9,387 matches
-
scanare și procesare computerizată. Revista a avut un caracter dominant literar și istoric, pe lângă B.P. Hasdeu colaborând și o seamă de scriitori reprezentativi în acea epocă. în paginile revistei, B.P. Hasdeu a publicat 17 poezii, tragedia istorică Răposatul Postelnic, celebra nuvelă Duduca Mamuca, proza artistică Desțărarea lui Petru-Vodă Rareș. Serialul Mișcarea literelor în Eși a constituit punctul unei noi direcții trasate de B.P. Hasdeu cu câțiva ani înaintea lui Titu Maiorescu, deschizând perspective cel puțin comparabile cu cele concretizate în Convorbiri
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
slujite de autori care scriau în limba germană, dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. Karl Emil Franzos (1848-1904), podolian, zugrăvea în povestirile sale lumea de la granița de Nord a Moldovei, iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui, Kossuth, se desfășoară la Suceava și în împrejurimile orașului; Jakob Julius David (1859-1906), morav, își face din exaltarea spiritului și a obiceiurilor provinciei natale tema principală a prozelor, între care și capodopera Hanna. Marii maeștri ai momentului, Adalbert
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
diferite naționalități, dar de limbă germană, îi lipsește complet furia identitară ce va face mai tîrziu atîtea victime. Proza de factură specială scrisă de ei spre jumătatea secolului al XIX-lea desfășoară o narațiune extrem de simplă, apropiată de banalitate; în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889), acțiunea merge direct la țintă, cu o finalitate etică afișată, cu personaje lipsite de pitoresc și reprezentînd mai degrabă arhetipuri (femeia pură, femeia pierdută, bătrînul înțelept, tînărul naiv, trădătorul); structura acestor
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
merge direct la țintă, cu o finalitate etică afișată, cu personaje lipsite de pitoresc și reprezentînd mai degrabă arhetipuri (femeia pură, femeia pierdută, bătrînul înțelept, tînărul naiv, trădătorul); structura acestor proze e mai apropiată de cea a basmelor decît de nuvela romantică sau socială. Limbajul, bogat în termeni concreți, posedă o pastă lexicală groasă, țărănească, de mare autenticitate, dar fuge de strălucirea formală. Pretutindeni natura joacă rol esențial. La marele Adalbert Stifter, cele mai impresionante pagini din Brigitte, Bărbatul fără urmași
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
lui românească. încă de la primele proze publicate de Slavici, Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literară înrudită: doar astfel se explică încrederea totală pe care criticul a acordat-o tînărului autor ardelean și tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui să fie traduse în germană, intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului său natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda, cu sugestia ca însăși Regina să o traducă; pînă la urmă o va traduce Mitte Kremnitz, alături de
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
explică încrederea totală pe care criticul a acordat-o tînărului autor ardelean și tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui să fie traduse în germană, intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului său natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda, cu sugestia ca însăși Regina să o traducă; pînă la urmă o va traduce Mitte Kremnitz, alături de nuvela La crucea din sat; e de presupus că și varianta germană a altor nuvele, precum Moara cu noroc, s-a
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
lui să fie traduse în germană, intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului său natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda, cu sugestia ca însăși Regina să o traducă; pînă la urmă o va traduce Mitte Kremnitz, alături de nuvela La crucea din sat; e de presupus că și varianta germană a altor nuvele, precum Moara cu noroc, s-a datorat tot insistențelor lui Maiorescu. Slavici a încercat la început să scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic și în
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda, cu sugestia ca însăși Regina să o traducă; pînă la urmă o va traduce Mitte Kremnitz, alături de nuvela La crucea din sat; e de presupus că și varianta germană a altor nuvele, precum Moara cu noroc, s-a datorat tot insistențelor lui Maiorescu. Slavici a încercat la început să scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic și în nuvele), a schițat cîteva proze de ambianță folclorică, a prelucrat chiar și cîteva basme
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
