17,360 matches
-
din total, fiind însă puternice și spiralate. Gâtul la masculi este scurt și gros purtat aproape orizontal, prezintă inferior o salbă de mărime mijlocie și 2 - 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au și un șorț bine dezvoltat. Oile au de regulă 1 - 2 cravate și o salbă mediu dezvoltată. Trunchiul este potrivit de lung, larg și adânc; extremitățile largi și osatură puternică; linia superioară lungă, largă și dreaptă. Grebănul are o lărgime medie și se continuă lent cu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită calităților sale deosebite, lâna este apreciată în industria textilă. Producția de carne Precocitatea accentuată, dezvoltarea corporală bună, conformația specifică raselor cu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
subcutanată este dispersată în strat uniform, iar cea interioară în cantități moderate. Carnea din carcasă nu prezintă miros caracteristic ovinelor. Randamentul la sacrificare este diferit în funcție de categoria de vârstă fiind cuprins între 4550 % în cazul tineretului din anul precedent și oilor adulte reformate și de 52 % la batali. Din greutatea totală a carcasei rezultate în urma sacrificărilor, în funcție de stadiul de îngrășare și categoria de vârstă respectivă, carnea deține o pondere de 68 - 75 %, oasele 15 - 20 %, iar grăsimea 10 - 12 %. ținând cont
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
locale de ovine. Producția de lapte Privitor la producția de lapte, aceasta se caracterizează printr-o mare variabilitate, deoarece rasa Merinos de Palas nu a făcut obiectul unor acțiuni de selecție ample și de durată în vederea creșterii capacității lactogene la oile mame. În aceste condiții, producția de lapte pe lactație variază între limite extrem de largi fiind cuprinsă între 30 l și 160 l. Cu toate acestea, în majoritatea situațiilor, potențialul lactogen al oilor aflate într-o bună stare de întreținere satisface
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și de durată în vederea creșterii capacității lactogene la oile mame. În aceste condiții, producția de lapte pe lactație variază între limite extrem de largi fiind cuprinsă între 30 l și 160 l. Cu toate acestea, în majoritatea situațiilor, potențialul lactogen al oilor aflate într-o bună stare de întreținere satisface cerințele de creștere și dezvoltare în condiții normale pe durata perioadei de alăptare a doi miei gemeni, rezultând, adesea, și o producție medie suplimentară de lapte marfă pe lactație de cca. 25
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
doi miei gemeni, rezultând, adesea, și o producție medie suplimentară de lapte marfă pe lactație de cca. 25 l. Indicii de reproducție Privitor la sezonul de manifestare a ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de conservatoare. Astfel, la oile aflte într-o stare de întrețiere bună apare posibilitatea manifestării a două sezoane de reproducție din care unul este mai lung de cca. 10 luni și unul mai scurt Îdouă luniă. În cadrul unor cercetări desfășurate în anul 1996, de către C.
