1,251 matches
-
al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha Rosler, artist și teoretician, propune Însă o nuanțare a distincției operate de Ritchin. Ea argumentează (Lister 2002: 336) că istoria fotografiei este o istorie a manipulărilor „adevărului― fotografic determinată nu atât de tehnologiile analoagă sau digitală, ci de specificitatea lumii capitaliste care prin 160 producția de masă și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
trage analizând documentarea fotografică profesionistă a acestor evenimente? Imaginile fotografice ale memoriei, „obiective― În documentarealor, ne pun astăzi În dilema evaluării corectitudinii acestui gest urban. „Excelența devenită Memorie Reprezentativă― versus „Memorii Preexistente― , este o dualitate tensionată care ne obligă la nuanțările criteriilor după care ne orientăm În gestionarea orașului. Această nuanțare critică este În mod particular benefică pentru conștiințele autohtone care de prea multe ori oscilează Între extremele purelor conservări sau dezvoltări. Fotografia arhivatoare de secol XIX Își dovedește funcționalitatea culturală
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
ale memoriei, „obiective― În documentarealor, ne pun astăzi În dilema evaluării corectitudinii acestui gest urban. „Excelența devenită Memorie Reprezentativă― versus „Memorii Preexistente― , este o dualitate tensionată care ne obligă la nuanțările criteriilor după care ne orientăm În gestionarea orașului. Această nuanțare critică este În mod particular benefică pentru conștiințele autohtone care de prea multe ori oscilează Între extremele purelor conservări sau dezvoltări. Fotografia arhivatoare de secol XIX Își dovedește funcționalitatea culturală contemporană prin alimentareaunor gândiri critice atente, aplicate devenirilor urbane. Prezentă
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
inexact, și nedrept, în cazul operei majore a romancierului. Dimpotrivă, Baltagul, Creanga de aur, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Nopțile de Sânziene mizează, întemeiat, pe o artă subtilă, de o paletă a procedeelor absolut remarcabilă ca flexibilitate și nuanțare, niciodată împinse însă către zona unor efecte de virtuozitate tehnicistă și demonstrativ „modernă”. Dimpotrivă. Autorul Baltagului alege calea „psihologicului sugerat” și nu pe cea a „romanului psihologic”. Nu optează pentru narația la persoana întâi, pentru „naratorul-actor” și narațiunea „homodiegetică”, dar
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Secolul IV, cel care a consemnat un cu totul alt orizont al felului de înfățișare a vieții creștine, a însemnat timpul precizării în cuvinte a felului potrivit de a fi înțelese realitățile și trăirile proprii acestei noi spiritualități. A primat nuanțarea în exprimare, într-o mereu reluată și necesară clarificare a înțelesurilor experierii creștine. Astfel încât apelul la tradiția și autoritatea Scripturii nu s-a putut face decât prin inter¬mediul unei alte tradiții, tradiția Părinților, adică a acelora care au adus
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în afara oricărei căi spirituale ce te-ar limita prin rigoarea sa, ceea ce pentru bizantin ar fi fost împotriva ideii sale despre filosofie. Dacă există o libertate în gândire, și ideea era susținută de bizantini, această libertate echivala cu putința adâncirii, nuanțării, precizării temelor ce străbat de la un cap la altul spiritualitatea bizantină. A fi liber înseamnă a fi tu însuți, iar autenticitatea interioară, adân¬cirea caracterului personal al experienței este rodul apro¬pierii de Cel ce face cu putință ființarea la
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
conceptuală a termenilor, pentru că acest fapt a fost resimțit mai degrabă ca un pericol, pentru bizantin. Un termen în dimensiunea de concept mai degrabă ar fi blocat accesul la ceea ce trebuia în mod esențial să vizeze orice expresie: relatarea și nuanțarea unei experiențe spirituale. Nu putea fi vorba decât de rolul de semn pentru cuvinte, căci nici o expresie a gândirii umane nu putea sta sub pretenția indicării ca atare unei realități ce era înțeleasă ca inefabilă și paradoxală. Un termen nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o conti¬nuă redefinire a termenilor , căci nu era nimic de definit. O modificare a cuvintelor filosofiei pe cale speculativă ar fi compromis grav putința de comunicare a experienței spiri¬tuale, care și așa stătea sub semnul unei extreme dificultăți. Posibilitatea nuanțării celei mai subtile a expresiei trăirilor sale stătea, în mod paradoxal pentru bizantin, într-o uzanță mai degrabă simplă și clară a termenilor. Ceea ce conta în comprehensiunea relatării unei experiențe spirituale era, din punctul de vedere al celui cărui i
