1,291 matches
-
utilizat adverbializat, în fața grupurilor nominale cuantificate prin numeral sau în fața numeralelor substantivate ca nume proprii. Fenomenul, neînregistrat în gramatici, a fost semnalat recent (Stan 2006a, 2006b). Structurile înregistrate conțin numerale cardinale sau anumite formule numerice de tip fracționar (care includ numerale cardinale). Valoarea de "imprecizie", de "aproximație (numerică)" sau de "eventualitate", exprimată de un, în aceste structuri, este derivată din semnificația "nedefinită" a articolului nehotărât: Aș avea nevoie de un 10-20 de lei, Să ne întâlnim nu prea devreme, pe la un
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a articolului nehotărât: Aș avea nevoie de un 10-20 de lei, Să ne întâlnim nu prea devreme, pe la un 9 dimineața (ap. Stan 2006b: 175-176). Semnificația pe care un o actualizează în context este adesea subliniată, redundant, prin juxtapunerea unor numerale apropiate valoric (vezi ex. supra) sau prin elemente adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
direct] (idem: 327) Asta ar fi așa, un una la un milion șansă [nume predicativ] (IVLRA: 56 și în CLRA). Construcția este, probabil, rezultatul unei recategorizări și anume al schimbării statutului categorial al articolului nehotărât, prin degramaticalizarea acestuia în vecinătatea numeralului 3. 2.4. Modificatori cu semnificație cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii cuantificatori. Ele nu formează însă grupuri cuantificate, ci au, mai degrabă, rol de modificatori ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
semnificație cantitativă (dublul), comparativ cu situația cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal lexicalizat și a celui nelexicalizat, structurile au două realizări, utilizate în variație liberă: doi din trei români sau un român
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal lexicalizat și a celui nelexicalizat, structurile au două realizări, utilizate în variație liberă: doi din trei români sau un român din trei, un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
A. Pleșu, Despre îngeri: 93 și în CLRA; vezi și IV: 328) 2.9. Probleme de acord 2.9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive cu sens cantitativ (vezi supra 2.6.1) sau (grupări cu) numerale având comportament substantival, acordul verbelor și al adjectivelor se orientează după forma constituentului cantitativ sau după forma substantivului cuantificat, ambele construcții fiind corecte, dar exprimând semnificații diferite: se vede o mulțime de oameni [subiect singular, exprimând o entitate colectivă; grup
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
A îndemnat mulțimile de tineri să nu se lase copleșiți (Radio România Actualități, Radiojurnal, 20.VII.2008). Norma permite acordul anumitor determinanți proclitici numai cu substantivul: cele (aceste, alte) cincisprezece zile sau și cu elementul cantitativ (dacă acesta este un numeral cardinal mai mare de două sute); structurile exprimă semnificații distincte (Avram [1986] 1997a: 134): cei (acești, alți etc.) două milioane de oameni, cele (aceste, alte) două milioane de oameni (vezi și GALR II: 88; acordul cu substantivul este considerat ca fiind greșit, la
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
se face corect cu elementul cantitativ (utilizat ca expresie referențială): cei (acești, alți) câțiva zeci de metri, corect cele (aceste, alte) câteva zeci de metri (ap. Avram [1986] 1997a, ib.). 2.9.2. Neglijarea acordului în gen (la feminin) al numeralelor cardinale (doisprezece zile, douăzeci și unu de zile) și acordul hipercorect (douăzeci și una de procente) se înregistrează în vorbirea neliterară și, uneori, în emisiunile de radio sau de televiziune (Guțu Romalo [1972] 2000, loc. cit.; Avram [1986] 1997a: 133; vezi detalii, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Exprimarea aproximației și a impreciziei O caracteristică a limbii române, inclusiv în perioada contemporană, este varietatea mijloacelor (morfosintactice, lexico-semantice, fonetice) folosite pentru exprimarea aproximației și a impreciziei. Majoritatea au caracter general, fiind folosite în diferite varietăți ale limbii; de ex.: numeralele compuse cu adjectivul nehotărât câteva (câteva sute de cuvinte - A. Pleșu, Despre îngeri: 131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sute de cuvinte - A. Pleșu, Despre îngeri: 131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai mult de", adverbul de mod
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai mult de", adverbul de mod bine fiind recategorizat, în context, și exprimând o valoare cantitativă]; construcțiile cu numerale care exprimă valori contextuale nedefinite etc.: trei sute și ceva [de brini] (IV: 335) mai bine de două săptămâni (ib.). Scrieți trei rânduri pe o hârtie! ["vreo trei, câteva, puține"] (idem: 342) vreo două luni, acum vreo lună Costă în jur
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
structurilor verbale și/sau adjectivale (extinse și în construcțiile nominalizate corespunzătoare acestora) sunt preluate, din limbajul statistic, din cel administrativ sau din limbajele științifice, în presă și în vorbire. Unele sunt expresii complexe distributive, fracționare sau partitive, care pot conține numerale adverbiale, grupuri nominale cuantificate etc.: Frecvența de oscilație reprezintă numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp [formulă distributivă] (E. Poll, Fizică: 86) Acest dispozitiv este format din două oglinzi plane, înclinate cu un unghi α foarte mic (idem
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
11 milioane lei (93,82 milioane euro), în creștere de 4,3 ori (Rlib, 2008, nr. 5572: 8, col. 1). 4.2. Pronumeralul n (vezi supra 2.1.5) s-a extins, în exprimarea familiară, și în compuse substitute ale numeralului adverbial - cardinal: de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a adjectivului nehotărât alt(ul), în fața numeralului ordinal sau a adjectivului de identitate același (2.3.1.3); − utilizarea nejustificată a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin cumul de mărci (2.8
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
grupurilor nominale cuantificate (3). Anumite construcții, foarte frecvente, tind să devină clișee (2.6.1, 2.7.2). 5.4. Un fenomen contemporan, anterior perioadei strict actuale, dar semnalat și descris doar recent, este adverbializarea articolului nehotărât un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
este adverbializarea articolului nehotărât un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
nehotărât un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
3.1.2). Cuantificatorii pronominali cu formă de genitiv-dativ (fiecărui, oricărui, tuturor etc.) par a fi utilizați mai frecvent în registrul cult decât în celelalte varietăți ale limbii (2.2.5). 5.7. Unii cuantificatori exprimă, contextual, valori speciale, atipice: numeralul distributiv este uneori utilizat cu valoare nedefinită (2.1.3); adjectivul fiecare (având semnificație intrinsecă distributivă, de individualitate) poate apărea în enunțuri generice (2.2.3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2.2.4). În prezența
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]