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
bună apare posibilitatea manifestării a două sezoane de reproducție din care unul este mai lung de cca. 10 luni și unul mai scurt Îdouă luniă. În cadrul unor cercetări desfășurate în anul 1996, de către C. Pascal, pe un total de 950 oi de rasă Merinos de Palas, de diferite generații, s-a constatat că manifestările ciclului sexual se desfășoară într-un sezon mai lung, cu o maximă de intensitate în lunile iulie - august. Din totalul cercetat, în intervalul amintit au fost însămânțate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
va fi direcționat spre îmbunătățirea precocității și o mai bună adaptabilitate la sisteme de creștere moderne cu un anumit grad de intensivizare. Paralel cu aceste acțiuni, rasa Merinos de Palas va fi utilizată în continuare ca amelioratoare a efectivelor de oi crescute în partea de sud a țării noastre. Simbolul rasei este MP. RASA MERINOS TRANSILVĂNEAN Merinos transilvănean este rasa care deține o pondere numerică însemnată și ocupă un loc important în cadrul efectivelor de oi exploatate pentru producția de lână fină
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
continuare ca amelioratoare a efectivelor de oi crescute în partea de sud a țării noastre. Simbolul rasei este MP. RASA MERINOS TRANSILVĂNEAN Merinos transilvănean este rasa care deține o pondere numerică însemnată și ocupă un loc important în cadrul efectivelor de oi exploatate pentru producția de lână fină în țara noastră. Origine și mod de formare Procesul de formare a rasei Merinos transilvănean a început încă de la sfârșitul sec al XVIII-lea în Câmpia Transilvaniei printr-un proces nedirijat și îndelungat de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Rambouillet și Negretti, la care mai târziu s-a adăugat Merinos precoce german și cel unguresc de pieptene. Din aceste încrucișări complexe și sub influența directă a factorilor de mediu naturali și artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fină și cu însușiri morfoproductive diferite, denumită după zona de formareMerinos transilvănean. Însă, datorită faptului că la formarea sa au participat mai multe rase, iar factorii de mediu au fost foarte variabili și pentru că până în anii 1952 nu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
o măsură mai mică Merinos de Palas. Actualmente, ca urmare a acestor acțiuni, în cadrul rasei se poate distinge, pe lângă tipul vechi, un altul cu însușiri morfoproductive superioare. De asemenea, în zona colinară a Sălajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularități distincte în ceea ce privește talia, greutatea corporală și producția de lână. Ovinele din această zonă formează tipul de coline care este diferit de un altul format în cadrul aceleiași rase însă în regiunile mai joase și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de Spancă. Însușiri morfologice Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu talia corpului de 61 cm la femele și de 64 - 66 cm la berbeci. Lungimea trunchiului este aproape egală cu înălțimea, iar perimetrul toracic este în medie de 77 cm la oi și 85 cm la berbeci. Greutatea corporală este relativ redusă datorită gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la naștere greutatea corporală medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte și 65 kg la berbeci. Conformația corporală
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
toracic este în medie de 77 cm la oi și 85 cm la berbeci. Greutatea corporală este relativ redusă datorită gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la naștere greutatea corporală medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte și 65 kg la berbeci. Conformația corporală este specifică ovinelor exploatate pentru producția de lână fină. Capul este mic, fin uscățiv și expresiv, cu profil aproape drept la femele și convex la masculi. Raportul dintre lungimea și lărgimea capului
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
exploatate pentru producția de lână fină. Capul este mic, fin uscățiv și expresiv, cu profil aproape drept la femele și convex la masculi. Raportul dintre lungimea și lărgimea capului fiind de 3/8 indică o constituție robustă. Marea majoritate a oilor sunt ciute, însă berbecii Îcca. 90 %ă prezintă coarne puternice, spiralate, cu vârfurile îndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 68 cm, sunt purtate lateral și acoperite cu jar, iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gâtul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
strâmt și ascuțit, iar spinarea este uneori înșeuată. Crupa este scurtă și îngustă, dispusă oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse. Unii indivizi prezintă defecte de exterior, cum ar fi: grebăn despicat, crupă scurtă și teșită, genunchi de oaie și coate de vacă. Incidența apariției acestor defecte este strâns legată de nivelul selecției din fiecare turmă. Producția de lână Culoarea lânii este albă, iar jarul de pe extremități poate fi pigmentat sau alb în totalitate. Desimea lânii este accentuată, iar
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
