881 matches
-
și argumente pe care eu personal le-am degajat citindu-l pe Wittgenstein“. Kripke admite că dacă în scrierile lui Wittgenstein lipsesc „argumentele organizate și concluzile“, aceasta nu reprezintă pur și simplu o preferință stilistică, cuplată cu o înclinație spre obscuritate, ci „derivă din natura subiectului“. Cel care încearcă să dea ideilor lui Wittgenstein o formulare precisă riscă într-o anumită măsură „să le falsifice“, să facă ceva ce Wittgenstein însuși nu ar fi aprobat. Aceste observații se încheie cu precizarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
politic și social, numai lor înșiși. Antipatia latentă ori patentă de care se bucură această închisă și întunecată ginte la cele mai diverse popoare, ușurința cu care această antipatie se dezlănțuie furios uneori se va fi sprijinind și pe această obscuritate, pe acest tern egoism al istoriei sale". În viforoasa sa diatribă contra burgheziei, una cam tardivă, inclusiv la acea vreme, în aceleași pagini despre stilul clasic, vede în Goethe un prototip al burghezului, ajuns astăzi în culmea spre care se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la spiritualizarea existentului, la mutarea centrului de greutate dinspre metodele excesiv „maieutizante”, adică deschise speculației și interpretării, spre un tărâm al secretului și al unei atent controlate zone Încercuite În care scriitorul Încearcă să-și protejeze enigmele. Secretul, partea ascunsă, obscuritatea sunt Însă tocmai punctele de forță În care semnificația lucrurilor (adică sistemul de Înțelesuri În care autorul Își proiectează identitatea) se relevă În Întreaga ei plenitudine. La rândul său, intimitatea devine un loc privilegiat al sensului - adică al de nespus
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
toate semnele sînt prin natura lor "mincinoase", pastișînd mai mult sau mai puțin referențialul, cum poate fi adevărat mesajul formulat cu ajutorul lor? Pe seama acestei dificil de rezolvat probleme se întemeiază principalele acțiuni de "minciună socială", care pot să mențină în obscuritate ample grupuri umane, pentru perioade nedefinite de timp. 3.3.2. Ipostaze ale conștiinței manipulate Pornind de la lucrarea lui R. J. Lifton Reforma gîndirii și psihologia totalitarismului care definește opt căi de pervertire a conștiinței maselor, Bogdan Ficeac urmărește tot
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întâlnesc și la E. Lovinescu, amintit anterior. O explicație obiectivă există: doi critici incontestabil mari critici au sentimentul legitim al valorii lor. însă și conștiința că ei se manifestă într-o cultură minoră, marginală, provincială, care-i condamnă etern la obscuritate. Și atunci fiecare vine cu consolările sale: dar sunt un creator absolut (G. Călinescu), dar numai eu am dreptul să fac ordine în literatura mea (E. Lovinescu) etc. Și nu se poate spune că nu au dreptate în felul lor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
am respirat. Fără a mai vorbi de amintirile dureroase ale experiențelor mele trecute, sau de cele agreabile... Toate aceste elemente foarte personale se strecoară de la sine în povestirile pe care le scriu. Dar pentru că au rămas atîta vreme cufundate în obscuritate, aceste elemente, în ciuda caracterului lor luminos, se întunecă pînă la a deveni, uneori, viziuni de coșmar. Culmea e că nu sunt un pesimist. Mai degrabă contrariul. Ceea ce doresc să arăt în povestirile mele e faptul că, pentru a spera, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scurge cu parcimonie. Începînd cu Orașul borcanelor, care a fost adaptat și pentru cinematografie și a rulat cu mare succes, Arnaldur (căci așa se identifică islandezii, după prenume) a știut de fiecare dată să surprindă, să intrige, să marcheze cititorul. Obscuritatea pătrunzătoare și melancolică a romanelor sale face din scenariul de suspens un pretext pentru a porni mecanismul unei lumi cangrenate. Iată-l într-un exercițiu de sinceritate: Cînd l-am întîlnit, acum cîteva săpătmîni, confratele dvs., Arni Thorarinsson, ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
între ele atât ca mecanism poetic, cât și ca valoare, versurile din volumele lui U. păstrează maniera fără a o sărăci prin autopastișă sau epuizare: manierism, atemporalitate, repertoriu retro, neoexpresionism relativizat prin punerea în perspectivă, bonomie, ironism, predispoziție către retorizare, obscuritate semantică. Unul din punctele de vârf, Poemul de purpură, ilustrare în zece pași neconsecutivi narativ, decupați după o indeterminare variabilă, a temei sângelui, poate fi privit ca o replică (în sensul dramatic al cuvântului, și nu neapărat intenționată) la elegiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
