4,439 matches
-
Însoțesc turmele; nahang Înseamnă „balenă”, În sensul de animal redutabil - confundat adesea, se pare, cu rechinul, cf. J.-P. Digard, „Chien de campement et chien de troupeau”, În StIr 9, 1980, fasc. 1, pp. 132-133. În timpul vizitei lui Eliade În nord-vestul subcontinentului, acești akali sau nahungi erau metamorfozați, sub influența lui Gandhi, În pacifiști nu mai puțin extremi (vezi scena Îmbrățișării copacului, În India). 278. Desele referiri la cânepă sunt autentificate de Întreaga literatură de călătorie. Honigberger a putut Întâlni asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Relațiile comerciale româno-engleze În contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986. 326. B. Le Calloc’h semnalează descrirea pe care o făcuse În epocă Ghulam Haider Singh asupra activității lui William Moorcroft și John Palmer În nordul, nord-vestul Indiei și În provincia Ladakh, arătând că, fie și În calitatea lor de persoane particulare, cei doi căutaseră să deschidă zonele respective către comerțul Imperiului Britanic. Or, se știe că Moorcroft, În 1822-1825, a dorit să cumpere - și În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al primei epoci pe care o traversase Journal Asiatique: În 1831 donase 2.000 de franci pentru continuarea studiilor orientale pariziene. Allard aude, prin călătorii ajunși În Egipt și la Ierusalim, de expansiunea deja mitizată a unui nou regat În nord-vestul Indiei și de prințul lui, maharajahul Ranjit Singh, strateg și militar infinit capabil pentru reorganizarea zonei gri a politicii externe europene la Indus. Chiar și Imperial Gazzetteer of India din 1908, referitor la consiliul de regență din 1846, vorbește - traversând
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mediul politic și cultural În care, din 1829, se va integra Honigberger. Ritmul ei spune totul despre cosmopolitismul maharajahului Ranjit și despre binefacerile care decurg din suplețea acestor decizii foarte curioase pentru primul pătrar al secolului al XIX-lea În nord-vestul Indiei. Iată, pe scurt, cronologia evenimentelor: 20 mai 1822 - Allard și Ventura sunt numiți În fruntea unui regiment de infanterie; la 21 mai, Allard inspectează artileria călare pentru a-și formula avizul critic, iar la 22 mai Ventura i se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Filologie la Cluj (1960-1965). Profesează în localitatea Pădurea Neagră, lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la Casa Raională de Creație (1966-1968), ziarist la „Cronica sătmăreană”, director la Centrul de Librării (1982-1986), redactor la „Gazeta de Nord-Vest” (1987-1999), apoi ca redactor-șef la săptămânalul „Accent”. Debutează la revista „Steaua” în 1965, iar editorial în 1986 cu volumul Cercuri de aur. Publică poezie și proză în „Steaua”, „Ramuri”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Unu”, „Aurora”, „Viața românească”, „Vatra”. Colaborează
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
la un stagiu de formare la Montpellier, Franța. Cele patru colțuri Pe o mică foaie cartonată, fiecare elev participant va scrie în cele patru colțuri o informație, cum ar fi: în colțul nord-est, patru activități care îi plac ; in colțul nord-vest, un artist francez preferat; în colțul sud-est, un film care i-a plăcut; în colțul sud-vest, patru adjective care îl caracterizează. Când toată lumea a terminat, toți elevii se plimbă în clasă câteva minute. Fără să vorbească, elevii citesc informațiile din
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
orașul Satu Mare. După 1989 este director al Studioului de Radio și Televiziune Samtel din Satu Mare, director-fondator al Casei de Editură Pleiade și al revistei culturale omonime (1990-1994), al publicațiilor „Arena” (1990-1994) și „Acolada”, comentator politic în presa locală („Gazeta de Nord-Vest”, „Informația zilei”). Debutează la „Luceafărul” în 1964 cu versuri, la rubrica „Poșta redacției”; abia după doi ani, în 1966, revine cu poezie în „Contemporanul”; debutul editorial, cu un grupaj de versuri prezentat de Geo Dumitrescu, îl face în antologia colectivă
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
comunist asupra generației tinere de după cel de-al doilea război mondial, preluate sentimental, cu o implicare factice, transpusă într-o manieră retorică, liricizantă, sunt câteva teme predilecte ale autorului, care îmbină adesea ficțiunea cu fapte de viață reale. Cartea La nord-vestul inimii. Legendă și realitate (1977) conține exclusiv reportaje. Minele din Borșa, Vișeu de Sus, viața lui Vida Gheza, „artist al poporului” (Lemnul, sculptorul și Maramureșul), felul în care țăranul român trăiește în contemporaneitate, atmosfera șezătorilor (Consultație sentimentală), locuitorii orașului Sighet
