1,324 matches
-
n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag, mereu cu teama-n gând”968. Asemănător
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag, mereu cu teama-n gând”968. Asemănător
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
depărtare apreciabilă o colină verde, ce sugerează existența unei grădini desprinse din rai și aduse pe pământ, închide orizontul în acea parte. În continuare, sub un cer senin cât cuprinde zarea, se unduiesc lin valurile mării. E Aotearoa, Țara Marelui Nour Alb scăldată în inegalabilul albastru de Voroneț. Un carusel din Divertis Parc, undeva, unde cu câteva secole în urmă, măreți și mândri de puterea lor se plimbau în voie zimbri mulțime de copii. Toți veseli și preocupați. Aproape că nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de nivel sintactic (metataxe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece albă regina nopții moartă) sau se poate dispensa de tropi (Când luna prin nouri pe lume veghează). Diferențierea se produce și la nivelul structurii morfologice: metasememul privește un cuvânt/o sin tagmă, în timp ce metalogismul se poate manifesta în unități de semnificație superioare cuvântului. Antiteza este procedeul/figura de stil prin care se accentuează opoziția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pronominale posesive la persoana I (noastre), verbe și pronume la persoana a IIa (vați dus). 5. motive literare: stelele, lacul, codrul, florile, păsările, icoana, dorul, amintirea pierdutei iubiri 6. dimensiunea spațială a imaginarului poetic: Din cerurile albastre; pe lac; Trec nourii pe ceri 7. Metafora din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
penală din Țara Românească: "Judecata avea loc într-o odae mobilată cu o masă veche de brad și câteva scaune. Iarna se făcea focul cu trei ore înaintea sosirii judecătorilor și după ce se încălzea odaia se deschidea ușa, ca să dispară nourii de fum ieșiți dintr-o sobă veche și dărăpănată. Acoperișul, rupt prin toate colțurile, lăsa să se scurgă toată apa de ploaie înăuntru. Aici era reședința departamentului al III-lea al vinovaților, care judeca toate crimele și delictele săvârșite în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de pământ, îl încântă senzația de Imponderabilitate: "Eram numai omul pur / Din ceea ce sunt / Cum să vă spun!" Jubilație fără rezerve: "Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi / Și fiecare fată mi-o socotesc mireasă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cică, ascunsă, acolo, în recoltă, de frică, vine taurul, o locomotivă vine din cer: ce?... bă, ești nebun, unde vezi tu tren, să o calce?... păi, nu văd eu, vede ea... chiar: ia uite, sus, acolo... o cometă... e un nour... nu acolo... e, frate, ceva cu elice, e... e bunicul!... aoleu, cantoniereaso, trage, fă, bariera repede... și ne trezim că ninge (artă mecanică) și că aerul scârțâie și noi trebuie să intrăm în casă; pe mâine, prietene... Spectacole interioare grave
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă la ghitară, creanga de pe nour șfichiuie / mortul: nu mai suport nesiguranța zilei de mâine, nu / mai suport, îmi / astup urechile, urlu, bat din picioare"; o lume pe dos pare damnată în perpetuitate: "Vai, vai: atracții... atracții... în grădina / pentru discuții / filozofice (...) porcii / sunt lăsați în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară Vinea, Emil Botta, Tonegaru, Roll) unei Doamne -, fantomă mută, simbolizare spectrală a feminității. "Cel singur, Doamnă, intră pe străzi / Ca soarele-n nouri" (Dialectica străzilor). Se înțelege, această Doamnă, o privitoare ascultând fără să întrerupă, e o abstracțiune, o "Persona" cum se numea în retorica tradițională un astfel de receptor convențional. Din nou, monologul despre alchimia cuvintelor vizează inexprimatul și inexprimabilul; "cuvinte dezlănțuite
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Arhivele Sțptului Botoșani, Fondul Tribunalului Botoșani, Acte autentice, din anul 1857, pag. 204, actul 263. 71. ARTUR GOROVEI, Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1926, pag. 41. IV EMINESCU LA IPOTEȘTI "Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, așa cum soarele soarbe un nour de aur, din marea de amar." (M. Eminescu) Adus din oraș, Mihai a trăit la Ipotești o viață de sat, ca orice capil de țară, Casa cea nouă, făcută cu greu de Eminovici, nu cuprindea și o cameră aparte, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a ei frunte spre cer; munții, de vecinici gînduri, ridică a lor trufașă frunte către cer; din nourii sarbezi, o rază pătrunde pe-o frunte de val; prin codri, de pe fruntea unui deal se ridică luna, regina cea balaie. PRIMA LUI IUBIRE a sesizat-o mai întîi Gh. Bogdan-Duică. Fără a preciza timpul cînd această iubire a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ești cu statul mic De la pămînt să te ridic, Să te ridic de subsuori De multe ori, de multe ori..."58 Iubita bolnavă îi făcea impresia unui "înger ce se plînge pe-o ruină" ori "o lună gînditoare, pe un nour vagabond"59. (De ce să mori tu ?). Boala făcea progrese, iar poetul disperat o implora: "O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită, C-atunci în veci prin noapte-aș rătăci Mi-aș sfărîma viața-n jalea cea cumplită Și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-n ruină"; i-ar cînta numele, "ca rîul cel scuturat de spume" și și-ar plimba durerea "pe mări necunoscute,/ prin stînci ce stau în aer,/ prin munți cu cap de fier/ prin stelele bătrîne și prin pustii tăcute,/ prin nourii din cer", pîn'ce încheie poetul "bătrîn și palid, cu capul pleșuv ca stînca/ aș rupe de pe lira-mi coarde ce nu mai sun/ și aș culca în piatră inima mea adîncă/ cu dorul meu nebun". În această vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pălării, de Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E cîmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus! Șoptiri aeriene Pătrund din mal în mal Și-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi cei plini