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea a fost un act tăcut, cunoscut doar prin ceea ce se putea surprinde din felul de viață al celui ce căuta tăcerea și fuga de lume. Această continuă aprofundare și nuanțare a căilor de exersare a filosofiei în tăcere s-a lăsat în vremurile de criză cunoscută și la vedere, atât prin discurs cât și în scris. Începând cu Arie și terminând cu disputa hesychastă istoria vieții bizantine consemnează numele unor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
apusean ar părea că este un text de morală, mistică ori pur și simplu de teologie, însemna pentru bizantin un discurs despre modul de manifestare ipostatic al existenței. Adâncirea meditației în istoria tradiției filosofice bizantine a însemnat mai ales o nuanțare progresivă a ceea ce înseamnă modul personal de experiere a lumii și de realizare a comuniunii între persoane. 6. Unu și Trei. Unu și multiplu Tradiția filosofică bizantină a fost, de la originea sa, pusă în situația de a formula propria înțelegere
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și gnosticii. Marea dificultate pentru autorii creștini era că erau nevoiți să utilizeze limbajul cristalizat de speculațiile neoplatoniciene asupra ființei, o terminologie care la acea vreme nu cunoștea o îndeajuns de mare flexibilitate pentru a putea reda paradoxalitatea și necesarele nuanțări care însoțeau o doctrină a unitreimii. Acest lucru se poate resimți în scrierile lui Justin Martirul. Viziunea sa asupra chestiunii, care poate fi numită triunitarism economic (sau mai corect românește, iconomic), indică faptul că deși Logosul nu este despărțit de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe ansamblu modalitatea bizantină de filosofare. Dacă capado-cienii au reușit să găsească o formulare ce a depășit insuficiența expresiilor anterioare modalității creștine de rezolvare a felului în care Unul și Trei pot fi înțelese ca fiind la fel de proprii Realității ultime, nuanțările aduse de afirmațiile lor nu au suspendat necesitatea unor reluări ulterioare a temei. Pot fi aduse multe dovezi în acest sens. In veacul al VlII-lea, Ioan Damaschin scrie în Dogmatica sa: „Credem într-o singură ființă, într-o singură
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
însemnat pentru evaluarea bizantină a înțelegerii UniTreimii, și a dialecticii unu-multiplicitate, o continuă provocare și nevoie de reprecizare ce a dus la un evident salt al limbajului pe care filosofia l-a pus în funcțiune, cu tot mai adânci nuanțări și resemnificări a termenilor, dar și la apariția unor înțelesuri inedite ale filosofiei. 7. Calea cunoașterii. /V Intre catafatic și apofatic Cristalizarea filo sofiei bizantine a fost chiar de la început marcată de paradox. Afirmarea existenței la modul Persoanei a divinității
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ambientului cultural al elenismului târziu și al începuturilor spiritualității bizantine este cea care ne oferă dimensiunea ineditului sub care stătea dimensiunea creștină a divinității. Două atitudini prinseseră contur până atunci. Prima ținea de o înțelegere panteistă a divinității, cu toate nuanțările sub care poate sta o asemenea paradigmă. Această poziție este prezentă încă de la primele orizonturi ale reflecției filosofice grecești. Cealaltă atitudine însemna o înțelegere a divinului ca transcendență, cu toate că era afirmată putința cunoașterii Unului grație unirii lui nous cu acesta
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
niciodată despărțită de aceasta, nici împotriva ei. Autorii care pot fi invocați în sprijinul unei asemenea interpretări, dincolo de textele dionisiene, sunt Grigorie de Nyssa și Maxim Mărturisitorul. Însă și scrierile Sfântului Simeon Noul Teolog oferă argumente de mare valoare, prin nuanțările aduse, în legătură cu pozitivitatea ultimă a actului de cunoaștere înțeles ca unire cu divinul, căci Simeon vorbește de o „lumină” ce cuprinde pe cel care cunoaște, lumină ce este semnul dimensiunii personale a întâlnirii cu Dumnezeu. La fel de mult, și Grigorie Palama
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cultural era o reluare a lecturii clasicilor cu filtre exegetice de alt gen. Exegeza clasicilor era un exercițiu absolut obligatoriu pentru oricine dorea să devină un om cu adevărat instruit, însă în acest exercițiu bizantinul își găsea un teren pentru nuanțarea problemelor care îl chinuiau. In acest mediu intelectual și spiritual are loc o confruntare a două înțelegeri ale „vederii”, pornite în ultimă instanță din lectura aceleiași surse, textele areopagitice. Valaam, un calabrez care venise în Bizanț și care era la
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ci cuprinde întreaga ființă. Scrierile palamite evidențiază această dificultate, lucru dovedit de situația că ultima confruntare, cea cu Gregoras, s-a stins în momentul în care Palama a fost de acord că trebuie folosit cu o mai mare atenție și nuanțare termenul „dumnezeire”. Formația filosofică cristalizată în jurul studiului lui Aristotel l-a ajutat însă pe Palama să găsească o cale de expresie a specificului experienței hesychaste ce a satisfăcut necesitățile discursive ale momentului, așa cum erau ele impuse de controversă, mai cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