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
De două veacuri se sprijină munții pe umerii lor) sau viața medicilor (Un om zâmbește dimineții) devin puncte de plecare pentru texte cu finalitate apăsat moralizatoare. SCRIERI: Un pumn de lumină, București, 1973; Calul alb de la miazănoapte, București, 1977; La nord-vestul inimii. Legendă și realitate, București, 1977; Legitimația de om, București, 1986. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 209-210; Mircea Moga, „La nord-vestul inimii”, CNT, 1977, 30; Victor Bârlădeanu, „Calul alb de la miazănoapte”, „Presa noastră”, 1977, 9-10; Mihai Coman, „La nord-vestul
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
cu finalitate apăsat moralizatoare. SCRIERI: Un pumn de lumină, București, 1973; Calul alb de la miazănoapte, București, 1977; La nord-vestul inimii. Legendă și realitate, București, 1977; Legitimația de om, București, 1986. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 209-210; Mircea Moga, „La nord-vestul inimii”, CNT, 1977, 30; Victor Bârlădeanu, „Calul alb de la miazănoapte”, „Presa noastră”, 1977, 9-10; Mihai Coman, „La nord-vestul inimii”, LCF, 1977, 46; Dumitru Micu, „Calul alb de la miazănoapte”, CNT, 1978, 5; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
nord-vestul inimii. Legendă și realitate, București, 1977; Legitimația de om, București, 1986. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 209-210; Mircea Moga, „La nord-vestul inimii”, CNT, 1977, 30; Victor Bârlădeanu, „Calul alb de la miazănoapte”, „Presa noastră”, 1977, 9-10; Mihai Coman, „La nord-vestul inimii”, LCF, 1977, 46; Dumitru Micu, „Calul alb de la miazănoapte”, CNT, 1978, 5; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 545-547; Popa, Ist. lit., II, 1012. C. Dt.
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS. La numai un an după terminarea facultății, a fost acceptat la doctorat, de către Prof. P. I. Boriskovskii, susținându-și, în 1978, cu un succes binemeritat Teza cu titlul Paleoliticul superior din Nord-Vestul R. Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
delimitată spațio-temporal (M. Eliade, 1992a, p. 14-20; D. Monah, 2001, p. 169). Caracterizată de E. Comșa drept “o cultură neolitică sud carpatică, dezvoltată pe temeiuri epipaleolitice” (E. Comșa, 1956, p. 49), cultura Dudești are ca punct de plecare partea de nord-vest a Anatoliei, așezările de la Yarimburgaz, Töptepe (M. Özdogan, 1991, p. 82-121), Demircihüyük (M. Korfmann, 1987), evidențiind originea sudică a acesteia. Legăturile dintre comunitățile neolitice de tip Dudești și populațiile din Asia Anterioară și Mediterana Orientală sunt demonstrate și prin intermediul plasticii
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Paraschivescu ș.a., un cenaclu literar. Debutează cu versuri la „Societatea de mâine”, în 1931, este prezent în revistele „O lume nouă” și „Caleidoscop”. Editează singur, între 1934 și 1938, „Buletinul oficial al Municipiului Cluj”. Mai colaborează la „Transilvania”, „Gazeta ilustrată”, „Nord-Vestul”, „Patria”, „Ardealul administrativ”, semnând versuri, proză (dintre care se remarcă evocarea lirică, plină de culoare, Hotoan, în „Nord-Vestul”, 1940), cronici, articole, note, traduceri, reportaje. Consacrarea e marcată de includerea lui, cu șase poeme, în antologia lui Emil Giurgiuca Poeți tineri
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
O lume nouă” și „Caleidoscop”. Editează singur, între 1934 și 1938, „Buletinul oficial al Municipiului Cluj”. Mai colaborează la „Transilvania”, „Gazeta ilustrată”, „Nord-Vestul”, „Patria”, „Ardealul administrativ”, semnând versuri, proză (dintre care se remarcă evocarea lirică, plină de culoare, Hotoan, în „Nord-Vestul”, 1940), cronici, articole, note, traduceri, reportaje. Consacrarea e marcată de includerea lui, cu șase poeme, în antologia lui Emil Giurgiuca Poeți tineri ardeleni (1940). După Dictatul de la Viena se refugiază mai întâi la Sighișoara, apoi vine la București, unde își
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
puțini și dacă au caracteristici identice cu cei cu care interacționează, relația cu ei ar putea deveni mai degrabă un indiciu al capitalului relațional de închidere (bonding). Deși în sudul Europei prietenii sunt mult mai puțin importanți decât familia în comparație cu nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în literatura greacă veche a secolului VIII î.e.n., știrile privindu-l înmulțindu-se o dată cu începuturile coloniilor grecești din Pontul stâng (vestic), adică din secolul VII î.e.n. În secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează vestul și nord-vestul Pontului Euxin, descrie populațiile și geografia acestei zone cu hidrografia sa, incluzând litoralul și Dunărea Inferioară cu afluenții săi. El îi prezintă pe geto-dacii de pe acest fluviu și pe sciții de pe Bug. Cu spiritul său analitic, căutând explicații pentru constatările