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cezar, a căror mărturie e relatată de Calpurnia, au și ele, ca și santinelele din Hamlet, „înspăimântătoare vedenii” („most horrible sights”): În stradă o leoaică a fătat, Morminte s-au căscat, scuipându-și morții, Aprinși războinici s-au luptat prin nouri, Așa, ca în război, în rânduri strânse, Lăsând să cadă burniță de sânge Pe Capitoliu. Zăngăneau din arme Și caii nechezau și horcăiala Răniților se auzea. Pe stradă Urlau nălucile 3... Roma devenise locul unde cei vii trăiau de-a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nor (26); infinit (25); pămînt (23); libertate (22); Dumnezeu (21); văzduh (12); seninătate (9); boltă (8); stea (8); înălțime (7); liniște (7); univers (7); înalt (6); lumină (6); lună (6); orizont (6); luminos (5); mare (5); rai (5); divinitate (4); nouri (4); sus (4); curat (3); divin (3); înstelat (3); limită (3); noros (3); nour (3); paradis (3); pasăre (3); ploaie (3); puritate (3); semn (3); vis (3); zare (3); aer (2); alb (2); avion (2); azur (2); boltă cerească (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
boltă (8); stea (8); înălțime (7); liniște (7); univers (7); înalt (6); lumină (6); lună (6); orizont (6); luminos (5); mare (5); rai (5); divinitate (4); nouri (4); sus (4); curat (3); divin (3); înstelat (3); limită (3); noros (3); nour (3); paradis (3); pasăre (3); ploaie (3); puritate (3); semn (3); vis (3); zare (3); aer (2); alb (2); avion (2); azur (2); boltă cerească (2); bucurie (2); departe (2); distanță (2); fericire (2); frumusețe (2); imensitate (2); infinitate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arșiță; ascuns; aur; aur topit; bere; bine; blîndețe; bronzare; bronzat; bună dispoziție; cal; caniculă; carpet; călduri; centru; corp; corp ceresc; daaa; departe; dimineață; facultate; galaxie; iei!; imensitate; iubire; încălzire; încălzește; încălzitor; întîrziat; întuneric; liniște; lucește; lucitor; magnific; mămăligă; mită; moarte; nour; orbire; plăcut; poker; portocaliu; primăvara; primăvară; relaxare; roșu; rotund; roz; sănătate; secetă; senin; sistem solar; soare arzător; stea medie; strălucește; a străluci; strănut; teren; trece; unul; venerație; viața; zare; zăpușeală; zeu; zi de vară; zi frumoasă; zîmbete (1); 826/120
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ascuns; așteptare; aur; bate; bine; bum-bum!; bum!; cal; calm; creion; drum; durere; eliberare; fior; forță; frică, plăcere; fricos; fulgere; furtuna; gălăgios; gîndire; groaznic; iarbă; Ilie; instant; interesant; înfricoșare; înfricoșător; întunecare; liniște; lumina; lumină puternică; luminos; măreție; melodie; mic; mină; negru; nouri negri; părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frică; furnici; pe geam; gîndul; gîscă; iarbă; ideal; independență; iubi; iute; înalță; înaripat; înălțare; îngerul; levita; libelulă; limită; fără limite; lin; Liverpool; a-și lua avînt; magie; meditativ; mergea; mers; migrare; mîncare; muscă; nas; a naviga; naviga; în nori; în nouri; nu; opri; pare; păsări, zbor; păsările; ca pasărea; pelican; pilot; pene; pica; pilota; plăcere; a pleca; plecare; plînge; ploua; a pluti în aer; plutire; porcul; porumbei; posibilitate; prepeliță; prin; printre nori; proaspăt; pufos; rău; se ridica; rîndunele; sat; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interval de 24 de ore; împlinire; încărcată; un început; însorit; libertate; lucruri noi; lume; lumina; lumină fizică; luminare; luni; marți; masă; mașini; miercuri; minune; mișcare; moarte; nașpa; naște; neagră; nemuritoare; nepăsare; noaptea; nor; nori; noroasă; nou început; un nou început; nour; noutate; omăt; onomastică; oportunitate; oportunități; 24 de ore; pămînt; plăcută; plictisitoare; plimbare; plină; ploioasă; probleme; productivă; program; pusă; putere; relaxare; rutină; sală de lectură; săptămîna; parte a săptămînii; scumpă; splendidă; superbă; taci; treabă; trezire; universitate; ușoară; vară; de vară; văd
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a vântului, în funcție de viețuirea cosmică în spațiul temporal. Astfel, o primă clasificare a vântului pune în evidență pactul cosmicului cu "vremea" ca timp al trăirii în limitele omenescului: Pe lume sunt trei vânturi: vântul acesta al nostru, care poartă și nourii, apoi vântul turbat, care e mai deasupra și la care cum ajunge vreo pasere îndată turbă, până la el numai ciocârlanul se suie, dar cade mort la pământ; și al treilea e "șoimul", așa se numește vântul cel mai de sus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între ele și va fi mai bine. Diavolul a făcut cum l-a învățat și astfel s-a făcut vântul"; Și când tună și fulgeră tot el e pricina. Atunci scapără de mânie asupra soarelui, că-l frige și pune nouri împotriva lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur apă din mare și toarnă peste dânsul ca să se răcorească, și când dă cu ciurul prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]