate, chiar dacă motivele angajatorului care au stat la baza suspendării nu mai subzistă, și nu impun în sarcina angajatorului absolut niciun termen pentru reluarea raporturilor de muncă cu salariatul a cărui nevinovăție a fost stabilită definitiv de către instanța penală. ... 36. Față de aceste critici, se reține că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
această măsură poate fi dispusă și susținută. ... 41. Relativ la critica potrivit căreia dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 nu precizează un termen pentru reluarea raporturilor de muncă cu salariatul a cărui nevinovăție a fost stabilită definitiv de către instanța penală, Curtea observă că o interpretare coroborată a textului de lege criticat cu prevederile alin. (2) din același articol de lege, potrivit cărora dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
de muncă cu salariatul a cărui nevinovăție a fost stabilită definitiv de către instanța penală, Curtea observă că o interpretare coroborată a textului de lege criticat cu prevederile alin. (2) din același articol de lege, potrivit cărora dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului relevă faptul că
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului relevă faptul că, odată ce nevinovăția salariatului a fost stabilită de instanța penală, suspendarea raportului de muncă nu mai este justificată, astfel că această măsură încetează. De asemenea, dispozițiile art. 551 și 552 din Codul de procedură penală precizează momentul de la care hotărârile pronunțate de
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
Inexistența unei proceduri legale prealabile în care salariatul să își exprime opinia cu privire la oportunitatea suspendării contractului individual de muncă este explicată de faptul că această măsură nu reprezintă o sancțiune disciplinară și nu pune în discuție vinovăția sau nevinovăția salariatului, așa cum se întâmplă în cazul cercetării disciplinare prealabile. Măsura suspendării contractului individual de muncă al unui angajat în cazul prevăzut de art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 constituie, în realitate, o
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
o faptă penală de către un salariat, incompatibilă cu funcția deținută de acesta. Prin urmare, este vorba despre o măsură care protejează interesele unității și constituie un drept de opțiune al angajatorului. Ulterior, în situația în care se va constata nevinovăția salariatului, dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 îi conferă acestuia un drept firesc la despăgubiri. ... 44. Dintr-o altă perspectivă, dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 constituie o măsură
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată. ... (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. (3) În cazul
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, a administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind asigurarea soluționării cu celeritate a cauzelor penale. Împrejurarea că instanța competentă să judece cauza pe fond nu poate
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
judecătoresc, și cu toate că, potrivit art. 23 alin. (11) din Constituție, persoana este prezumată nevinovată până la intervenirea unei hotărâri judecătorești de dovedire a vinovăției sale. ... 6. Cu privire la sfera de aplicare a principiului constituțional al prezumției de nevinovăție, menționează că aceasta include și cazul răspunderii delictuale pentru fapte anticoncurențiale, după cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 738 din 20 noiembrie 2018, în acord și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
în acord și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aplicarea prezumției de nevinovăție nu trebuie să fie limitată la procesul penal, în sens strict, întrucât conceptul de „acuzație în materie penală“ are o semnificație „autonomă“, independentă de clasificările utilizate de sistemele juridice naționale ale statelor membre. ... 7. Se susține, în consecință, că dispozițiile
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
la procesul penal, în sens strict, întrucât conceptul de „acuzație în materie penală“ are o semnificație „autonomă“, independentă de clasificările utilizate de sistemele juridice naționale ale statelor membre. ... 7. Se susține, în consecință, că dispozițiile legale criticate încalcă prezumția de nevinovăție întrucât obligă entitatea contractantă să dispună excluderea unui operator economic din procedura de atribuire doar în urma unor simple indicii calificate de legiuitor ca prezumând o faptă anticoncurențială, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de constatare a faptei anticoncurențiale, ceea
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
faptă anticoncurențială, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de constatare a faptei anticoncurențiale, ceea ce reprezintă o veritabilă sancționare juridică, prin decăderea operatorului economic din dreptul de a depune oferta în cadrul procedurii de atribuire. ... 8. Încălcarea principiului prezumției de nevinovăție rezultă și din faptul că, drept urmare a prevalării de către entitatea contractantă de prevederile criticate, dreptul persoanei de a nu fi obligată să își dovedească nevinovăția cu privire la acuzația de faptă anticoncurențială este negat în substanța sa, întrucât
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]