37,536 matches
-
spune așa, se autoreglează - se situează la un anumit nivel și la un anumit grad de ascundere și pe acestea tinde să le păstreze. În prezența unei clare amenințări, venită din afară sau din partea unei minorități românești - excesivă dincolo de pragul obișnuit -, adresată evreilor, acest antisemitism tinde să se retragă, eventual să dispară, lăsând locul unei evidente bunăvoințe. Românul are cu evreul o relație de dragoste - chiar dacă nu rareori este vorba de o dragoste cel puțin demodată: se socotește singurul care are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
mai bine istoria decât unul din SUA sau din Canada!). "Zidul înstrăinării dintre români nu a devenit mai permeabil o dată cu retragerea trupelor sovietice din R.P.R, întrucât ele au rămas în Basarabia - lucru care scapă de obicei analiștilor acelei perioade obișnuiți să trateze separat cele două spații românești (ravagiile amneziei colective!) -, iar regimul comunist de la București nu-și schimbase cu o iotă fidelitatea față de Moscova. Retragerea rușilor nu a însemnat, la urma urmelor, decât un alt "punct" în zestrea diferenței separatoare
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
în cutremur/ acum în polen mă zbat// atunci înmărmurită/ acum în singurătate/ atunci în singurătate" (ibidem). Peisajele în care excelează poeta prezintă un aer ambiguu, avînd un substrat moral, "astfel că aceste priveliști se deosebesc esențial de cele în mod obișnuit nouă accesibile" (I. Negoițescu). Datelor obiective li se adaugă din belșug altele, ale senzoriului și nostalgiei ce-l învăpăiază, astfel încît ele capătă culori diferite, asemenea unor mătăsuri în funcție de unghiul din care le privim: "un miros de pînză curată/ de
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
istoria); 4) structura și funcționarea vieții sociale (sociologia); 5) planul universului (filozofia). Ajunsă în acest punct al argumentației, m-am oprit nedumerită. Să fi citit, pînă acum, o parodie? Să fi fost toată retorica lui y Gasset un bluff? "Omul obișnuit" pe care y Gasset propune să-l facem "om cult" trecîndu-l printr-o universitate cu un asemenea proiect pedagogic nu poate fi, mi-am zis, decît o ficțiune. Sau un Ficino, reîncarnat și dornic să devină cinstit cetățean al Spaniei
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
de trei ori pe săptămînă/ Un bătrîn și o bătrînă/ Două jucării stricate/ Merg ținîndu-se de mînă". Paginile despre Minulescu, inexistentul sub raport literar Al. Cazaban și întreg cortegiul de șezători, mult îndrăgite de memorialist, cu farsele, glumele și chefurile obișnuite, sînt recreate cu culoare aplicată. Una peste alta, amintirile lui Virgil Carianopol se citesc cu interes și, pentru unele evocări, pot fi înregistrate și drept contribuții de istorie literară. Virgil Carianopol, Scriitori care au devenit amintiri. Pagini de jurnal. Ediție
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
lectură. Întrebarea care mai merită pusă este: citim, într-o astfel de lume, conform unui protocol de lectură evazionist, sau dimpotrivă, mimetic și confirmativ? Cu alte cuvinte: citim poemul Beowulf (deși mă îndoiesc că va fi vreodată citit de lectorul obișnuit), sumbru și bîntuit de moarte, sau aventurile lui Harry Potter? Faptul că un poem medieval și un roman de aventuri pentru copii se întrec astăzi e de o absurditate care nu a lăsat pe nimeni, cum s-ar fi cuvenit
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
cauți copii, vreun nepot sau nepoată, fetița vecinilor, băiețelul prietenilor, cărora să le poți citi cu voce tare, bucurîndu-te astfel, în definitiv, pe tine. Lumea în care trăiește Harry Potter e cumva un univers cu două buzunare: într-unul oamenii obișnuiți, clevetitori ca mătușa Petunia și insensibili ca unchiul Vernon, în celălalt magicienii, cu bufnițele și uriașii lor, cu șobolani somnoroși și țestoase zăpăcite. Numai că nu sînt două tărîmuri distincte, cum ne-au învățat mai toate poveștile, ci o mînă
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
cu șobolani somnoroși și țestoase zăpăcite. Numai că nu sînt două tărîmuri distincte, cum ne-au învățat mai toate poveștile, ci o mînă neatentă, sau doar jucăușă, le-a deșertat laolaltă. Astfel încît codașul Dudley, care merge la o școală obișnuită, și tocilara Hermione, premianta de la academia de magicieni, trăiesc de fapt pe același pămînt. Vrăjitori înveșmîntați în mantii colorate și bărbați în costum și cu servietă pășesc pe aceleași străzi; bufnițe-postași, profesoare deghizate în pisici și cucoane certărețe trec zilnic
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
