2,731 matches
-
1517-55), București, 1994. Ranke, Leopold, L'Espagne sous Charles Quint, Philippe II et Philippe III, Paris, 1845. Rider, Jacques Le, Mitteleuropa, Iași, 1997. Ross, Sir David, Aristotel, Humanitas, București, 1998. Rousseau, Jean-Jacques, Du contrat social, Paris, 1966. Rusu, A.A., Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144 . Sachelarie, O., Instituții publice fundamentale în cele trei țări românești (sec. XVII), în SAI, XX, 1972. Sthal, H.H., Contribuții la studiul satelor devălmașe românești
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Philippe III, Paris, 1845. Rider, Jacques Le, Mitteleuropa, Iași, 1997. Ross, Sir David, Aristotel, Humanitas, București, 1998. Rousseau, Jean-Jacques, Du contrat social, Paris, 1966. Rusu, A.A., Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144 . Sachelarie, O., Instituții publice fundamentale în cele trei țări românești (sec. XVII), în SAI, XX, 1972. Sthal, H.H., Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I (Confederații de ocol, structuri teritoriale și tehnici agricole), Edit. Academiei R.P.R.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1940; Idem, Istoria Unirii Românilor, ed. a II-a, Edit. Scripta, București, 1993, pp. 99-102, 105-108; C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, op. cit., pp. 351-352. Despre menținerea structurilor de autonomie și guvernarea Transilvaniei de către Mihai Viteazul, măsurile politice și sociale și reacția nobilimii maghiare, a se vedea: Șt. Ștefănescu, Michel le Brave et la société roumaine de l'époque, NEdH, vol. 5, 1975, p. 62-63; Idem, Aspects de la stratégie du pouvoire dans le Sud-Est Européen a la fin du XVIe siècle. L'analyse
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
scaunului Sibiu, act nr. 1/1722, fila 9. 718 A se vedea Istoria românilor, IV, pp. 198-203. 719 Pentru amănunte asupra adunărilor românești din Transilvania, a se vedea: Ioan-Aurel Pop, Instituții medievale, passim; Idem, Românii și maghiarii, pp. 184-186. În privința nobilimii românești din Transilvania, a se vedea: I.A. Pop, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție), în vol. "Nobilimea românească", p. 36-54; A.A. Rusu, Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
românești din Transilvania, a se vedea: Ioan-Aurel Pop, Instituții medievale, passim; Idem, Românii și maghiarii, pp. 184-186. În privința nobilimii românești din Transilvania, a se vedea: I.A. Pop, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție), în vol. "Nobilimea românească", p. 36-54; A.A. Rusu, Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144; Gh. Bichicean, Contribuții privind cadrul general de reprezentare a românilor din Țara Hațegului în Congregațiile generale voievodale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Pop, Instituții medievale, passim; Idem, Românii și maghiarii, pp. 184-186. În privința nobilimii românești din Transilvania, a se vedea: I.A. Pop, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție), în vol. "Nobilimea românească", p. 36-54; A.A. Rusu, Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144; Gh. Bichicean, Contribuții privind cadrul general de reprezentare a românilor din Țara Hațegului în Congregațiile generale voievodale, în vol. "Țara Hațegului 750 (1247-1997)", Hațeg
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din Transilvania, a se vedea: I.A. Pop, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție), în vol. "Nobilimea românească", p. 36-54; A.A. Rusu, Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144; Gh. Bichicean, Contribuții privind cadrul general de reprezentare a românilor din Țara Hațegului în Congregațiile generale voievodale, în vol. "Țara Hațegului 750 (1247-1997)", Hațeg, 1998, pp. 15-29. 720 Ioan-Aurel Pop, Românii și maghiarii, p. 185. 721 Documenta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Feneșan, op. cit., pp. 39, 97-118. 781 DNAS, Sibiu, Colecția de documente Brukenthal, A1-5, nr. 33. 782 Ștefan Mailat și Emeric Balassa au fost aleși "căpitani ai țării"; pentru apărare, urmau să fie recrutați la chemarea căpitanilor 3000 de oameni, iar nobilimea să plătească 50 de dinari (art. 1); darea să se adune în mâinile căpitanilor (art. 2); căpitanii să aibă autoritatea "quam olim Vojvodae, pro tempore constituti fuere" (art. 4); să fie trimisă o solie la regina Isabella și la stările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
materialului cotidian, noneroic, apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-a trecut de la spațiu la timp, de la substanțialitate la fluiditate, de la seria tradiție, pământ, cetate, castel, nobilime, absolutism monarhic, renta funciară, proprietate imobiliară la seria mare, monarhie parlamentară, oraș, burghezie, comerț, bani, proprietate mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul este un spațiu care are ca vocație distribuirea și transferul de sensuri și de valori grație unui schimb