poate vorbi de cosmos. În mod paradoxal, cu cât transmiterea ierarhic participativă a Adevărului trece prin mai multe „relee”, prin mai multe experiențe personale de mediere, ceea ce se înfățișează este de o bogăție mai mare de înțelesuri și de o nuanțare personală mult mai bogată. Cu cât intermedierea este mai complexă, se petrece în schema ce urmează modelul dionisian un fapt invers modelului neoplatonician: îndepărtarea de Unu nu înseamnă o împuținare, o diminuare a ființei, ci o dezvăluire a unor adâncuri
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Pe măsura trecerii timpului, rolul jucat de administrație sporește, chiar în condițiile în care teritoriul imperiului scădea dramatic, însă glisarea acestei importanțe se făcea tot mai evident către simbolic. Rangurile și eticheta diferiților membri ai administrației cunosc repetate precizări și nuanțări, ori o asemenea situație indică mai degrabă grija pentru simbolul înfățișat de un funcționar, mai cu seamă când acesta reprezenta puterea împăratului în vreuna din theme. Insă elementul cel mai semnificativ în această descriere a administrației este că, asemenea instituției
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ierarhiei administrative sunt mai ales nivele de participare la Bine, și în același timp manifestări ale acestuia către cei ce se găsesc într-un plan inferior (se găsesc în fapt aici elemente ale lecturii creștine a Polisului ideal platonician, prin nuanțările expresiei dionisiene). Însă este de precizat că diferența între trepte nu este o diferență între ceva mai bun și ceva mai rău, ci de fapt o diferită capacitate de participare. În acest fel ierarhia nu se stabilește la modul voluntar
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este constituțională și, în legătură cu obiecțiile de neconstituționalitate cuprinse în sesizare, se arătă, în esență, următoarele: a) legiuitorul - o dată ce a acceptat avantajarea investitorilor străini - are tot dreptul că, în cadrul acestei categorii de persoane beneficiare ale unui regim de favoare, să opereze nuanțări în ceea ce privește acordarea anumitor facilități. Asemenea distincții sunt firești, de vreme ce nimeni nu poate contesta varietatea investițiilor străine, volumul și durata lor diferită, ramura economică spre care sunt orientate, precum și alte aspecte de diferențiere, statul fiind preocupat că, în cadrul politicii sale economice
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
obligă statul să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară poartă în sine o contradicție, deoarece ea alătura unui context legislativ referitor la investitorii străini o prevedere constituțională care se referă expres la protejarea intereselor naționale. Specularea nuanțărilor reglementării în această materie, în sensul acreditarii tezei lezării interesului național, este nefondată. Această, deoarece conținutul intereselor economiei naționale variază, în mod obiectiv, de la o etapă de dezvoltare socioeconomica la alta. În nici un caz nu se poate susține că o
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
în ședință comună a fost înscris proiectul de lege în integralitatea să. În raportul din 5 aprilie 2000 comisia de mediere a propus spre adoptare, în totalitate, textele din proiectul de lege adoptat de Cameră Deputaților (unele dintre acestea având nuanțări nesemnificative, ca texte comune ale comisiei), precum și numeroase alte texte care nu fuseseră supuse dezbaterii și votului Senatului. Așa fiind, rezultă că Senatul nu a examinat aceste din urmă texte nici cu ocazia dezbaterii raportului comisiei de mediere, raport pe
DECIZIE nr. 104 din 11 aprilie 2001 referitoare la constituţionalitatea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
expresia liniei). Articulare. Cap-gat-torace. 7. Studiul construcției și valorație aplicat la cap antic (mulaj gips). Se va evidenția ritmul proporțiilor care stabilesc caracterul figurii - expresivitatea liniei și valorii. 8. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării expresive a liniei și valorilor. 9. Studiu de construcție a capului folosind linia modulata cu expresie a volumului. Se vor urmări cu insistență experimentarea potentelor expresive ale liniei. 10. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la stadiul elementelor plastice, nuanțarea de
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
asupra nuanțării expresive a liniei și valorilor. 9. Studiu de construcție a capului folosind linia modulata cu expresie a volumului. Se vor urmări cu insistență experimentarea potentelor expresive ale liniei. 10. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la stadiul elementelor plastice, nuanțarea de cald-rece a valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor. 11. Linia și pată, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se vor studia după model viu, figură întreaga, îmbrăcat, așezat într-o ambianța compusă de profesor. 12. Linia și
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]