646,935 matches
-
coș, iau o nouă coală pe care scriu titlul "Înfrângere"... De atunci au trecut 7 ani, multe lucruri s-au schimbat în viața mea, dar "România literară" a rămas constantă. Îmi plac sentimentul de așteptare ce se întinde între un număr și altul, întâlnirile săptămânale cu doamna de la chioșcul de ziare, fraternitatea cu puținii mei cunoscuți care o citesc. Aș putea face un abonament pentru a-mi câștriga siguranța oricărui număr, dar simt că și-ar pierde din potențialitate, ar deveni
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
Îmi plac sentimentul de așteptare ce se întinde între un număr și altul, întâlnirile săptămânale cu doamna de la chioșcul de ziare, fraternitatea cu puținii mei cunoscuți care o citesc. Aș putea face un abonament pentru a-mi câștriga siguranța oricărui număr, dar simt că și-ar pierde din potențialitate, ar deveni numărabilă și înregimentată într-un cotidian de norme. Prefer să mă gândesc la fiecare număr ca la o entitate care-și va găsi drumul către mine, să aștept și să
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
cunoscuți care o citesc. Aș putea face un abonament pentru a-mi câștriga siguranța oricărui număr, dar simt că și-ar pierde din potențialitate, ar deveni numărabilă și înregimentată într-un cotidian de norme. Prefer să mă gândesc la fiecare număr ca la o entitate care-și va găsi drumul către mine, să aștept și să risc surpriza. Poate că distanța pe care o parcurge până la mine este măsurată altfel decât geografic, iar proiecțiile mele au o altă valoare decât cea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
Sorin Lavric Valoarea unei doctrine stă în gradul ei de contagiune sufletească, iar forța ei de convingere se măsoară după cîmpul de emulație pe care îl poate provoca. Nu stufoșenia subtilităților conceptuale, ci numărul de prozeliți adunați în numele ei este adevăratul criteriu al valabilității sale sociale. Ceea ce înseamnă că o doctrină pe care nu o poți studia decît expunîndu-te riscului de a fi molipsit de ea are toate șansele de a deveni o viziune
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
ultimii cincizeci de ani, elev al lui Corneliu Baba, el nu a reușit să se impună în spațiul public în timpul vieții, lăsînd totul în seama unei premature posterități. Asupra personalității și a operei lui Cerăceanu, vom reveni într-unul din numerele viitoare. P.P.S. Tot în data de 5 august 2006, ne-a părăsit și distinsul critic și istoric de artă Horia Horșia, cunoscut cititorilor mai ales din paginile revistei "Arta", așa cum apărea ea înainte de 1990. Personaj discret și intelectual rafinat, el
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
descoperit, intra muros, un loc nou, tentant, cu altfel de energie. Rînd pe rînd, dincolo de Curtea de Onoare a Papilor, axis mundi a festivalului, centru și inima lui, s-au adăugat, biserici, curți interioare, mînăstiri, licee, spații special amenajate, domenii. Numărul acestora s-a înmulțit considerabil și extra muros. O formă, și ea esențială, de căutare, de exprimare a personalității unui creator. Un moment rămîne, de pildă, descoperirea pe care Brook a făcut-o pentru "Mahabharata", în 1985: Carrriere Callet, Boulbon
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
urmat experiența Paso doble. Despre asta și despre reîntîlnirea mea cu Bartabas și teatrul său ecvestru, cu Battuta, adică Bătuta, cu viorile țiganilor unguri din Ardeal, cu sunetele ample ale Fanfarei Șukar din Moldova, cu Gorki și Eric Lacascade, în numărul următor. Pe îndelete. CE AM MAI V|ZUT? Iliada cîntul XXIII, spectacolul-studiu făcut de Vassiliev după Homer, la Cariera de la Boulbon, VSPRS, un spectacol de teatru-dans al lui Alain Platel care m-a uluit prin goliciunea sofisticată, obraznică chiar a
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
și a se menține pe culmile ei, pe care ne-o oferă în artă Elisabeth Schwarzkopf, am repetat-o de nenumărate ori în fața tinerilor artiști care, la Lausanne în primăvară, ori la Brăila, la finele lui iulie, au venit în număr atât de mare spre mine pentru a dobândi secretele interpretării mozartiene la cel mai înalt nivel. În numele acelei exigențe absolute față de voce, de cânt, de legato, de sensul cuvântului și al frazei muzicale, putea fi de o duritate extremă. Înainte de
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