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
opoziții care ar permite delimitarea femeii pariziene de altele. Dificultatea definirii femeii pariziene este de înțeles, având în vedere că însumează o extraordinară diversitate. Femeile pariziene prezintă un grup destul de eterogen și diversificat, care aderă la valorile de casta ale nobilimii și vor să fie acceptate în cercurile ei închise. Titlul Parizienei este unul de noblețe și ține de femeia mondenă din societatea înaltă. Mulțimea variantelor în care ne apare tipul Parizienei poate fi înzestrata plenar sau parțial cu atributele tipului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
În noua societate, primii săi intelectuali nu au omis "natura" din construcțiile teoretice. În două domenii importante ale conștiinței, și anume religia și dreptul, a fost un adevărat curent "naturalist". Ulterior, burghezia s-a amestecat atât cu părți din vechea nobilime, cât și cu parveniți din "aristocrația muncitorească" și din alte pături sociale. "Proletariatul" descris de muncitoarea Flora Tristan (1803-1844) în Preumblări prin Londra (1842) a fost preluat de Engels, fără să citeze pe Tristan, în scrierea sa despre situația grea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
daniile locale, ale unor biserici ori ale familiilor mai înstărite. Fondul lexical de bază al limbii române vorbite a rămas însă tot latina populară, ca și la dacoromâni, meglenoromâni și istroromânii din Balcani. Pentru că Transilvania a fost dominată politic de nobilimea maghiară latifundiară, urmată de cea a sașilor și secuilor catolicizați ori reformați, latina a fost aici nu numai limba cultică, dar și modelul lingvistic ideal în secolul al XVIII-lea. Românii au fost tot timpul numeric și cultural-majoritari prin limbă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
catolicizați ori reformați, latina a fost aici nu numai limba cultică, dar și modelul lingvistic ideal în secolul al XVIII-lea. Românii au fost tot timpul numeric și cultural-majoritari prin limbă, costume, obiceiuri și tradiții deschise către lume. Și pentru că nobilimea română era mult mai restrânsă și mai neavută material, împreună cu țăranii care o înconjurau, au compensat lipsa drepturilor politice prin credința și cultura ortodoxă, prin curajul și omenia corelative dovedite în momente istorice cruciale. În comunicarea instituțională precumpănea latinismul, iar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Regele Matei Corvin recunoștea în fapt unitatea sașilor (ca subiect de drept autonom ca unus sit populus) sub forma Universității săsești (Nationsuniversität, în latină Universitas Saxonum). Mai târziu, în perioada principatului Transilvaniei, Universitatea săsească va fi reprezentată în Dietă, alături de nobilimea ungară și de reprezentanții secuilor. Fiecare grup va avea drept de veto în problemele care îl privesc (curiatvotum), drept o garanție a autonomiei. Păstrarea autonomiei orașului însemna însă excluderea etnicilor români, majoritar ortodocși, fenomen care nu a rămas fără urmări
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
află la începutul perioadei moderne europene. După declinul Imperiului Carolingian, a început să apară ca o puternică forță socială un nou sentiment al identității colective, al conștiinței naționale. Acest proces de formare națională a fost puternic sprijinit de pături ale nobilimii și ale clerului care au folosit cuvinte derivate din latinescul natio pentru a reliefa faptul că aveau în comun o limbă și o experiență istorică 3. Cuvîntul "națiune" nu se referea la întreaga populație a unei regiuni, ci numai la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și experiențe istorice. Să ne gîndim la cazul Poloniei, care ilustrează bine acest punct de vedere. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, după împărțirile din 1772, 1793 și 1795, Polonia era ocupată de Imperiul Rus, monarhia habsburgică și regatul prusac. Nobilimea ei (szlachta) a răspuns prin susținerea unei conștiințe naționale distincte. În timpul secolului al XIX-lea, acești polonezi s-au considerat (și au fost considerați de toți) luptători pentru libertatea umanității, o națiune martirizată pentru cauza libertății democratice de pretutindeni. A
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cineva căruia să-i impute răul, pe care să se poată răzbuna pentru dezamăgirile sale". Nu degeaba sociologia antisemitismului face să apară un fel de amalgam ciudat, în care sînt adunați reprezentanți ai clerului obișnuit, ai micilor comercianți, ai unei nobilimi rurale în declin și ai vechilor bresle din orașe 18 ("Curios ziar, se spune despre "Libre Parole" al lui Drumont, pe care-1 citesc preoții de țară și vechii comunarzi!"). Neliniște, dezordine, incertitudine și pizme s-au cristalizat în jurul acelei imagini