La crucea din sat; e de presupus că și varianta germană a altor nuvele, precum Moara cu noroc, s-a datorat tot insistențelor lui Maiorescu. Slavici a încercat la început să scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic și în nuvele), a schițat cîteva proze de ambianță folclorică, a prelucrat chiar și cîteva basme populare, însă vocația lui se afla în cu totul altă parte și s-a lăsat ușor identificată: la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvelă cu
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
în nuvele), a schițat cîteva proze de ambianță folclorică, a prelucrat chiar și cîteva basme populare, însă vocația lui se afla în cu totul altă parte și s-a lăsat ușor identificată: la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvelă cu sunet propriu și cu univers narativ original bine configurat, Popa Tanda; peste încă doi ani îi apărea în "Timpul" prima capodoperă, La crucea din sat, pentru ca la vîrsta de 32 de ani să fie autorul uneia dintre cele mai
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
sunet propriu și cu univers narativ original bine configurat, Popa Tanda; peste încă doi ani îi apărea în "Timpul" prima capodoperă, La crucea din sat, pentru ca la vîrsta de 32 de ani să fie autorul uneia dintre cele mai reușite nuvele românești, Budulea Taichii (publicată în "Convorbiri literare"). De acum încolo, lumea ficțiunii lui Slavici are hotarele bine trasate. în interval de aproximativ un deceniu și jumătate, se succed cele mai bune bucăți ale autorului, într-o suită niciodată repetată mai
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
marchează maturizarea spectaculoasă a prozei românești. După afirmarea ca prozator al lumii ardelene, Slavici își manifestă dorința, poate legitimă, de a-și lărgi aria tematică: "ieșirea" din Ardeal echivala, în ochii lui, cu dobîndirea statului de prozator complet. încă din nuvela O viață pierdută (1877), scrisă în tinerețe, contrastul dintre Ardealul natal și lumea bucureșteană luase formă dramatică. Ce-i drept, tematica citadină îl atrăsese și cu alte ocazii pe Slavici (bunăoară în Crucile roșii, nuvelă de tinerețe mai degrabă parodică
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de prozator complet. încă din nuvela O viață pierdută (1877), scrisă în tinerețe, contrastul dintre Ardealul natal și lumea bucureșteană luase formă dramatică. Ce-i drept, tematica citadină îl atrăsese și cu alte ocazii pe Slavici (bunăoară în Crucile roșii, nuvelă de tinerețe mai degrabă parodică), dar acestea reprezentaseră simple intermitențe; lumea înfățișată era cea a micului tîrg ardelenesc, foarte apropiat de sat. Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucureștiului, tonalitatea prozei se schimbă
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
singular, cea mai obișnuită în proza de observație, la povestirea întîmplării de către o entitate complice, aflată alături de anumite personaje și opusă altora, o voce căreia îi este milă de nefericiți și îi condamnă pe cei răi. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici constă tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale; nimic mai îndepărtat de naturalismul ce făcea atunci ravagii în proza europeană. Lumii pe care el însuși a creat-o - geografic, social și spiritual - prozatorul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
geografic, social și spiritual - prozatorul i-a dat o formă narativă inedită. Personajele de tip Slavici nu existaseră pînă atunci sub nici o formă în proza românească, iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. Forma relativ tradițională a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evoluează treptat spre compoziția de mare amploare. Pe urmele lui Stifter și von Saar, Slavici trece la narațiunea de dimensiuni neobișnuite, narațiune ce ar putea fi numită "microroman", ca număr de pagini, dacă toate celelalte
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
amploare. Pe urmele lui Stifter și von Saar, Slavici trece la narațiunea de dimensiuni neobișnuite, narațiune ce ar putea fi numită "microroman", ca număr de pagini, dacă toate celelalte trăsături stilistice ale ei n-ar împinge-o hotărît în aria nuvelei. Așa au laut naștere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca, Vecinii, Mara. Spunînd că aceste narațiuni se plasează în aria nuvelei, ne referim la structura de bază a povestirii, la personaje, la finalitatea scrierii: toate aceste elemente
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de pagini, dacă toate celelalte trăsături stilistice ale ei n-ar împinge-o hotărît în aria nuvelei. Așa au laut naștere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca, Vecinii, Mara. Spunînd că aceste narațiuni se plasează în aria nuvelei, ne referim la structura de bază a povestirii, la personaje, la finalitatea scrierii: toate aceste elemente și altele încă ne arată că Slavici a adaptat subtil formula basmului, cea mai convenabilă formulă pentru inspirația sa. Ca și în basme, timpul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
