2,575 matches
-
cât mai mare și cât mai precisă). Ex. 8. Lansarea de către portar a contraatacului direct, prin pase puternice, la distanță mică (până la centru) sau la distanță mare (dincolo de centru). Ex. 9. Degajarea cât mai rapidă a mingii la intermediarul demarcat oblic stânga sau dreapta. Ex. 10. După ce portarul "A" recuperează mingea aruncată În semicerc, va lansa jucătorul 2 pe poziția extremei stângi, care ia startul de pe linia de fund a terenului; primind mingea, jucătorul Își continuă deplasarea În dribling și aruncă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri la nivelul extremelor. La semnal jucătorul din șirul A paseză mingea portarului, iar jucătorul din șirul B aleargă În viteză, primește mingea de la portar și o transmite jucătorului 1 din șirul A, apoi aleargă oblic spe centru, reprimind mingea și Încrucișând cu jucătorul 1 din șirul A, care aruncă la poartă. 3. Faza a III-a a atacului: organizarea atacului În cazul În care nu s-a marcat gol pe contraatac sau pe faza a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aflați În zone Învecinate (fig. nr. 171). Ex. 4. Jucătorii sunt plasați În atac pe posturile: interi și pivot, cu apărători (centru și intermediari). Atacanții pasează Între ei, iar apărătorii execută deplasări Înainte pentru atacarea adversarului cu mingea și retragere oblică până În dreptul pivotului care acționează static (pentru a efectua marcaj la acesta) (fig. nr. 172). Ex. 5. Jucătorii sund dispuși astfel: atacanți (cinci dintre ei dispuși În potcoavă și un pivot pe semicerc) și apărători. Atacanții pasează Între ei din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
care Își pasează mingea În lanț (fig. nr. 173). Ex. 2. Apărătorii efectuează ieșirea la adversar și retragere În zonă, continuate cu deplasări laterale În sensul pasării mingii (fig. nr. 174). Ex. 3. Retragerile În dispozitiv pot fi efectuate și oblic după o pasă la pivot (fig. nr. 175). Ex. 4. Deplasări oblice, efectuate lateral Înainte (către jaloane), continuate cu retrageri lateral-Înapoi spre semicerc (fig. nr. 176). Ex. 5. Exercițiu cu suveică dublă, În care jucătorii de la semicerc pasează mingea interului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
efectuează ieșirea la adversar și retragere În zonă, continuate cu deplasări laterale În sensul pasării mingii (fig. nr. 174). Ex. 3. Retragerile În dispozitiv pot fi efectuate și oblic după o pasă la pivot (fig. nr. 175). Ex. 4. Deplasări oblice, efectuate lateral Înainte (către jaloane), continuate cu retrageri lateral-Înapoi spre semicerc (fig. nr. 176). Ex. 5. Exercițiu cu suveică dublă, În care jucătorii de la semicerc pasează mingea interului de pe partea lor, atacă adversarul În diagonală, după care se retrag la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
au forma unor propoziții de punere în situație (ploaie, cîmpuri, heleșteu) oferind informații asupra mediului de viață al animalului sau propoziții-proprietăți de tip calificativ (gușată) sau funcțional (se ițește, se aruncă, respiră) caracteristice animalului descris. Celelalte prezintă animalul în linie oblică sau indirect prin intermediul asimilărilor metaforice deschise către cunoștințe comune legate de proprietățile animalului (mică cît un pumn) sau părților componente (îmbrăcată în piele impermeabilă; fibra musculară... de o eleganță nici de om, nici de pește) sau cu ajutorul reformulărilor prin asimilare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
introdus prin procesul inspirației este eliminat la exterior. În cursul efortului fizic sau în unele ipostaze fiziopatologice procesul expirator poate deveni activ prin contracția mușchilor intercostali interni care produce tracțiunea coastelor în jos, dar și a mușchilor abdominali anteriori (drepți, oblici, transverși) care crește presiunea intraabdominală și deci împinge diafragmul în sus. Elasticitatea pulmonară se datorează fibrelor de elastină din structura acestor organe dar și surfactantului pulmonar, substanță tensioactivă secretată de pneumocite ce se opune atât colabării cât și supradistensiei (menține
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
partea inferioară a feței, care mișcă față într-una din direcțiile sus/jos. Capitolul al 5-lea. Acțiuni orizontale: explicații ale unităților de acțiune în partea inferioară a feței, care produc mișcare orizontală. Capitolul al 6-lea. Unități de acțiune oblice: explicarea unităților de acțiune în jumătatea inferioară a feței, care mișcă față într-o direcție oblica. Capitolul al 7-lea. Acțiuni orbitale: explicații ale unităților de acțiune produse în mușchii care încadrează partea inferioară a feței, respectiv mișcări ale gurii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