târziu, e prins și primește spânzurarea ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus într-un limbaj de un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce mărește impresia de obscuritate cazuistică. Cu aceleași intenții psihologice, Ciuleandra e o nuvelă onorabilă, rece, urmărind izbucnirea fatală a nebuniei la ultimul exemplar al unei familii aristocratice. O paralelă cu cazul Lantier din La bête humaine de Zola se poate face. Cu Adam și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
preponderență calea spre depășirea concretului, către tărâmuri ale transcendenței. În poezie își face tot mai mult simțită prezența seducția sacrului. O ipostază a acestuia o reprezintă eternul feminin (în Monologuri, 1991): „Femeia fecundează lumina, oricât de trează ar fi raza. / Obscuritatea e a bărbatului”; frumusețea femeii e „singura religie care uimește înțelepciunea” etc. Lungi poeme (volume întregi nefiind decât un asemenea unic text, compus muzical) sunt expresia chinului spiritual și a slavei, a suferinței mundane și a salvării, a rugăciunii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
lucruri pe care le considerați a fi un impediment în progresul mântuirii; prin urmare, se întâmplă ca multe lucruri, ce altora le rămân ascunse, uneori spiritul să le manifeste în conștiințele voastre. Dar atunci când splendoarea inteligenței spirituale este acoperită de obscuritatea slăbiciunii umane, își face loc uneori scrupulul îndoielii, punând de-a lungul drumului piedici aproape fără rezolvare. 2. Într-adevăr, cu puțin timp în urmă, după ce au venit în fața noastră delegații pe care voi, fiilor, miniștri provinciali ce erați la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și reprezintă un impediment pentru intelect din cauza dificultății lor complicate. Predecesorul nostru, papa Grigore, de fericită amintire, a expus unele dintre ele și le-a dat o clarificare incompletă. De aceea, noi vrem să îndepărtăm din ele în mod complet obscuritatea, clarificându-le printr-o interpretare desăvârșită și eliminând în totalitate din inima voastră scrupulul ambiguității. 1. Declarăm că, referitor la respectarea Evangheliei pe care aceeași Regulă o poruncește, voi sunteți obligați să respectați doar acele sfaturi evanghelice care în Regulă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
augustiene, a rămas până în acest moment și, în mare măsură, va rămâne probabil și pe viitor un adevărat mister al istoriei. Ovidiu vorbește adesea pe marginea acestui aspect, dar formulările pe care le folosește sunt mai degrabă vagi, amplificând astfel obscuritatea "explicației", în loc să o risipească. Rezultă că "în timp ce Ovidiu afirmă că tuturor le era cunoscut, chiar prea mult, motivul distrugerii sale, posteritatea s-a rătăcit în timp ce îl căuta printre firele miilor de ipoteze fără să ajungă la certitudinea vreuneia"2. Motivul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
purpura divină Și se răsfrînge-n marea de spumă și d-azur C-un cer ce-atîtea stele Îl fac și mai obscur”. Un cer devenit obscur din cauza numărului mare de stele - iată o propoziție ce trădează o finețe a gîndirii lirice: obscuritatea ca efect al acumulării luminii, Întunericul ce are drept hrană o lumină În grad maxim. Virginității obiectului Îi corespunde, În versurile lui Bolintineanu, o suspectă moliciune. Privirea, intensă și Îndelungată, corupe frăgezimea lucrurilor. Matinalul trece repede spre un apus al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nivelată, anihilată etc. Ea se prezintă Europei cu întreaga sa personalitate. Dar fără asigurarea libertății de comunicare, suprimarea barierelor de orice fel și anularea restricțiilor de orice natură, ea nu poate fi cunoscută. Riscul de a vegeta în continuare în obscuritate și provincialism devine inevitabil. O mare pierdere nu numai pentru ea, dar și pentru întreg patrimoniul cultural literar european. Ne exprimăm deci întreaga solidaritate cu principiile umanismului militant (T. Mann), cu ale europeismului definit prin valori active (Denis de Rougemont
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
neîngrijire a noastră. Mitul de altfel profund stimulator, creator, al prezențelor românești acum ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate sunt concepute în perspectivă europeană, au o finalitate europeană, sunt destinate informării Europei, scoaterii noastre din obscuritate și uitare. Încercările de istorie, gramatică și lexicologie românească ale lui Ion Budai Deleanu sunt consacrate acestei limbi puțin cunoscute până acum în Europa, îndepărtată și ascunsă în străfundul Europei; la fel purcederea românilor și începutul și alcătuirea limbii românești