ne referim la structura de bază a povestirii, la personaje, la finalitatea scrierii: toate aceste elemente și altele încă ne arată că Slavici a adaptat subtil formula basmului, cea mai convenabilă formulă pentru inspirația sa. Ca și în basme, timpul nuvelelor se lărgește și se restrînge, se dilată și se contrage după necesitățile demonstrației: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei; Budulea Taichii urmează la început un fir cronologic strict pentru ca, imediat ce
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
mai convenabilă formulă pentru inspirația sa. Ca și în basme, timpul nuvelelor se lărgește și se restrînge, se dilată și se contrage după necesitățile demonstrației: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei; Budulea Taichii urmează la început un fir cronologic strict pentru ca, imediat ce Huțu ajunge student, anii să zboare, iar cronologia să fie abolită; ultima parte din Mara relatează o fază mult posterioară acțiunii de bază - și atunci personajele înseși, cu excepția Marei
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
irezistibil, spre finalul tragic ori fericit, împinsă de un destin pe care personajele nu-l controlează. Indiferent dacă finalul e luminos sau întunecat, el ilustrează opțiunea etică a autorului, opțiune ce decurge din viziunea sa tradiționalistă și conservatoare asupra lumii. Nuvelele lui Slavici au toate calitățile basmelor ilustrative. Ca și la von Saar și colegii săi, natura mereu prezentă nu ajunge niciodată spectacol în sine. Anotimpurile, muncile agricole, mecanica imuabilă a vremii bune alternînd cu vremea rea condiționează direct întîmplările. în
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
din final. în Pădureanca, existența personajelor nu poate fi separată de muncile agricole, de ciclul natural care le obligă să reacționeze, uneori dramatic. Calendarul creștin punctează întîlnirile, despărțirile și conflictele îndrăgostiților din Mara, după cum momentul culminant al verii explică finalul nuvelei Vecinii. Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune, fundal etern al dramelor ce se succed, mereu altele, dar cu același sens fundamental. De-a lungul anilor, limbajul lui Slavici a provocat controverse. O
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
a văzut mereu în limbaj doar un mijloc, nu un scop, simplu vehicul pentru un adevăr care îl transcende. Sare în ochi la el importanța extraordinară pe care dialogul și procedeele dramatice le dobîndesc în narațiune. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolvă în dialog, în înfruntările spectaculaose dintre Ana, Ghiță și Lică - în Moara cu noroc -, dintre Simina, Șofron, Iorgovan și Busuioc - în Pădureanca -, dintre Mara, Trică, Persida și Națl - în Mara etc. Lecția lui Stifter a fost asimilată, dialogul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
dialog, în înfruntările spectaculaose dintre Ana, Ghiță și Lică - în Moara cu noroc -, dintre Simina, Șofron, Iorgovan și Busuioc - în Pădureanca -, dintre Mara, Trică, Persida și Națl - în Mara etc. Lecția lui Stifter a fost asimilată, dialogul concentrează esența acțiunii, nuvelele pot fi considerate piese de teatru, drame cu final imprevizibil. O bună parte din discursul autorului, din textul asumat de Slavici însuși nu reprezintă altceva decît punți de legătură între scenele dialogate. Textul auctorial la Slavici este o uriașă didascalie
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
stilului indirect liber pînă la ultimele lui resurse: niciodată pînă atunci el nu invadase în asemenea măsură teritoriul prozastic românesc și nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite, cu monologul interior și cu stilul direct liber. Există nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara), dar el a fost prezent încă din Popa Tanda și a dominat proza lui Slavici pînă la sfîrșit. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrabă o
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
cetate. Marcă a prozei evoluate, utilizat în romanul european din perioada naturalistă, el devine, prin Slavici, formă stilistică esențială a prozei românești. Bazat pe arta perfect dominată a dialogului și pe manevrarea abilă a stilului indirect liber, Slavici își construiește nuvelele cu arta subiacentă a unui dramaturg. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon, O viață pierdută) pînă la capodoperele Budulea Taichii ori Pădureanca, structura nuvelelor ascultă de un echilibru intern desăvîrșit, pentru că toate demontează, în progresie lentă, abia perceptibilă, înaintarea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]