un loc confortabil în memoria mea afectivă, spectacole de o forță și de o modernitate pe care puțini s-au ostenit să le accepte atunci. Pentru că puțini s-au ostenit să se ducă la Sibiu. Bucureștiul continua să fie atracția numărul unu. Singura excepție, Purcărete și Craiova. Spectacole în care minunea întîlnirii dintre actori și regizor devine concretă, palpabilă. Spectacole în care Flonda și Chiriac și toți ceilalți mi-au creat iluzia că pot să fiu parte din zborul lor. Nobil
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
cu rămășițe burgheze pe meninge. Părinții colegului de bancă ascultau radio Europa Liberă, diriginta mergea la biserică, o văzuse cu ochii lui. Lucru serios: angajamentul pe care-l semna era identic cu al adulților. Buna părere despre sine sporea, cu numărul de note informative. I se sfâșiase inima de jale când citise cum o spânzuraseră fasciștii pe Zoia Kosmodemianskaia. Colega pe care o iubea în taină îi mărturisea că ce ar fi vrut mai mult în viață ar fi fost să
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
că nu ne citiți! Ne dăm seama din comentariul dv. la cartea pe care o recenzați că n-avem nici o șansă să ne înțelegeți. Rămîne cum spuneți: continuăm să ne citim între noi. Spre un nou canon literar! în același număr din Jurnalul Literar, Aristarc își ia inima în dinți și vine cu propuneri concrete privitoare la atît de necesara schimbare a canonului literar. Pornind de la academicul DGLR și de la edițiile de la Univers Enciclopedic - Academia Română, Aristarc scrie: " Continuăm (nu el, noi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
că, în sfîrșit, cărțile românești au început să aibă oarece căutare la export. Faptul nu se datorează proiectelor Institutului Cultural Român sau ale asociațiilor de editori, cum s-ar putea crede, ci infractorilor români din penitenciarele occidentale.} inînd seama de numărul mare de cetățeni români care se plictisesc în celulele lor, pușcăriile din mai multe orașe ale Vestului european s-au arătat interesate să achiziționeze pentru bibliotecile lor și cărți în românește. Chiar dacă procentul celor dornici să citească după gratii e
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
singurul lucru cu care nu sînt de acord, este că se face pe genuri. Într-un an istoria poeziei, în alt an istoria prozei. Eu cred că trebuie predat totul la un loc. Un lucru bun e că, existînd un număr de scriitori care sînt obligatorii, și nu poate fi altfel, se lasă și la latitudinea profesorului să aleagă după preferințele lui, ale elevilor, eventual, și o serie de nume, de opere, care, facultative fiind, interesează poate uneori mai mult decît
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
elevilor, eventual, și o serie de nume, de opere, care, facultative fiind, interesează poate uneori mai mult decît celelalte. - Aceste corijări s-ar putea face și manualele vor răspunde mai bine nevoilor educației. - Sigur că da. Dacă se va reduce numărul, și după cîte am înțeles asta a început să se întîmple, fiindcă se ajunsese la niște aberații, ca în cazul manualelor de istorie, cred că vor fi premise pentru a intra în normalitate. Ideea asta de a mitiza, de a
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Gheorghe Ceaușescu În ultimul număr din Idei în dialog, Alexandru Baumgarten publică sub titlul De ce suntem marginali interesante considerații și completări prilejuite de articolul meu Despre titlurile academice din România literară. Intervenția domnului Baumgarten este binevenită și necesară, deoarece modul în care se dobândesc titlurile
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
în timpul destinderii hrușcioviene tradiția a putut fi restabilită prin apariția revistei Studii Clasice care, pe drept cuvânt, s-a impus în lumea academică europeană. Dar, sub pretexul economiilor atât de des utilizat în anii optzeci, revista și-a redus mult numărul de pagini, iar periodicitatea a devenit aleatorie. Astăzi este imperios necesar să reînviem spiritul care i-a animat pe oamenii de cultură dinainte de al Doilea Război Mondial și să ne reînscriem cu contribuții serioase în domeniile academice de interes european
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
Unul așezat pe valori polare, dar a cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și fertil. n P.S. îi cerem scuze dlui Bogdan Vlăduță pentru absența ilustrației. Cititorii R.l. pot găsi în numere mai vechi ale revistei reproduceri după lucrările d-sale.