-lea. Acțiuni orizontale: explicații ale unităților de acțiune în partea inferioară a feței, care produc mișcare orizontală. Capitolul al 6-lea. Unități de acțiune oblice: explicarea unităților de acțiune în jumătatea inferioară a feței, care mișcă față într-o direcție oblica. Capitolul al 7-lea. Acțiuni orbitale: explicații ale unităților de acțiune produse în mușchii care încadrează partea inferioară a feței, respectiv mișcări ale gurii. Capitolul al 8-lea. Diferite acțiuni: un numar de acțiuni în partea inferioară a feței sunt
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fie pe toată suprafața, fie numai în colțurile interioare; b) împinge pleoapa superioară, putând micșora apertura ochiului; c) produce riduri verticale (sau ușor diagonale, si/sau verticale și diagonale) între sprâncene, care se pot adânci; d) poate produce un rid oblic sau o protuberanta a mușchiului care pornește de la mijlocul frunții, coborând spre colțul interior al sprâncenei. 4A) o urmă ușoară de coborâre a sprâncene-lor, si/sau o urmă de tragere împreună a lor; 4B) porțiunea interioară sau centrală a sprâncenei
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în apariție explicate la punctul A sunt prezente în grad extrem spre maxim. 11 a) împinge buza superioară în sus și lateral, într-o măsură mai mică la punctul din mijloc, între filtrul și colțurile exterioare ale buzelor; b) împinge oblic în sus pielea situată mai jos de porțiunea superioară a ridului naso-labial; c) adâncește porțiunea mijlocie superioară a ridului naso-labial; d) ridică și scoate ușor porțiunea mediala a triunghiului infra-orbital; e) în acțiunea puternică poate adânci porțiunea mediala superioară a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
11D) sunt prezente am-bele semne de la ni-velul B, și cel puțin unul este marcat; 11E) ambele semne prezentate la nivelul de intensitate B sunt prezente, și cel puțin unul este maxim; 12 a) împinge colțurile buzelor înapoi și în sus (oblic), dând gurii forma unui fel de U; b) adâncește ridul naso-labial, împingându-l în sus și lateral. Pie-lea adiacenta ridului naso-labial este ridicată sus și lateral; c) într-o UA12 moderată, are lor o oarecare ridicare a triunghiului infraorbital, si
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pentru mine decât aceea de a sta împreună? Ce lucru minunat să aibă nevoie de mine un om ca măria ta! Mitropolitul rostea cuvintele încet, cu glas egal, privindu-l în ochi, cu un zâmbet sincer fericit, ridicându-și brațele oblic. Șerban Vodă, într-un entuziasm copilăresc, renunță la eticheta bizantină la care ținea atât de mult și, cu toată statura lui uriașă, se lăsă îmbrățișat de prelat. Îl invită cu un gest să ia loc, se îndreptă cu pași repezi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu nesaț. Trupul uscat de bătrânețe și de post îl durea oricum ar fi stat, așa că, după ce a scos Sfânta Cruce din altar, a lăsat denia Joii Mari în seama arhimandritului și el și-a adus toată greutatea să apese oblic pe sfânta masă, într-o poziție care pentru absolut oricine ar fi fost incomodă, dar pentru el, prin metafizica ei, era odihnitoare: era ca și cum jumătate din trupul lui s-ar fi sprijinit pe pământeștile dale care pardoseau altarul, cealaltă jumătate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în 1795 apare lucrarea „Gimnastica pentru tineret” a lui J.C.Guts-Muts în care este prezentat un sistem de exerciții corporale cu scopul perfecționării acestuia. Mișcările cuprinse în sistem erau: cățărările, atârnările, săriturile iar aparatele folosite în acea perioadă erau: stâlpii oblici, barele (prima formă a celor de azi), calul de lemn, porticul, paralelele. Creatorul gimnasticii germane și a sistemului german de educație fizică este socotit Friedrich Ludwig Jahn (1778-1852) iar întemeietorul gimnasticii la aparate este socotit J.C. Guts-Muts. O lucrare deosebit de
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
linie pe un rând, în linie pe două rânduri Mod de realizare: se numără câte doi, începând din flancul drept; numărul 2 se deplasează în fața numărului 1, în 2, 3 sau 4 timpi; în 2 timpi se execută cu pas oblic cu piciorul drept (1) se apropie, apoi piciorul stâng (2); în 3 timpi se execută pas înainte cu piciorul stâng (1), pas lateral cu piciorul drept (2), se apropie piciorul stâng (3); în 4 timpi se execută pas înainte cu
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
linie, pe patru rânduri - Marș!” Formații din șir Dintr-un șir în coloană câte doi se numără în adâncime câte 2; numerele 1 rămân pe loc iar numerele 2 se deplasează în stânga numerelor 1; în 2 timpi se execută pas oblic cu piciorul stâng (T.1), se apropie piciorul drept (T.2); în 3 timpi se execută pas lateral cu piciorul stâng (1), pas înainte cu piciorul drept (T.2), se apropie piciorul stâng (T.3); în 4 timpi se execută
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
