1,384 matches
-
1285 Dante se afla în Bologna și este foarte probabil să fi studiat la renumita Universitate din acest oraș. La vârsta de 20 de ani se căsătorește cu Gemma Di Manetto Donati, aparținând unei ramuri secundare a unei mari familii nobiliare, de la care va avea patru copii, Jacopo, Pietro, Giovanni și Antonia. În 1292, doi ani după moartea Beatricei în urma unor complicații puerperale, Dante începe să scrie "„La Vita Nuova”". În același timp, se angajează în viața politică turbulentă din acel
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
Corneni (până în 1925 "Șintereag" sau "Șintereguț"; ) este un sat în comuna Aluniș din județul Cluj, Transilvania, România. Satul a aparținut în Evul Mediu domeniului latifundiar al familiei nobiliare maghiare Kendi. După 1600 au fost colonizate aici numeroase familii de români. Comunitatea reformată-calvină s-a dizolvat în secolul al XIX-lea, din lipsă de credincioși. Localitatea Corneni este situată în partea centrală a județului Cluj, la aprox. 50 km
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
e faptul că parohia din Corneni a trecut în anul 1700 la biserica greco-catolică. De asemenea, trebuie spus că și în secolele XVIII-XIX, majoritatea proprietarilor din Corneni erau maghiari, dar numărul lor a scăzut treptat. În 1866 proprietari cu titlu nobiliar erau: Inczedi Iuliana, Bokros Layos, Bolog Gheorghe, Baki Sandor, 6 proprietari din familia Bob și câte unul din familiile: Cerghi, Tecar și Todor. Despre ultimii trei știm sigur că erau români, dar numele erau maghiarizate, pentru că aveau titlu de nobil
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
satul se întindea pe o suprafață de circa 700 iugăre, din care circa 600 erau arabile, diferența reprezentând fânețe naturale. În anul 1900 statisticile consemnează extinderea satului, suprafața fiind de 3381 iugăre (circa 1700 ha), ponderea fiind deținute de familii nobiliare maghiare. Încă din timpul românilor, Boju a constituit răscruce de drumuri ce lega exploatarea de sare de la Cojocna cu orașul Turda (Potaissa), respectiv legătură orașelor Turda cu Cluj-Napoca, pe traseul spre Cojocna - Apahida - Cluj, sau Boju - Straja - Pată {sau Gheorgheni
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
Iuriu de Câmpie (în ) este un sat în comuna Cojocna din județul Cluj, Transilvania, România. Este atestat documentar din anul 1320. În secolul al XV-lea sat românesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare maghiare Beke. Se presupune, că denumirea localității (Mezőőr înseamnă "loc de straja din câmpie" în limba maghiară) vine din secolul al X.-lea din timpul descălecatului maghiarilor în Bazinul Carpatic și semnifică existența aici spre vest a unei linii de
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
terra Mochy"), 1332 ("sacerdos de Mooch"), 1384 ("Machy"), 1414 ("poss. Mooch"), 1430-1498 ("poss. Moch"), 1430 ("poss. Mocz"), 1438 ("Moacz"), 1457 ("Moch"), 1467 ("Mach"), 1733 ("Mots"), 1750 ("Mocs"), 1805 ("Mocs"). În secolele XIV-XVI Mociu apare pe rând ca domeniu aparținând familiilor nobiliare Szentkiralyi, Forroi, Haller, Esterhazi, Booth și Mocsi. Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km s-au adunat în jur de 1
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă structura detaliată a populației așa cum aceasta s-a realizat în 1992, informațiile statistice referindu-se la întreaga comună
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
care se sprijină pe contraforturi cu bolțare ornamentala. În anul 1790 biserică a suferit o reparație capitala, realizată de Laszlo Suky (1741-1791), pe atunci curatorul Bisericii Unitariene și prim curator al Școlii superioare din Cluj, ultimul urmaș al celebrei familii nobiliare Suki. De altfel acesta și-a lăsat, prin testament, toată averea bisericii, devenind astfel cel mai mare binefăcător al bisericii unitariene din secolul al XVIII-lea.