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase: persecuția lui Deciu (249-251), a lui Dioclețian și Maximian (284-305) și a lui Liciniu (308-324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „în înfricoșarea celorlalți creștini, sperând astfel într-o părăsire totală a credinței creștine. În realitate însă, aceste pătimiri nu făceau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au putut să scrie despre credința martirilor și supliciile la care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin, martirii fiind primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște, Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
praepositi cubiculi, adică un fel de majordomi ai palatului. În martirologiul roman Petru e trecut la data de 12 martie. (n.s. 20, p. 319) footnote>. Uneori puteai vedea zece, alteori douăzeci de oameni morți deodată, în chipul acesta, dar alteori numărul lor nu era mai mic de treizeci, alteori numărul lor se apropia de șaizeci de inși deodată; ba au fost cazuri că au fost dați morții într-o singură zi o sută de oameni, pe lângă femei și copii chinuiți și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
În martirologiul roman Petru e trecut la data de 12 martie. (n.s. 20, p. 319) footnote>. Uneori puteai vedea zece, alteori douăzeci de oameni morți deodată, în chipul acesta, dar alteori numărul lor nu era mai mic de treizeci, alteori numărul lor se apropia de șaizeci de inși deodată; ba au fost cazuri că au fost dați morții într-o singură zi o sută de oameni, pe lângă femei și copii chinuiți și osândiți în toate chipurile. Am văzut eu însumi, la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Închide puțin ochii, bătrâne, și fii sigur că în curând îl vei vedea la față pe Hristos”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a III-a, capitolul II, în PSB, vol. 75, p. 114) „Se spune că atunci o mulțime fără număr de creștini au pierit prin sabie: pe unii îi găseau ascunși magii, căutându-i cu sârg prin orașe și adăposturi, alții însă, fără să spună nimic, se predau singuri, de bună voie, ca să nu se creadă că, prin tăcerea lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții în mare număr la locul predicii. Cum prefectul se îndrepta spre biserică cu numeroase forțe armate, ca să ducă la îndeplinire porunca împăratului, o biată femeie, pe care se vedea sărăcia, trăgându-i fiul de mână și îndreptându-se către biserica aceea, l-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trecător, iar cununile, păstrate pentru cei fără de bătrânețe și fără de moarte, pentru ca povara ostenelilor să fie scurtă, scurtându-se o dată cu scurtimea timpului, iar desfătarea și bucuria cununilor să dăinuiască veșnic și fără de sfârșit, prelungindu-se împreună cu veșnicia veacurilor acelora fără de număr. Deci Dumnezeu, voind să-i cinstească pe mucenici mai mult, a amânat darul. Dar nu numai pentru aceasta, ci ca să se și bucure cu o bucurie deplină”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
creșterea copiilor..., p. 192) „Sângele martirilor sămânța creștinilor”<footnote Tertulian - n.n. footnote> „Nu vezi că sunt dați creștinii la fiare, ca să se lepede de Domnul și nu sunt învinși? Nu vezi că, cu cât sunt pedepsiți mai mulți, cu atât numărul lor se înmulțește? Acestea nu par a fi fapte de om, ci puterea lui Dumnezeu”. (Epistola către Diognet, cap. VII, în PSB, vol. 1, p. 415) „Ori de câte ori suntem secerați de voi ne facem și mai numeroși; sămânța (martirilor - n.n.) este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]