putea crede că va urma cine știe ce aventură spațială demnă de cititorii împătimiți ai unui Frank Herbert: "O muzică nouă, nemaicunoscută, zgrunțuroasă, nărăvașă, a zecimilor de secundă, subatomică, disipativă simți că-i înveselește diafragma, îi învălui, îi zgudui timpanele celofanate cu obișnuitele ritmuri domoale /.../; o fantă difuză peticind aburul de mătase plutitor peste pădurea de conifere, cum prefera el, așezându-se în fotoliul de la geam, să-și imagineze în timpul audiției, o astfel de gâlceavă a umbrelor necontrolate îi șfichiui timpanele, aidoma unui
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în această nuvelă toposul unor întîlniri fabuloase între un bărbat și o femeie. Cei doi nu sînt îndrăgostiți în sensul obișnuit al cuvîntului, căci între ei nu există nici o poveste de iubire; cu ani în urmă s-au sărutat, acel sărut care pentru unul înseamnă totul, iar pentru celălalt nimic. Sărutul devine amintire și promisiune totodată, astfel că inexistenta poveste de
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
alcătuite chiar și minunile. Ceaușismul, printre alte mari păcate ale sale, a sădit în România și un fel de religie a unei aurite zile de mîine despre care nu se știe cînd va veni. Ziua de mîine, mai bună, dar obișnuită, presupune un alt tip de filosofie. Ea începe la oră fixă, nu cînd dă Dumnezeu, iar ca să poată începe la fix e nevoie de oameni capabili să reacționeze după ceas și treziți din somn. De zece ani încoace, în România
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
nu-l prea aude. Când nu intră în joc, "tremolo"-uri, "ostinato"-uri motorice, sincope, teme motivice în continuă schimbare și dinamică puternic contrastată, muzica lui Kraus își nuanțează promisiunile. Cum să gândim altfel când la începutul Festivalului are loc obișnuitul concurs pentru tineri interpreți: acum 11 grupuri, trio-uri de coarde, participă la cele două etape. Și ele descoperă, mai bine sau mai copilărește executate, partituri infinit de bogate în invenție melodică și armonie a construcției. La Cluj se ocrotește
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
de lege". Urmînd să desemneze o realitate specifică (pe care conceptul vagabond o falsifica într-o anumită măsură), cea a cîinilor legați de un anumit spațiu, protejați și hrăniți de mai multe persoane, deși acestea nu le sînt, în sensul obișnuit al cuvîntului, stăpîni, formula s-a impus pînă la un punct, din necesități conceptuale: "prima clinică mobilă de sterilizat cîinii comunitari" (EZ, varianta pe Internet, 14.12.1999). Formula nu e lipsită de un umor, de data aceasta involuntar, declanșat
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
am numit-o pe Elisabeth Leonskaja - a dat viață celor două concerte cu orchestră. Festivalul a continuat cu o serie de recitaluri în fața unor săli arhipline. Atașamentul față de muzica lui Chopin al unei categorii mult mai largi de ascultători decât obișnuiții sălilor de concert nu se dezminte, în pofida perorațiilor estetice negatoare repetate de-a lungul secolului nostru, atât de străin de esența ei romantică. Dar melomanii nu sunt interesați de disputele teoretice ci își urmează instinctul, nevoia de sensibilitate; Chopin rămâne
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
iar la Guvern au, presupun, doar un "contract de colaborare". Fără să le pun în dubiu competența profesională, îmi dă de gândit vâslirea suspectă în două luntri. După cum bine se știe, munca în înalta administrație îți ia mai mult decât obișnuitele opt ore de muncă zillnică. în aceste condiții, când vor avea ei timp - nu mai vorbesc de randament și implicare! - să se ocupe și de obligațiile de la Banca Națională? Și invers! Mi-aș dori, așa cum mi-am dorit mereu în
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
un prieten sârb - că numele lui să fie blestemat o mie de ani de aici înainte! Or, tocmai asta n-au înțeles occidentalii: că au de-a face cu alte legi, cutume și loialități decât cele cu care sunt ei obișnuiți. Lucru absolut condamnabil, măcar pentru că în Statele Unite sunt publicate cele mai serioase studii despre Europa Centrală și Răsăriteana, iar cei mai mari specialiști în problemele zonei predau în universități americane. Din nefericire, antiintelectualismul care a triumfat în politica multor țări
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
o probă a incongruentei ființei cu sine, ni se înfățișează, în limbaj suprarealist, o demontare a corpului în părtile-i componente, ce se săvîrșește în somn. Mecanismele subconștientului apar sugerate prin astfel de amuzant-terifiante disocieri: "traiul nostru aici era un trai obișnuit:/ la culcare ne desfăceam în părțile componente care/ își luau tălpășița unde le tăia capul./ cînd ne trezeam intrăm în propriul corp/ ne spălăm pe fata cu o foarte rece muzică și porneam la lucru" (Interregn: ceva istorie și geografie