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul vânzolea cearșaful de nori și nu mai descifrăm rândul de cocori». Nicolae Tăutu e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu voce sonoră
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-se parcă în senatul de marmoră al celor morți. Explicația dată de căpitanul Peleg nu părea cîtuși de puțin îndestulătoare, deși e adevărat că orice revelație privind partea mai profundă a sufletului lui Ahab, se încărca mai degrabă cu o obscuritate semnificativă, decît cu o lumină lămuritoare. Pînă la urmă, însă, totul a ieșit la iveală - cel puțin în ce privește întîmplarea cu pricina. Accidentul acela nefericit era cauza izolării sale vremelnice. Și nu numai a ei, ci și a retragerii lui sistematice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
niște dușmani. Și fiindcă tot am evadat din subiectul nostru, indicat prin titlul acestui articol, să atingem încă una din manifestările acestei opacități sufletești și, cu această ocazie, să spunem un cuvânt în sprijinul poeziei noi. Voim să vorbim de "obscuritatea" de care e învinuită această poezie și de care se face uz ca de "une fin de non recevoir". Spuneam acum câteva luni, repetând lucruri spuse de atâtea ori în această revistă cu ani în urmă, că dacă uneori "obscuritatea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
obscuritatea" de care e învinuită această poezie și de care se face uz ca de "une fin de non recevoir". Spuneam acum câteva luni, repetând lucruri spuse de atâtea ori în această revistă cu ani în urmă, că dacă uneori "obscuritatea" este invingibilă, căci se datorește felului însuși de a concepe al poetului, apoi, alteori, aceasstă "obscuritate" nu înseamnă decât nedeprinderea cititorului cu forma și fondul unui poet nou și refuzul lui de a face oarecare sforțare de atenție. Celor care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fin de non recevoir". Spuneam acum câteva luni, repetând lucruri spuse de atâtea ori în această revistă cu ani în urmă, că dacă uneori "obscuritatea" este invingibilă, căci se datorește felului însuși de a concepe al poetului, apoi, alteori, aceasstă "obscuritate" nu înseamnă decât nedeprinderea cititorului cu forma și fondul unui poet nou și refuzul lui de a face oarecare sforțare de atenție. Celor care cred că au și strivit pe un poet nou numai prin simpla formalitate de a declara
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe un poet nou numai prin simpla formalitate de a declara că ei nu l-au înțeles le vom atrage atenția asupra faptului că la început nu era "înțeles" nici Eminescu. Acum douăzeci de ani - preocupat de alte probleme decât "obscuritatea" poeziei noi -, scriam aceste rânduri (în care cuvântul "patruzecioptist" rog să fie tradus prin, de pildă, alecsandrist, iar "tendința", prin atitudine în fața vieții, ori chiar numai prin sentiment): " Cînd Eminescu a început să devină "eminescian" pe la 1870... patruzecioptiștii nu-l
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
eterne ă luna î; ori: Căci e vis al neființei universul cel himeric - sunt oare atât de pe înțelesul oricui? Încă o dată, de nepriceperea unei poezii nu e vinovat întotdeauna poetul. Dealtmintrelea, noi suntem porniți să credem că de cele mai multe ori "obscuritatea" reală, numită și absconsitate, e voită, și prin urmare e o șarlatanie - un fapt care interesează mai mult etica decât estetica literară. ă"Viața romînească", 1922, nr. 11î INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE Voim să vorbim despre influențele străine exercitate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ea îi poate oferi acesteia un orizont de semnificație (fără a fi încă vorba despre unul obscur, impropriu și convențional). Apoi, pentru că încadrarea excesiv formală a judecății, posibilă și realizată ca atare în istoria logicii, face să fie trecut în obscuritate unul dintre aspectele ei constitutive (așa cum este și cel formal): aspectul alethic (împreună cu natura sa sintetică). 3.1.1.6. Adevărul-corespondență În tratatul Despre interpretare, al cărui obiect este propoziția enunțiativă (sau judecata), singura "vorbire cu înțeles" care poate fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care lucra atunci la Roma, G.P. da Palestrina, ajutat de un alt muzician, Annibale Zoilo: După ce s-a publicat noul liturghier și breviarul, s-a constatat că melodia (cantus firmus) antifonarelor, a gradualelor și a psalteriumului este plină de barbarisme, obscurități și superficialități, care se datorează incompetenței, neglijenței și arbitriului compozitorilor, a copiștilor și a tipografilor, motiv pentru care, vă încredințăm vouă, pe care vă stimăm și vă cunoaștem drept maeștri experți în domeniul muzicii, oameni de credință și de pietate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]