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
interesantă, legată de imaginea dată de "Codex Parisinus" privește localizarea exactă a podului medieval. Astăzi, în preajma Craiovei se află trei poduri peste Jiu, distanțate cu circa 7 km între ele, în ordine de la nord la sud: podul Breasta, conducând spre nord-vest la Strehaia și Severin, podul Mofleni-Bucovăț, posibil pe amplasamentul podului roman, de la Craiova spre Dunăre, la Calafat prin Cetate, și podul Braniște-Podari, de asemenea spre Calafat, pe o cale mai directă decât precedenta. Este de observat că în secolul al
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se poate regăsi același radical originar, ca și în Valea Strau sau în Stârminoșii Jiului, despre care am amintit mai înainte. C. Poghirc atribuie origine traco-dacică și Turdei, hidronim ce are aceeași rădăcină ca și un afluent al Tisei din nord-vestul țării, râul Tur. În fine, în Dobrogea avem binecunoscuta suită de traduceri a unui vechi hidronim autohton cu sensul de "Apă Neagră", pentru ceea ce numim astăzi Valea Carasu, cu un cuvânt moștenit de la turci, dar pornit de la traco-dacicul Axiupa, incluzând
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de substratul traco-dacic, celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume slave: Jijila și Sorniac. Ținând seama de toponimul atât de apropiat de hidronimul antic, s-ar putea ca unul dintre aceste pâraie să
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
spre vărsare în Lacul Tașaul, are o luncă mlăștinoasă. S-a arătat mai înainte că al cincilea, Gabranus, a fost considerat ca un hidronim din substrat; s-a făcut și o legătură între acest hidronim și toponimul modern Garvăn. În nord-vestul Dobrogei, în apropierea vestigiilor cetății romane și apoi romano-bizantine Beroe, de pe limesul dunărean dintre Carsium (Hîrșova) și Troesmis (Turcoaia), vechiul curs al Dunării se numește Băroi, preluat desigur din Beroe. În Dacia Romană s-au identificat cel puțin trei localități
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sau cei apropiați lor să scape de suferință și durere și să-și recapete sănătatea. Cum și-a revenit în câteva minute o persoană diagnosticată cu distrofie musculară Eram pe un feribot, în timpul unei excursii de-a lungul Pasajului de Nord-Vest din Canada. Am observat o doamnă destul de drăguță târându-și piciorul. Soțul ei trebuia să o ajute în cea mai mare parte a timpului, deși era evident faptul că femeii nu-i făcea plăcere să depindă într-o asemenea măsură
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
necunoscute. încă și mai ciudat era faptul că, nu departe de harpon, a fost găsit un vîrf de lance din piatră, înconjurat de o carne perfect sănătoasă. Cine și cînd, aruncase acea lance de piatră? Poate că vreun indian din Nord-Vest, cu multă vreme înainte de descoperirea Americii. Cine știe cîte alte minuni ar fi putut fi scoase la iveală din acest dulap monstruos, dacă descoperirea lor n-ar fi fost zădărnicită pe neașteptate: corabia începuse să se aplece în așa măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
filozofi de la teuga au conchis că acest prăpăd le-a și micșorat simțitor rîndurile. E adevărat că, de cîtva timp, nu mai puțin de 13.000 de astfel de balene sînt vînate anual, numai de americani, în largul coastelor de nord-vest; totuși, există suficiente motive să se creadă că și această împrejurare atîrnă prea puțin sau chiar deloc în balanță, ca argument în problema respectivă. Oricît de firesc ar fi scepticismul în legătură cu densitatea populației uriașilor de pe glob, ce-i vom răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu legume: anumiți pomi au rădăcini „exploratoare”, ba chiar colonizatoare, care pot priva legumele de resursele de apă și hrană. În schimb, prezintă avantajul că le protejează de vânt și de frig, așa că va trebui să îi plantați la nord, nord-vest sau nord-est. Arbuștii cu fructe roșii La rândul lor indispensabili pentru orice grădină „cu de toate” veritabilă sunt arbuștii cu fructe mici roșii, cum ar fi zmeurii, coacăzii roșii și coacăzii negri. Sub formă de tufișuri, acești arbuști conferă un
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]