90,777 matches
-
cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pe care o recomandă celorlalți creștini. Într-adevăr, în modestia și smerenia sa, el îi concepe pe ceilalți ca fiind deja „următori ai lui Dumnezeu”34, în timp ce el însuși va deveni imitator numai prin martiriu 35. Aceeași modestie poate fi observată și în legătură cu atingerea lui Dumnezeu. Această realizare spirituală supremă nu este neapărat o realitate prezentă pentru creștin, cât mai ales o posibilitate viitoare, o comuniune cu Dumnezeu care se realizează în momentul morții. Sfântul Ignatie nu-și consideră mântuirea de la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
printre ei se numără și romancierul Juan Goytisolo sau poetul arab Mahmoud Darwish. Conflictele etnice trec sub lupă, fie că e vorba de holocaust sau de conflictele dintre arabi și evrei. Adresându-se unei tinere membre a acestei etnii, poetul observă că "noi șarabii din Palestinaț suntem celebri pentru că voi sunteți dușmanii noștri". Al doilea element al tripticului răstoarnă balanța. Acum, nu imaginile sunt concludente, toată miza se concentrează la nivelul interacțiunii verbale ale personajelor insuficient individualizate. Aici e momentul când
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir observa faptul că în loc de duel românul preferă să "astupe gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii". Mateiu Caragiale găsește explicația în coordonatele mentalitare ale locului: "sîntem la porțile Răsăritului", amintind astfel de motto-ul sub care a
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
tot felul de conferințe de presă nu păreau să treacă dincolo de retorica obișnuită a patrioților de operetă, aflați într-o tot mai adîncă penurie de electorat. Cine a urmărit cu atenție circulația știrilor pe toate canalele noastre mediatice, a putut observa că simultan cu animația discuțiilor despre RAFO a început să fie evocată, din ce în ce mai des, și PETROMIDIA. În frunte cu Dinu Patriciu, evident. Clarificările publice pe care acesta le-a făcut de nenumărate ori, o dată chiar de față cu acea rămășiță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
și-a pierdut capul și nu s-a mai gândit decât cum să-și satisfacă mai repede plăcerea, ca odinioară cu târfele. în timp ce el se străduia cu stângăcie s-o facă să juiseze și să juiseze el însuși, ea îl observa cu atenție șireată. Nu mai avea nici o îndoială că ea cunoștea toate rețetele amoruflui fizic înainte de a i se da lui. Și această idee îl amețea, revoltându-l totodată. ș...ț Potrivit unui vechi obicei, țarina pusese să fie împrăștiate
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
i-a dat prilejul să constate că, până și la oamenii mici, simțului statului și gustul femeii erau complementare. Această încurajare tacită a suveranei îl biciuia aproape la fel de mult ca vederea goliciunii senzuale a Nataliei. Cuibărită lângă el, Natalia îl observa zâmbind ca și cum ar fi găsit comică disproporția dintre sexul lui de flăcău bine înzestrat și statura lui de pitic. Emoționat de excitația mută pe care o manifesta față de el, Vasia se întoarse la ea și se dovedi neobosit. Cum era
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
perspective arhitectonice capabile să susțină galeriile și abatajele ivite din succesivele și obsedantele excavări ale materiei muzicale. Muzica spectrală (sau acustică), a armonicelor naturale - prin relevarea și revelarea intimității sunetului, a microcosmosului acestuia, în fața căreia compozitorul nu poate decît să observe și, eventual, în cazurile cele mai fericite, să discearnă - se situează în zodia naturismului, opus umanismului, ce își pune pecetea pe orînduirile tonale, seriale și modal-artificiale. Lumea armonicelor, livrată fie în dispoziții imprevizibile, fie după modele selectiv-elective, este decantată, sistematizată
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
un bun cetățean, un ins adânc preocupat de problemele societății în care trăiește, el se va putea retrage, tiptil și satisfăcut, în cochilia artei sale. Ambele impulsuri, cel de prospectare a realului și de regresie de pe suprafața lui, pot fi observate în volumul de publicistică semnat de Mircea Cărtărescu. Pururi tânăr, înfășurat în pixeli merge în sens invers: începe cu o suită de texte nostalgic-autobiografice, literaturizate, continuă cu mici și profunde eseuri pe marginea poeziei, cu bune medalioane critice (Gellu Naum
