6,419 matches
-
ca narator, se zbate acolo, la baza piramidei textuale, în mijlocul evenimentelor, să descifreze lumea, eșuînd lamentabil în excesul lui de subiectivitate, Jaggers, ca substitut de autor, omniscient, privește panoramic universul romanului (eliberat, pentru el, de mistere) și se detașează întro obiectivitate sarcastică. Pip „narează” iluzii, în vreme ce Jaggers „studiază” realități. Cred că alegoria structurată de Dickens în Marile Speranțe devine, în acest roman, o veritabilă poetică implicită a epicului european.. La începutul modernității, el scrie despre un paricid literar inevitabil: naratorul (noului
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
cel mai convingător tipul criticului ardelean marcat de spirit metodic, riguros, aplicat, oarecum obedient în fața "obiectului" de studiu, ba chiar înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele unei astfel de - inevitabil aproximative - clasificări, dincolo de acest gen proxim al solidarismului de stirpe ardelenească, grav și precis, și o netă "diferență specifică", prin care criticul se detașează în peisajul literar contemporan. E vorba, în
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
unii spun că cei plecați au găsit calea. Amprente în praful dintr-o odaie goală și un foarte albastru cer, ca un șiș lucitor simțit de retină prin crăpătura peretelui. Nici unul, nici măcar unul stigmatizat, să-l întrerupă. Praf, pustiu și obiectivitate *** (pentru Andreea Brumaru) Ce trist e azi nimicitorul, a întîlnit subiectivitatea scrum, nu te iubesc, i-a strigat, nu te iubesc, și nu i-a răspuns nimeni, chiar nimeni, absolut nimeni, era începutul unei incomparabile iubiri *** Am starea cînd aș
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
Pădurea spânzuraților sau Ciuleandra sfidează pur și simplu modernitatea, așa cum se contura ea în anii ´20-´30 și așa cum o cerea E. Lovinescu, ca o exigență de sincronizare. Obstinația cu care idealul artistic al lui Rebreanu se menține în limitele obiectivități narative certifică de-sincronizarea polemică a prozei lui. Știm bine că, atunci când autorul lui Ion era în plină forță creatoare, modernitatea europeană în proză însemna, în mod foarte general vorbind, elan subiectiv, eseism și intelectualism. Interviurile scriitorului dovedesc că el
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
narațiunea lineară, derivată din concepția clasică asupra timpului obiectiv, ireversibil și fără subiectivitate psihologică; 2) construirea personajului pe axul esențial al voinței și integrarea unui caracter într-un context funciarmente social; 3) fundamentarea unei viziuni epice omnisciente, demiurgice, bazate pe obiectivitatea reflectării. Pentru fiecare dintre prozatorii realiști, la modul clasic, din secolul XX, opțiunea pentru un astfel de program își are o motivare personală, alta decât respectarea unor convenții. De unde derivă această asumare exclusivă a unei retorici a obiectivității în roman
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
bazate pe obiectivitatea reflectării. Pentru fiecare dintre prozatorii realiști, la modul clasic, din secolul XX, opțiunea pentru un astfel de program își are o motivare personală, alta decât respectarea unor convenții. De unde derivă această asumare exclusivă a unei retorici a obiectivității în roman, în cazul lui Rebreanu? Aparent, întâi de toate, ar fi vorba de o opțiune artistică argumentată rațional, în deplină cunoștință de cauză și de consecințe estetice, o alegere intelectuală a unui anumit mod de a scrie. Însă avem
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
cunoștință de cauză și de consecințe estetice, o alegere intelectuală a unui anumit mod de a scrie. Însă avem bănuiala că o astfel de opțiune este motivabilă și psihologic, este cerută de un anumit fond moral și afectiv al romancierului. Obiectivitatea este, de fapt, sinonimă cu fuga de subiectivitate, dacă e să o definim prin raportare la contrariul ei. De ce această evitare a subiectivității, de unde vine această reticență programatică sau de unde ar veni, cum se exprimă autorul însuși, sfiala de a
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
cînd a șușoti pentru sine prin sertare era un act de curaj", o ,retractilitate" ce amplifică benign ,impresia (...) de rezervă și enigmă", în acest registru, autorul clujean fiind ,necontenit interesant și bogat". Ceea ce nu e decît un exemplu, remarcabil, de obiectivitate.
