3,019 matches
-
aș putea să spun ceva legat de extaz, din moment ce stau într-un vulcan glodos. - Iertare, cititorule! Continuarea nedumeririi continuă.Cerul și pământul sunt și în seara asta într-o întrecere și cine știe ce final dureros va mai fi. Cu supunere și obișnuință, pământul își primește din nou apa, așa cum cerul i-o tot dă cadou de câteva săptămâni bune. - Este cumva vreo regulă în acest ritual? - Nu știu, dar întreb și eu ca un înspăimântat ce am devenit! Am închis fereastra, poate
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
o organizare judicioasă a venitului familial. În sud-estul lanțului carpatic, așa zisele „țări românești” supuse aproape un mileniu suzeranității turcești, traiul de toate zilele cât și cutumele locale au fost puternic influențate de obiceiurile orientului mijlociu. Economisirea nu este o obișnuință iar, pentru respectarea tradițiilor, o nuntă cu 1000 invitați sau un parastas cu 1000 participanți nu sunt o raritate deoarece reprezintă o fală. Sărmanul care-și duce viața de azi pe mâine dar fericit în cuibușorul său este dezechilibrat deodată
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
prost, a unui imbecil. O curtezana are o bună părere despre sine, are siguranță de sine și facilitate în mișcări tocmai pentru că știe că e deasupra bărbatului de care se folosește. Ea e stăpâna. Dar mama lui K nu avea obișnuință de a se mândri cu câți bărbați a fraierit, nu știa cum să se privească în oglindă și să se felicite pentru perfecțiunea zâmbetelor false și a amabilității desăvârșite cu care orbești un bărbat ca să-i iei cardul. Așa înșelăciune
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
sufleteacă a acestei proze, în candoarea jucăușă, seninătatea plină de grijă pentru celălalt. La lectură e de-a dreptul reconfortant să (re)întâlnești chiar și sub formă de ficțiune utopică un comportament plin de solicitudine, finețuri gestuale demult ieșite din obișnuința oamenilor. Una din dimensiunile tematice ale cărții este fericirea. Referirile la fericire pe care le fac cei doi soți devin aproape un laitmotiv. Ari zice: ne vom bucura de fiecare zi trăită în fericire. Iar Iulia mărturisește în alt loc
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
alături de sarcinile primite. Secretara șefului de șantier ia de braț pe unul din conducătorii auto grupați la ușă. Ce mi-e un șofer sau un șef de șantier? Șef să fie! Tânăra îmbrăcată cu o fustă despicată, se aplecă, din obișnuință, mereu pe spate. Sânii îi ies în evidență. El o privește dârz, neaplecându-se asupra ei. Morala...! Pe ritmul muzicii lui Zavaidoc, perechile de pe ringul de dans sunt hotărâte să câștige premiul „Cea mai bună pereche de dansatori”. Poate fi
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
cuvântare despre meritele locotenentului legionar. Sătenii îl priviră mai întâi muți, apoi uimiți. Nu se obișnuise așa ceva în satul lor. Învățătorul însuși, strivit de durere își găsea cu greu echilibrul în fața vorbelor rostite de subofițerul legionar. Apoi totul reintră în obișnuință și uitare până când începură a se îndesi numărul sicrielor și al fugarilor. Dar și cu asta se obișnuiră sătenii. Mai multă vâlvă făcuse întoarcerea subofițerului legionar, fugar și el, îmbrăcat în haine civile, căutându-și adăpost în casa destul de dărăpănată
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
satul în care am văzut lumina zilei. Am făcut clasa întâi la Solovăstru, pentru ca în clasa a doua să revin la București, la „Visarion”. Odată cu mutările mele de la Solovăstru la București și de la București la Solovăstru, preluam într-o parte obișnuințe sau deprinderi din cealaltă: la Solovăstru mă comportam de la înălțimea celei care percepuse o lume nouă, superioară, iar la București eram percepută eu mai prejos, ca una care nu aveam valențele unei educații foarte diferite. Vorbeam cu accent ardelenesc și
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai ... Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Milena Munteanu, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos.Milena MUNTEANU: Stimate domnule Băciuț, în