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
pește somnoros/ trezit prea devreme din metrica altei era geoerotice" - preludii la Pasiunile după Sfîntul Matei). Dacă, așa cum s-a constatat (cu ușurință), lirismul Angelei Furtună e dezinhibat, impetuos, marcat de-o forță interioară caracteristică, în aceeași măsură am putut observa că funcționează precum o frînă, precum un antidot al propriei sale materii. Intră în joc un estetism extrem de elaborat precum un năvod ce ar prinde o vietate marină agitată, gata a-l sfîșia. Rădăcina biologică a acestui flux energetic deturnat
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
etc., etc., etc., etc...., da' nu ne lăsăm! ZIUA 17-a. Azi am citit câte ceva din Biblie și am dedus că, după ce "Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său." (Genesa, 1 - 27), cu ocazia unui control inopinat, a observat că făptura plămădită din lut hoinărea cam dezorientată pe plaiurile edenico-mioritice, așa că a întrebat-o: - Ce faci, fiule ? De ce umbli ca un zăbăuc prin Grădină? - Caut niște boabe de tămâie să-mi procur un televizor, că mi-e urât singur
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
-i disimula golurile de instrucție, autorul Moromeților îi suspecta de poză și nesinceritate la modul generic: "Așa se explică de altfel dezamăgirea pe care o simte adesea un om cu o profesiune neintelectuală cînd nimerește din întîmplare printre intelectuali; el observă cum, într-un mod neașteptat, acești intelectuali discută despre lucruri foarte comune și adesea excesiv de concrete și nu o dată într-o manieră nesărată la nivelul cel mai ordinar". Credem a nu greși văzînd aci o manifestare a unui complex de
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
prin cele douăzeci de pagini care descriu drumul lui Keraban prin Dobrogea, pe atunci provincie a Imperiului Otoman. Informațiile despre ținut și locuitorii săi, despre formele naturale și despre așezări precum Cernavodă, Galați, Tulcea, Constanța sunt toate de "sorginte livrescă", observă Hobana, indicând și unele surse. Polemizează în acest punct cu ipoteza hazardată a unui Simion Săveanu, cercetător mai vechi care susținuse că Jules Verne a călătorit în România și încă în mai multe rânduri. Sprijinit totdeauna pe documente, pe cercetări
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
asupra celorlalți impactul devastator al profeției, iată, împlinite, al cuvintelor ce se adeveresc prin doborârea unui om atât de masiv, puternic, vital. Ingeniozitatea romancierului se vede și din alternarea inteligentă a planurilor, din schimbarea oportună a perspectivei, a celui care observă și relatează, a celui care este urmărit cu un respect înfricoșat... Timpurile narațiunii se modifică și ele neîncetat, astfel că statura personajului central se dimensionează prin scene live și descrieri la a doua mână, gesturi decupate comportamentist și istorisiri complicate
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
că acest tip de personalitate este pe cale de dispariție, așa cum se arată a fi și necesitatea ca o nouă creație de muzică savantă să aibă parte de întîmpinare și direcționare. Iar dacă privim cu atenție în ograda muzicii savante vom observa cum compozitorii sunt priviți constant ca niște indivizi vetuști și, în orice caz, nevrednici de atenție, fie această atenție ispășire ori, dimpotrivă, cinstire. Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
temporale ce alcătuiesc fișa unei biografii dispar în lumina uneori difuză, alteori strălucitoare, a viziunilor poetului. Acestea nu corporalizează sentimentele, ca la Nichita Stănescu, ci apar laborioase ca niște calcule matematice cu rezultatul final dat. Un quod erat demonstrandum se observă cu ușurință în filigranul paginii, pe tot parcursul ei, chiar și când acesta e mai accidentat. Spirit geometric, în descendență barbiană, Ion Mircea translează în poezie un alt univers "de curății și semne": cel al credinței. Într-un câmp cultural
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
și Iordache Golescu: Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840. E interesant să constatăm că, deși seamă nu mai este direct productiv astăzi, locuțiunile și expresiile care îl cuprind continuă să se diversifice, în primul rînd în limbajul colocvial-argotic. Am observat în ultima vreme, în limbajul tinerilor, răspîndirea unei construcții reflexive neînregistrate de dicționare și inexistente pînă acum, cel puțin în limba literară: a se băga în seamă. Desigur, construcția modifică locuțiunea preexistentă a băga în seamă, care nu avea utilizare