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
al Proclamației de la Timișoara a revenit în politica abia după zece ani de la Revoluție, adică în 2000. Cu toate acestea, o precauție metodologica mi-am luat. La interviu, m-am prezentat după o temeinică documentare, ceea ce a asigurat o anumita obiectivitate în sensul verificabilității. Dar, chiar dacă interlocutorul meu a avut întreaga documentație cu care m-am prezentat la dialog, el nu a avut întrebările. Am recurs la această schemă pentru a nu-i preseta discursul, pentru a diminua cât mai mult
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
carte prezintă interes. Universitarul francez Stéphane Courtois, un prieten deja vechi al cercetării românești, argumentează în postfața acestei cărți ("Istoricii neo-robespierrieni și memoricidul") și în alte cărți 2 natură genocidară a comunismului. Raportarea republicii România de dupa 1989 (pe care, pentru obiectivitate, prefer să nu o numesc post-comunistă) la ceea ce s-a întamplat în republică România dintre 1948 și 1989 ridică aceeași problemă a memoriei. Din acest punct de vedere, cartea lui Reynald Secher se alătură unui corpus teoretic 3 care discută
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
comunism a lui Eugen Negrici (în care toate ,jocurile" de perspectivă narativă sunt analizate minuțios, într-un sens al adevărului urmărit și conturat de fiecare creator). George Geacăr preferă să puncteze, cu mai multă sau mai puțină dreptate, cu diminuată obiectivitate, cedările scriitorului; însă aproape nimic despre gesturile sale de curaj, despre intrarea și menținerea lui în primul rând al rezistenței literare. A fost Marin Preda un aparatcik, un sfetnic al Cârmaciului, un colaborator de vază al regimului? A îndrăznit el
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
toate, care înlătură minciuna până și în manifestările sale electorale, are dreptul și dânsa să-și spună cuvântul într-o adunare legiuitoare. Pornind de la aceste premise, nu mă simt nici micșorat, nici umilit... Voi vorbi, deci, deschis, dar cu toată obiectivitatea pe care mi-o impune, nu un angajament luat față de unii sau de alții - angajament pe care nimeni nu mi l-a cerut, și pe care nu mi l-aș fi luat, dealtminteri - ci sentimentul unei situații externe și interne
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
decît noi, ne-ar fi greu a da un răspuns afirmativ, să admitem că ea poate oferi scriitorului cîteva avantaje: o bună cunoaștere a epocii (ca să nu zicem a vieții îndeobște), sedimentarea și clasarea experiențelor, o cumpănire umorală ce favorizează obiectivitatea etc. Parcurgînd Jurnalul intermitent (1945-1947, 1964-1984) al d-lui Pericle Martinescu, ne dăm seama că autorul și-a preparat cumva din vreme, dacă putem spune așa, condiția longevivă, că, în bună măsură, însușirile acesteia s-au manifestat în scrisul d-
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
contrariul nu au ce căuta. Am enunțat aceste truisme pentru că sub raportul respectiv o lucrare atât de vastă și de pluritematică cum este cea a domnului Mihai Pelin dovedește în repetate rînduri că nu se sustrage imperativului amintit, subiectivitate și obiectivitate trebuind forțamente să implice un coeficient de relativitate. De aceea, pe cât cu putință, evit să pășesc în zona acestei relativități, zonă incomodă și plină de capcane, teren în cele din urmă eminamente steril. Este totodată în folosul unei analize pertinente
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
suntem așa, nici Haralampy, în momentele sale de nealcoolemie, nici eu, nu rămânem indiferenți la pătimirile semenilor. Dimpotrivă: ori de câte ori vedem la televizor câte-o făptură osândită de soartă să spună nimic minute în șir, ne contrazicem îndelung și cu deplină obiectivitate, ce să facem și cum să-i venim în ajutor... Fiind telespectatorii-adepți ai materialismului dialectic și având în vedere că din lupta contrariilor se naște valoarea (Haralampy a spus-o nu eu!), ne încăpățânăm să demonstrăm famliilor noastre că, la
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]
-
la categoria «Primii cinci» în viață. Acest juriu pentru analiză și acordarea punctajelor va fi stabilit de redacție, în funcție și de propunerile cititorilor, însă nu va fi făcut public decât în momentul anunțării clasificării finale. Urmărim să existe maximă obiectivitate și corectitudine posibilă. Pentru categoria «Primii cinci» care nu mai există printre noi, rudele sau orice organizație canadiană poate propune candidații. Această propunere trebuie să fie însoțită de toate documentele posibile (în copie, nu primim documentele originale) pentru a se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
băgat-o în aceeași oală cu Nicu Ceaușescu, înșelat de minciunile debitate despre ea pentru justificarea unei arestări samavolnice. Nu-i suport în schimb pe cei care încearcă să-l spele pe Ceaușescu de monstruozitățile lui, în numele unei așa-zise obiectivități pe care a adus-o trecerea timpului. Regimul Ceaușescu e comparat cu regimul Dej în sprijinul tezei că ceaușismul n-a fost nici pe departe criminal, ci un tip aparte de totalitarism care s-a bucurat de sprijin popular în
Băsescu față cu moștenirea odioasă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10935_a_12260]
-
prin abundența sordidului. Nu chiar ca în Gegen die Wand, dar pe aproape. Se pare că München va trebui amânat pe cronica viitoare, dar, în compensație, promit să îi dedic o pagină întreagă. Spielberg merită asta, fie și numai pentru obiectivitatea politică a peliculei.