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a se citi Viața tatălui meu. Tatăl lui Nicolas, Edme Rétif, s-a născut în 1692 și a murit în 1764. 53. Lesay-Marnesia, Fericirea la țară, Neufchâtel, 1785. De inspirație rousseauistă, lucrarea se vrea o pledoarie în favoarea întoarcerii la pămîntul nobilimii tradiționale. Idealul este o societate patriarhală în care vechea nobilime își va regăsi, odată cu rolul său important pe cale a se pierde, sensul îndatoririlor sale. Fidelitatea față de gîndirea lui J.-J. Rousseau este asociată aici unei reacții a nobilimii, o reacție
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Rétif, s-a născut în 1692 și a murit în 1764. 53. Lesay-Marnesia, Fericirea la țară, Neufchâtel, 1785. De inspirație rousseauistă, lucrarea se vrea o pledoarie în favoarea întoarcerii la pămîntul nobilimii tradiționale. Idealul este o societate patriarhală în care vechea nobilime își va regăsi, odată cu rolul său important pe cale a se pierde, sensul îndatoririlor sale. Fidelitatea față de gîndirea lui J.-J. Rousseau este asociată aici unei reacții a nobilimii, o reacție antiburgheză și anticapitalistă. 54. Problema este tratată pe larg în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la pămîntul nobilimii tradiționale. Idealul este o societate patriarhală în care vechea nobilime își va regăsi, odată cu rolul său important pe cale a se pierde, sensul îndatoririlor sale. Fidelitatea față de gîndirea lui J.-J. Rousseau este asociată aici unei reacții a nobilimii, o reacție antiburgheză și anticapitalistă. 54. Problema este tratată pe larg în lucrarea, adesea uitată, a lui Bernard Groethuyzen, Originile spiritului burghez în Franța, Gallimard, Paris, 1927. Citatele ce urmează sînt din această lucrare. 55. Citat de Bernard Groethuyzen, op. cit
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care a ales-o, cea de medic (va muri din cauza unei infecții contractate în timp ce îngrijea un bolnav). Bazarov este după cum îl definește Turgheniev "omul nou", "eroul vremii noastre" trecut prin școala aspră a muncii și a sacrificiului, destinat să înlocuiască nobilimea vlăguită și obosită. El știe că trebuie să nege, știe că, pentru a merge înainte, trebuie să calce peste credințe și valori tradiționale, dar acționează impasibil fără a se gândi prea mult la cenușa și la distrugerile pe care le
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care au murit de foarte tineri, nu încă la treizeci de ani: Nikolai A. Dobroliubov (1836-1861) și Dmitri I. Pisarev (1840-1866). Primul a fost colaborator al revistei "Contemporanul", iar prin critica sa adusă lui Oblomov (1856) de Goncearov, ce reprezenta nobilimea pasivă și conservatoare, a devenit promotorul unui radicalism democratic și progresist pe care dorea să-l răspândească prin intermediul literaturii și al romanului. (Din el se va inspira Lukács cu realismul său critic și estetica marxistă). Contestând cu hotărâre idealul artei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
autrui"312. Sed sat prata... * * * Înainte de a trage concluziile asupra acestor două capitole din lucrarea noastră, dorim să scoatem în evidență următoarele aspecte legate de prietenii, corespondenții sau literații Sulmonezului la care s-a făcut numai referire: 1) majoritatea aparțin nobilimii de viță veche, de cele mai multe ori de origine regală: Vestalis (descendent al regelui din Alpi), Cotys Rex (descendent al regelui Eumolpo), Cotta Maximus și Messalinus (descendenți ai regilor Volesus și Numa), Cornelius Severus (rege sau descendent din regi), Paullus Fabius
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
membrii familiei Fabia coborând în valea unde membrii familiei Veienti le-au întins o capcană. Ovidiu participă trup și suflet cu fantezia la acest moment foarte dramatic: "O, generos neam, unde te grăbești? Rău faci că te încrezi în dușmani. Nobilime naivă, păzește-te de perfidele arme!"363. Quo ruitis, generosa domus? Male creditis hosti. Simplex nobilitas, perfida tela cave! Fraude perit virtus... Poetul a rupt planul istoriei pentru a se situa în cel al realității prezente imediate. Figură poetică, se
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
veche și bogată, dar nu avea niciun alt senator înaintea tatălui său.436 Cu această origine destul de modestă, se explică de ce Augustus însuși era înclinat să-i favorizeze pe homines novi, cum am arătat la timpul potrivit, ducând la îndepărtarea nobilimii de viță veche și cu blazon, care s-a străduit să reintre în cercurile înalte prin lingușiri și amenințări. Unul dintre acești homines novi trebuie să fi fost Horațiu, care se lăuda că se trage dintr-un libert; un altul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]