îngrășare și de categoria de ovine destinată abatorizării, randamentul la sacrificare înregistrează valori situate în jurul a 50%. Producția de lapte Privitor la această producție, trebuie precizat faptul că în exteriorizarea sa intervine o accentuată variabilitate de grup și individuală. Exploatarea oilor aparținând acestei rase și pentru producția de lapte este limitată, iar atunci când este aplicată se obțin cantități cuprinse între 15 l și 25 l lapte marfă ÎA., Pop, 1983ă. Cu toate acestea potențialul lactogen de care dispune rasa permite alăptarea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
25 l lapte marfă ÎA., Pop, 1983ă. Cu toate acestea potențialul lactogen de care dispune rasa permite alăptarea în bune condiții a mieilor gemelari. Perspective de creștere Datorită faptului că Merinosul transilvănean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru producția de lână fină și este foarte bine adaptată la condiții și sisteme diferite de întreținere, aceasta va deține și în continuare un un rol important în ovicultura țării noastre. Merinosul transilvănean va fi crescut și pe viitor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
selecții severe, urmat apoi de potrivirea împerecherilor și formarea de linii și familii în cadrul rasei. În scopul grăbirii ameliorării unor însușiri calitative ale lânii considerate ca fiind deficitare Îlungime, grad de alb, mătăsozitate și randament la spălareă, se impune încrucișarea oilor din această rasă cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos australian. De asemenea, în vederea îmbunătățirii precocității și obținerii mieilor destinați îngrășării și valorificării pentru producția de carne, oile pot fi utilizate la încrucișări industriale cu berbeci Merinofleisch, Suffolk, Île
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
grad de alb, mătăsozitate și randament la spălareă, se impune încrucișarea oilor din această rasă cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos australian. De asemenea, în vederea îmbunătățirii precocității și obținerii mieilor destinați îngrășării și valorificării pentru producția de carne, oile pot fi utilizate la încrucișări industriale cu berbeci Merinofleisch, Suffolk, Île de France, Texel etc. Referitor la aria de răspândire, aceasta se va menție și în continuare în zonele de câmpie și colinare în care regimul pluviometric anual nu va
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
acestora constituie factori de mare importanță în creșterea ovinelor. De valoarea lor depinde în mod direct numărul de miei obținuți și indirect valoarea și nivelul viitoarelor producții. Fiind o rasă semitardivă prezintă principalii indici cu o valoare mai ridicată la oile mame adulte și ușor mai redusă la tineretul ovin repartizat pentru prima dată la montă. Acolo unde totalitatea acestor indici sunt prezenți la valori reduse se poate ajunge până la creșterea intervalului între generații concomitent cu reducerea intensității și efectului selecției
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
1988. Origine și mod de formare Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. A., Pop și s-au desfășurat în cadrul SDE Cluj-Napoca începând cu anul 1959 și au constat în încrucișarea berbecilor Merinos transilvănean aparținând tipului ameliorat cu oi țurcană varietatea albă, ecotipul sibian, aduse din zona Sibiului. Efectivul de oi țurcană crescut în această zonă, datorită faptului ca s-au înmulțit în decursul unui număr mare de generații în sine, prezintă un genotip și un fenotip distinct în cadrul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de prof. dr. A., Pop și s-au desfășurat în cadrul SDE Cluj-Napoca începând cu anul 1959 și au constat în încrucișarea berbecilor Merinos transilvănean aparținând tipului ameliorat cu oi țurcană varietatea albă, ecotipul sibian, aduse din zona Sibiului. Efectivul de oi țurcană crescut în această zonă, datorită faptului ca s-au înmulțit în decursul unui număr mare de generații în sine, prezintă un genotip și un fenotip distinct în cadrul varietății albe a rasei precizate. Oile mame utilizate au fost selectate riguros
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
aduse din zona Sibiului. Efectivul de oi țurcană crescut în această zonă, datorită faptului ca s-au înmulțit în decursul unui număr mare de generații în sine, prezintă un genotip și un fenotip distinct în cadrul varietății albe a rasei precizate. Oile mame utilizate au fost selectate riguros, fiind reținute doar cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
subregiuni ale capului fiind acoperite cu jar alb. Evoluția greutății corporale la categoriile de tineret, precum și valoarea principalelor dimensiuni corporale înregistrate la adulte, sunt caracteristice tipurilor de ovine cu o precocitate moderată. Greutatea corporală este de 42 - 48 kg la oi și 67 - 75 kg la masculi. În cazul miorilor și al mioarelor, greutatea corporală medie este de 48 și respectiv 40 kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
kg la oi și 67 - 75 kg la masculi. În cazul miorilor și al mioarelor, greutatea corporală medie este de 48 și respectiv 40 kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]