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
ramă, găsiți aproape tot ce căutați. Narațiunea propriu-zisă se dezvoltă că dialog între două personaje, un bărbat cu o istorie bizară, ajuns pacient într-un spital de nebuni, si psihiatra căreia i se confesează, o femeie la rîndul ei puțin obișnuită, absorbita de propriile ei drame și dileme amoroase. Ramă de care vorbeam o reprezintă povestea acestei femei, și după părerea mea este partea cel mai puțin reușită a românului, cu multe stridente explicative, cu o artificialitate agasanta a felului în
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Rodica Zafiu Se întîmplă să descoperi uneori că un anumit cuvînt, în aparență banal și frecvent, lipsește pur și simplu din dicționare. Efectul lingvistic al unor asemenea absențe e lesne de înțeles: un cuvînt obișnuit devine o problemă de rezolvat, un caz de investigat. Pentru un străin, cuvîntul rămas fără definiție, fără atestări și fără datare e în primul rînd greu de înțeles, si apoi greu de plasat în registrele stilistice ale romanei; singurele repere
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
le despartă. Problemele premierului încep, se pare, o dată cu primele adieri ale viitoarelor alegeri. Adieri pe care partidele din coaliție le gîndesc tot mai electoralist și ca si cum România ar fi ieșit din criză, deși e greu de crezut că pentru omul obișnuit s-a produs vreo schimbare pozitivă. Din contră, pentru omul obișnuit, criza e din ce in ce mai greu de suportat, iar reforma pare mai degrabă o pacoste. Acum de-abia guvernul Radu Vasile are posibilitatea de a-și demonstra greutatea specifică - adica aceea
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
viitoarelor alegeri. Adieri pe care partidele din coaliție le gîndesc tot mai electoralist și ca si cum România ar fi ieșit din criză, deși e greu de crezut că pentru omul obișnuit s-a produs vreo schimbare pozitivă. Din contră, pentru omul obișnuit, criza e din ce in ce mai greu de suportat, iar reforma pare mai degrabă o pacoste. Acum de-abia guvernul Radu Vasile are posibilitatea de a-și demonstra greutatea specifică - adica aceea de a face reforma în pofida partidelor din coaliție, atîta timp cît
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
la efervescenta jurnalistică a perioadei interbelice), cît și arta de a capta atenția cititorului prin mici trucuri simpatice, cum ar fi afectuoasele adresări directe ori atenționările tensionate asupra unor... momente ale subiectului, derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din această carte nu numai cronică sentimentală și ușor vetusta a unei boeme apuse, ci și dovada discretă a unei anumite mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
revadă țara natală. Între timp, am avut cu Domnia-sa un schimb amabil de scrisori, fără a ne întîlni, totuși. Pretuindu-l că întotdeauna, pentru operele sale, mă văd obligat, cu regret, astăzi, în 1999, să reproduc la rubrică mea obișnuită pamfletul de pe timpuri, silit tot de rațiunile de istorie literară pomenite. Iată însemnarea: L'Incroyable Moftangiul i-am spune pe românește. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
cum să aduci la putere un partid socialist pe care nu-l bagă în seamă nici macar Internațională Socialistă?! De altfel, testul Kosovo ne arată cum oscilam și la capitolul - ieri mirific, astăzi jalnic - al dorinței de integrare în structurile nord-atlantice. Obișnuiți, din mosi-strămosi, să umblam cam pe trei cărări, astăzi ne-am trezit visând la a treia cale. Până-n nouăzeci eram campioni mondiali ai comunismului, sub Iliescu purtăm torța olimpică a democrației, iar cum au început să zboare avioanele desupra Sârbiei
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
ar trebui să le urmeze alte șase, cuprinzînd aparatul critic ("notele istorice și filologice, adică toate informațiile privitoare la fiecare poezie"). Mărirea numărului de volume (la ediția Perpessicius erau șase cu toatele) se explică prin dezideratul diminuării formatului cărții la unul obișnuit, renuntîndu-se la cel prea mare și nemaniabil al ediției academice (id est Perpessicius). Autorul testamentului acorda o mare prețuire teatrului eminescian, față de care Perpessicius exprimase consistente rezerve. Îndrăznesc a crede că regretatul Petru Creția exagerează. Teatrul eminescian e, în mare
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]