înainte; aplecat lateral stânga; aplecat lateral dreapta; aplecat înapoi. (fig. 7 a, b, c) Cap răsucit: răsucit spre stânga; răsucit spre dreapta. (fig. 7 d, e). Pozițiile brațelor Pozițiile brațelor pot fi: întinse sau îndoite, pe direcții principale, intermediare și oblice. Poziții cu brațele întinse pe direcțiile principale (fig. 8): înainte (a); sus (b); lateral (c); jos (d). Poziții cu brațele întinse pe direcțiile intermediare (fig. 9): lateral-jos (a); lateral-sus (b); b 63 înainte-sus (c); înainte-jos (d); înapoi-jos (e). Poziții cu
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
pe direcțiile principale (fig. 8): înainte (a); sus (b); lateral (c); jos (d). Poziții cu brațele întinse pe direcțiile intermediare (fig. 9): lateral-jos (a); lateral-sus (b); b 63 înainte-sus (c); înainte-jos (d); înapoi-jos (e). Poziții cu brațele întinse pe direcții oblice (Fig. 10): oblic-sus (a); oblic-jos (b); oblic-înapoi (c); diagonal (d, e). Poziții cu brațele îndoite (fig. 11): mâini pe creștet (a); mâini la ceafă (b); mâini pe umeri (c); mâini pe șolduri (d); mâini la piept (e). Poziții cu brațele
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Amplitudinea mișcării este mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale (a traiectoriei) între anumite repere, alese arbitrar, exprimate în grade și unități de măsură liniare. Direcțiile exprimă deplasarea corpului sau a segmentelor sale. Direcțiile principale sunt: înainte, înapoi, lateral, sus, jos, oblic. Direcțiile intermediare (se referă, în special, la poziția brațelor) sunt: lateral-sus, lateral-jos, înainte-sus, înainte jos, diagonal. Planurile în care se desfășoară mișcările segmentelor corpului corespund planurilor anatomice: frontal - dispus vertical, paralel cu fruntea; sagital - dispus vertical; transversal - dispus orizontal. Axele
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
a capului (e). Mișcările brațelor Îndoire: flexarea brațelor din articulațiile coatelor (fig. 16): cu mâinile pe umeri (a); cu mâinile la ceafă (b); cu mâinile pe șolduri (c). Întindere: brațele îndoite pot fi întinse pe toate direcțiile principale, intermediare și oblice: lateral (d); sus (e); îndoite la umeri (f). Ducere: deplasarea fără elan a brațelor pe diferite direcții (fig. 17): ducerea brațelor prin lateral sus (a); 69 ducerea brațeleor prin înainte jos (b); ducerea brațelor prin înainte lateral etc. Balans: pendulare
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
ducere Sărit. - săritură Fand. - fandare Echil. - echilibru Urc. - urcare Îndoi. - îndoire 4. Aparate de gimnastică Bnc. - Bancă Br. - bară Ld. - ladă Tramb. - trambulină Cpr. - capră Sc.f. - scară fixă Frg. - frânghie 5. Direcția mișcării înai. - înainte lat. - lateral înap. - înapoi obl. - oblic diag. - diagonal oriz. - orizontal dr. - dreapta stg. - stânga jos. - jos sus. - sus 6. Alți termeni alt. - alternativ încr. - încrucișat apl. - aplecat înd. - îndoit apr. - apropiat răst. - răsturnat ap. - apucat răs. - răsucit dep. - depărtat spr. - sprijinit Descrierea exercițiilor în gimnastică În
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
realizează prin înfășurarea frânghiei în jurul unei coapse, în jurul ambelor coapse în formă de buclă sau de opt. Exemple de cățărare: cățărare obișnuită cu ajutorul brațelor și picioarelor (ca la scara fixă) în toate direcțiile; cățărare șerpuită; cățărare prin înșurubare pe verticală, oblic și zig-zag; cățărare printr-un procedeu la alegere, coborâre cu capul în jos. Escaladarea este mijloc al gimnasticei aplicative care solicită natural și complex aparatul locomotor, în timpul deplasării corpului pe orizontală, ascendent sau descendent. (Grigore V., 2003) Escaladarea se poate
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
pe o mână și un picior, de aceeași parte; escaladare laterală cu sprijin pe o mână și piciorul opus; escaladare din față, cu balansul alternativ al picioarelor; escaladare cu sprijin mixt răsturnat (mâini și abdomen) și trecerea picioarelor pe plan oblic; escaladare laterală cu sprijin mixt (mâini, abdomen, picioare) și întoarcere 90°. Dacă obstacolul este prea înalt și executantul nu-l poate escalada nici din elan, nici cu săritură, el poate fi ajutat de 1-2 persoane, folosindu-se diferite procedee. Parcursurile
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
două dreptunghiuri care la rândul lor, împărțite în două obținem două pătrate mici. Elevii vor primi apoi fâșii dreptunghiulare de culoare verde din care vor obține pătrate. De data aceasta din pătrat vor obține triunghiul, îndoind pătratul după o linie oblică, din colț în colț și suprapunând axact jumătățile pătratului și tăind cu foarfeca pe linia de îndoire, obținând astfel triunghiuri egale. Verificarea dacă triunghiurile sunt egale ca mărime se face tot prin suprapunere. Comparând cele două figuri geometrice ( pătratul și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]