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai ... VII. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Dumbravă, intenționez să public
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai fi. Când am scris cartea „Departe de țara cu dor”, mă refeream tocmai la faptul că rămâi cu gândul la ce ți-e drag. De departe înveți să vezi lucrurile cu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
mod pervers, mincinos de către om! Căci, așa cum nu putem spune orice, la fel nu ar trebui să gândim orice. Poate că, utilizând prevers limbajul (și, de cele mai multe ori asta și facem, din lașitate ori teamă, ori - și mai rău - din obișnuință devenită fel de a fi sau chiar plăcere, voluptate), putem ascunde de semenii noștri ceea ce gândim în realitate, dar cineva tot va ști întotdeauna că suntem ipocriți, de fapt - că mințim, căci ceea ce și, mai ales, cum gândim contează mai
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
fript cu o tunsoare-n București. Privirea lucitoare i se transformă într-un moment, într-una strict fulgerătoare. - Ce dracu domnule, se tund ei la mine din aia handicapații,mata la cravată asta,măi întrebi cât costă? - E numai din obișnuință ,încerc să-l liniștesc. - Uite colo lângă oglindă, tariful ! Mă dau mai aproape de oglindă fiindcă miopia nu-mi bate prea departe și constat că prețul nu e deloc prea piperat. - Ce zici,iti convine ? ( Dau din cap afirmativ). Păi atunci
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
Orizont > Opinii > MAGDALENA ALBU - PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEȘTI Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Circumscrisă teritoriului vast al eticii, o disciplină teoretică născută din gr. ethos, echivalent al caracterului, obișnuinței sau datinii -, responsabilitatea ca atare este sau, mai bine zis, trebuie definită drept o atitudine conștientă a oricărui profesionist din variile segmente distincte existente pe piață, simțul de răspundere al acestuia în raport cu setul de obligații sociale ce-i revin într-
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
a fost stilul său de conducere, ajungându-se la un limbaj de mahala în comunicarea cu ale instituții ale statului. Amestecul președintelui Traian Băsescu în treburile altor puteri ale statului român a fost mai mult decât evident. A devenit o obișnuință, ca indicațiile să fie date, în direct, la televizor. Și constat că și unii lideri PSD au început să aibă aceleași apucături! Multiplele șmecherii, de tip Ferentari, ale lui Băsescu au condus la dese convulsii sociale și politice. Alte șmecherii
TABLETA DE WEEKEND (79): BĂSESCU MERITĂ SĂ FIE DEMIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353794_a_355123]
-
la E.L.U, 1967: “Scrisoarea în general uzează de anume convenții, de procedee retorice specifice, și oricine știind că are un public, fie și de o singură persoană, compune mai mult sau mai puțin conștient.Cât despre scriitor, acesta, având obișnuința, pe de o parte, de a transforma totul în ficțiune, de a se transport ape sine în plan ideal, iar pe de alta, inmtuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atentca oricare altul la compoziție
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
îl stăpânesc. Celula este locul frământărilor: ”Cât face acel ceva / care circulă în perimetrul / celulei”, a dispunerilor materiale, a ducerilor și întoarcerilor întâmplărilor vieții, a unei perpetuări continue a suferinței: Sfârșind / chiar prin a te salva / lăsându-te să adormi” (Obișnuință, 2008:65). Somnul este într-un târziu cel care îl rupe de nevoia reală, petrecându-l într-o lume a imaginii imaginației lui și totul în existența omului ruffillian creează o obișnuință care ”devine tradiție / fiind lucrul cel mai important
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
prin a te salva / lăsându-te să adormi” (Obișnuință, 2008:65). Somnul este într-un târziu cel care îl rupe de nevoia reală, petrecându-l într-o lume a imaginii imaginației lui și totul în existența omului ruffillian creează o obișnuință care ”devine tradiție / fiind lucrul cel mai important, / cel ce te salvează”, spune poetul: ”în repertoriul zilnic / de gesture...”. În versul său cuvintele dintr-un stih se rup, însă se adaugă în cursivitatea celui care urmează și repune în drept