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Muncelul Săliștii și de pe Ponița de la Ciceu-Corabia, inclusiv în zilele în care ceața acoperea culoarul Someșului. Satul este cunoscut documentar abia de la sfârșitul primei jumătăți a secolului al XVI-lea, ca posesiune a orașului Dej apoi și a unor familii nobiliare: Kinde, Haller, Teleki, Mikes, Bethlen, Torma și alții. În chiar anul primei menționări documentare, 1540, în sat locuiau 33 de iobagi. Sigur, viața acestora nu a fost ușoară de vreme ce istoria satului înregistrează repetate bejenii, adesea în masă. La sfârșitul toamnei
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
din cercul de la bază mică este zencuit circa 5 mm., probabil un semn distinctiv pentru o mai ușoară identificare a toporului de către proprietarul din neolitic. În Aruncuta au locuit și se află înmormântați mai mulți nobili, inclusiv membri ai familiilor nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Korniș de Gonczruszka, Karacsay de Valje-Szaka etc. De asemenea, este locul în care s-a născut Profesor dr. Liviu Victor Pandrea, preot greco-catolic, deținut politic timp de 6 ani, scriitor. O altă personalitate marcantă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sub forma unor stâlpi de susținere (coloane). Se presupune că acele tuburi de apeducte ar avea legătură cu așezarea din zona Cremeniș - Ciurgău în care s-au descoperit și alte vestigii arheologice române. În Aruncuta au existat mai multe familii nobiliare, între care familia "Medjes de Band" în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici "Bogáth de Juc" în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea, urmată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
familia "Medjes de Band" în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici "Bogáth de Juc" în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea, urmată de familia nobiliara "Suky" în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafețe de teren au deținut familiile nobiliare "Haller de Hallerkő", "Wesselényi de Hadad", "Kornis de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a secolului al XV-lea, urmată de familia nobiliara "Suky" în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafețe de teren au deținut familiile nobiliare "Haller de Hallerkő", "Wesselényi de Hadad", "Kornis de Gonczruszka", "Karacsay de Válje-Száka" etc. Referitor la structura populației după naționalitate, de-a lungul timpului, statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și Premiul pentru critică și istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România în anul 2000. Prima atestare documentara a satului Aruncuta este dată de 18 noiembrie 1346. Satul este unul românesc, care a aparținut în trecut domeniului latifundiar al familiei nobiliare Suki. Cercetările arheologice scot în evidență locuirea satului cel puțin din epoca bronzului timpuriu. În Aruncuta, de-a lungul istoriei, au existat multe familii nobiliare, care au deținut mari suprafețe de teren, din care menționam familia Medjes de Band în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
noiembrie 1346. Satul este unul românesc, care a aparținut în trecut domeniului latifundiar al familiei nobiliare Suki. Cercetările arheologice scot în evidență locuirea satului cel puțin din epoca bronzului timpuriu. În Aruncuta, de-a lungul istoriei, au existat multe familii nobiliare, care au deținut mari suprafețe de teren, din care menționam familia Medjes de Band în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici Bogath de Juc—în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
familia Medjes de Band în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici Bogath de Juc—în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea, urmată de familia nobiliara Suky—în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafețe de teren au deținut familiile nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Kornis de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a secolului al XV-lea, urmată de familia nobiliara Suky—în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafețe de teren au deținut familiile nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Kornis de Gonczruszka, Karacsay de Valje-Szaka etc. De-a lungul istoriei, statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi [Lintea Pratului], respectiv Lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației austriece, explicațiile fiind prezentate mai jos de tabel: a )Informații edilitare și structura populație; b )Structura populației pe grupe de vârstă și sex ; Biserică greco-catolica, construită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mic de elevi, iar în 15 sept.2010 grădiniță și clasele I-IV - urmare a numărului redus de copii și a restructurării invatamintului românesc, generat de puternică criza financiară a statului român . În Aruncuta, pe Dealul Criptei, există un cimitir nobiliar în care sunt înmormântați, în trei cripte dinstincte, dar și în mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
copii și a restructurării invatamintului românesc, generat de puternică criza financiară a statului român . În Aruncuta, pe Dealul Criptei, există un cimitir nobiliar în care sunt înmormântați, în trei cripte dinstincte, dar și în mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a deținut funcții importante în administrația comitatului Cluj în prima jumătate a secolului XIX-lea. Colectivizarea în Aruncuta a început în 1958 prin înființarea unei 'Tovărășii" de tip sovietic și finalizată în martie 1961. Originile
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pășunea satului din Contenit și au arăt circa 20 hectare { din totalul de 110 hectare }, în partea de est, tarlau 53, parcela A -3039 {vezi hartă topografica } mărindu - și astfel " capitalul ". De asemenea, au început să taie brazii din cimitirul nobiliar pentru un sediu pe care nu l-au mai construit niciodată . Chiar dacă " Tovărășia " nu a avut succesul sontat { chiar și prin facilitățile fiscale acordate de stat }, totuși aceasta a constituit un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]