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
a băga în seamă, care nu avea utilizare reflexivă, ci strict tranzitivă: "Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern, și a băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii a băga
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
ce refuză să-i reflecte imaginea, încăpățânându-se, până la un punct, să nu iasă afară din casă, cu toate insistențele preabunei Felicia, Antipa vegetează și veghează. Așteaptă parcă să crească din sine însuși, precum aluaturile gospodinei sale soții. Critica a observat dimensiunea casnică, domestică a acestei prime zile din roman - explicată, de altfel, elocvent de către știutorul cățel Argus inocentei cățelușe Eromanga. Domestica și Infernalia ar fi cele două părți ale poemului canin și cele două fețe ale medaliei romanești. Așa stau
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
iadului, căci plăcerea pe care o aduce păcatul este scurtă, dar durerea pe care o produce este veșnică 21. Această patimă grosieră mai este definită și ca întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Acest lucru îl putem observa din cuvântul grecesc πορνεια (porneia), care înseamnă prostituție și prin care Sfinții Părinți au desemnat toate formele de patimă legate de sexualitate ca desfrâu, adulter, concubinaj, etc. Desfrânarea sau curvia are o lucrare pătimașă variată: ca relație trupească între sexele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
încetează de a mai sta în slujba spiritului și, nemaifiind modelate și ordonate de el, sunt puse în slujba poftei sexuale, mânată de căutarea plăcerii. Omul, stăpânit de instinct, ajunge asemenea animalelor 133. Deosebirea dintre desfrânați și animale se face observată din faptul că acestea au perioade scurte și bine determinate în care își perpetuează specia, limitându-se la ceea ce natura le-a îngrădit, pe când desfrânatul nu își poate stăpâni sau înfrâna pornirile trupești. Pentru el nu există nici o măsură în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
spirit de revanșă, cuceririle încurcate și efemere 145. În aceste cazuri, cel care desfrânează poate avea impresia că o face din dragoste pentru celălalt, dar el, cu sufletul înnămolit în mocirla desfrânării și pe cale de a putrezi complet 146, nu observă că semenul său nu are pofte asemănătoare. În aceste cazuri, nefiind supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și instinctivă 147. Plăcerea apărută
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
bună reputație. Credeți oare că este imposibil să fii bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani, apărător de minorități etc. fiind "de dreapta"? Sau, invers, că cei "de stânga" nu pot fi corupți, răi, profitori, demagogi etc? - Da, am observat că unii prieteni sau diverse cunoștințe de-ale mele care s-au refugiat în Suedia din diferite țări est-europene au optat de regulă pentru o poziție politică mai degrabă de dreapta. Cu alte cuvinte, cât mai departe posibil de "comunism
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
s-a produs "la Copou ș...ț, cu pistolul, la comandament". Cei doi adversari au tras simultan și Alexandru Mavrocordat - îmbrăcat în uniformă de ofițer - a căzut la pămînt, "strigînd că este mort". Surescitat, doctorul Cihak l-a consultat și, observînd că glonțul a intrat nu în corp, ci într-un epolet, a exclamat nervos: "Asta nu mă privește pe mine, privește pe ceaprazar". Interesant este faptul că - așa cum notează Radu Rosetti - aceste dueluri au avut loc după căsătoria, în 1852
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
său e o "escursiune" care pune în evidență confruntarea între două culturi sau moduri de viață. În literatura noastră, aceasta e forma cea mai veche, căci toți diariștii autohtoni de la Milescu se trag. Interesant este că, o dată cu trecerea timpului, se observă o vizibilă culturalizare a formei. Pe la 1930, Eliade mai putea să descopere fascinat, aidoma călătorilor din secolul romantic (Golescu, Alecsandri, Filimon & Co.), mirajul unei culturi străine. Nu și autorii contemporani: mai ales în a doua jumătate a secolului (la Eugen
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]