Cine are premiera în ianuarie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10934_a_12259]
-
a depășit de mult obsesiile și condiționările îngust ideologice: nu încearcă să sugereze importanța unei surse minimalizînd altele (latin versus slav, grec versus latin etc.), nici nu emfatizează creativitatea și istoria internă (arhaicitatea și unicitatea), ci urmărește cu interes și obiectivitate aventurile limbajului, în spațiul european și internațional: deschidere, mobilitate, contacte multiple, normală și permanentă circulație de obiecte și persoane, sensuri și valori.
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
51-58. Alexandru I. Lapedatu intervine, cu promptitudine, facilitând accesul și cercetările lui G. Călinescu în arhivele Congregației de Propaganda Fide, pe care le finalizează. Cele trei contribuții ale lui G. Călinescu, menționate aici, au fost citite, receptate și citate, cu obiectivitate, de N. Iorga, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Const. C. Giurescu, Aurel Decei și alții. Ceea ce nu-i de neglijat. Cea de a doua epistolă e adresată ministrului Sănătății, Florica Bagdasar (1901-1978), medic psihiatru, care a avut contribuții majore în organizarea
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
unei părți a timpului atribuit ție însuși și exprima părerea sa: „Munca susținută și neîncetată tâmpește, trivializează și impersonalizează. Ea deplasează centrul de preocupare și interes din zona subiectivă într-o zonă obiectivă a lucrurilor, într-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se interesează atunci de destinul său personal, de educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
poem, nici o vorbă în plus, că de nu, va trebui să te abandonez, să abandonez munca, să-i abandonez pe ai mei și, întorcându-vă tuturor spatele, să mă apuc să scriu, fără de sfârșit, despre artă, despre genialitate, despre revelația obiectivității pe care nimeni, niciodată, n-a judecat-o temeinic, despre darul identificării cu lumea, pentru că centrul tuturor acestor înălțimi este țintit de tine, ca de orice creație adevărată. Doar o mică observație cu privire la o expresie. Mă tem că lexicul nostru
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
creație adevărată. Doar o mică observație cu privire la o expresie. Mă tem că lexicul nostru nu coincide întru totul, că, în similara noastră apostazie, încă din fragedă vârstă, noi n-am respins în același fel clișeele consecvent dominante. Cuvintele artist și obiectivitate au putut fi părăsite de tine în vocabularul cercurilor din care tu evadaseși. În acest caz, tu nu vezi în ele decât faptul viu de pe Sivțevo-Vrajek2, că sunt fumate, pătate cu vin și abandonate pentru vecie, din cauza inutilității, pe una
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
pe una sau alta dintre scările ospitaliere. Eu, în schimb, le-am luat cu mine, și despre artisticitate nu voi spune nimic. Aici, dacă nu e teologia mea, atunci e un întreg volum, de nu-l poți ridica. Iar despre obiectivitate, iată ce spun eu. Prin termenul acesta, eu definesc sentimentul insesizabil, magic, rar, cunoscut de tine în cel mai înalt grad. Iată-l în două vorbe. Citindu-l tu, evaluează-l potrivit ție, amintește-ți de tine, ajută-mă pe
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
al simțământului a fost în mod genial copiat în paradoxul exprimat. Dar tocmai paradoxul acesta este și fumat, și pătat pe Sivțevo-Vrajek, și turtit ca o lipie, prin gimnazii. S-ar putea ca, numai din această cauză, caracterul paradoxal al obiectivității să se fi întors, în zilele noastre (ale mele și ale tale) pe cealaltă rână. El e mai puțin paradoxal. Pentru ca să exprime acel sentiment despre care vorbesc eu, Pușkin ar fi trebuit să vorbească nu despre Tatiana, ci despre poem
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]