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
oameni nu bagă la cap experiențele nereușite. Dacă este o blasfemie să ceri Domnului Dumnezeului Tău ceea ce nu-ți poate băga în traistă este aceeași crimă aceea de a cere parlamentarului ceea ce prin Lege nu poate să facă. Este o obișnuință aceea de a învinui parlamentarii aleși că: Nu ridică salariile tuturor oamenilor muncii. Sindicatele, în numele salariaților, fac mare tărăboi și „se luptă” din răsputeri să obțină salarii mai mari. Este adevărat că administrația țării este patronul pentru salariații proprii, cei
MENTALITATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354149_a_355478]
-
iar seara la apus, mă rog ca mâine să apară iar, mai strălucitor și dătător de viață. Încerc în fiecare zi să meditez asupra miracolului vieții, să prind momentul magic, să mă eliberez de tristețe și de angoase, să înlătur obișnuința. Și pentru că bunul Dumnezeu știe că noi oamenii suntem artiști ai vieții, într-o zi ne dă un ciocan și o daltă pentru sculptură, în alta pensule și culori pentru tablouri sau ne dă hârtie și stilou ca să scriem. Dar
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
pământ/ cu-ale cărei pene lacrimile-mi zvânt”... („Pasărea aceasta”). Urmează o avalanșă de întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui suflet care „Și mai mult poate”, rabdă „totul din obișnuință” dar printre suspine răzbate chemarea iubitei, singura care poate să curme durerea „acestui cânt tânguitor”: Vino, cât mai pot să zbor!” Strigătul din adâncuri... „Oprește-te, durere!” - „Doar astfel a mea viață/ nu va mai sta în ceață” răzbate din
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
de o elită economică. În societatea actuală, contemporană întâlnim oameni răvășiți din punct de vedere interior și dezbinați lăuntric, care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală” . Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
teologia vin de obicei după aceea, pentru a descrie, să prelucreze sau să orienteze comportamentul moral. Însă acest comportament se întemeiază experimental. Și precum a semnalat deja Aristotel, o mare însemnătate pentru comportamentul moral al omului o are deprinderea, adică obișnuința, în special aceasta se cultivă în timpul copilăriei . Obiceiurile (obișnuințele) fiecărei generații noi se cultivă în cadrele celei anterioare. Astfel se formează și conștiința morală colectivă a fiecărui popor, dar și-n deosebi a fiecărei generații noi a lui. Această conștiință
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
să prelucreze sau să orienteze comportamentul moral. Însă acest comportament se întemeiază experimental. Și precum a semnalat deja Aristotel, o mare însemnătate pentru comportamentul moral al omului o are deprinderea, adică obișnuința, în special aceasta se cultivă în timpul copilăriei . Obiceiurile (obișnuințele) fiecărei generații noi se cultivă în cadrele celei anterioare. Astfel se formează și conștiința morală colectivă a fiecărui popor, dar și-n deosebi a fiecărei generații noi a lui. Această conștiință colectivă nu se schimbă ușor. Trebuie să treacă cel
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
râs și sarcasm”[3]. Și o astfel de provocare nu este gratuită: „când cinicul refuza să omagieze ceea ce este respectabil , caută să denunțe lipsa de autenticitate a acestei respectabilități și falsitatile sale, pe care ceilalți le acepta mai mult din obișnuință și comoditate decât ca urmare a unui raționament.”[ 4] Ceva mai târziu, în secolul al XVII-lea spaniol, îl găsim pe Francisco de Quevedo, care, contagiat de o anumită atmosferă de epoca, va adopta elementele retorice atât la modă în
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu este dată de natură, căci nimic din ce aparține naturii nu poate fi schimbat prin obișnuință. Avem doar o dispoziție naturală să le primim în noi. Această dispoziție nu poate deveni
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]