1,496 matches
-
fie ocluzie totală sau numai stenoză) de obicei e nevoie și de repararea acesteia. Stenoza originii arterelor viscerale trebuie tratată cu endarterectomie, chiar dacă stenoza nu este simptomatică, pentru că e mai prudentă o intervenție precoce care e și ușor de realizat. Ocluzia totală sau stenozele distale ale arterelor renale cu menținerea normală a dimensiunilor renale sau cu disfuncție renală se tratează cel mai bine prin revascularizare printr-un by-pass către un segment distal neafectat. La fel, stenozele distale simptomatice ale arterei mezenterice
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
cu bolus 5-FU (2-6 cicluri) urmată de RCT efectuată concomitent cu fluoropirimidine (5-FU sau capecitabina). RADIOTERAPIA PALIATIVĂ Este indicată, exclusiv sau asociată chimioterapiei, la pacienții cu tumori avansate locoregional, inoperabile sau la pacienți cu recidive locale. Durerea, obstrucția biliară, hemoragiile, ocluzia intestinală sau anorexia sunt simptome frecvent întâlnite pe parcursul evoluției bolii, cu impact semnificativ asupra calității vieții. Doza totală utilizată în scop antialgic, la cazurile refractare la neuroliza plexului celiac sau la antialgice majore, variază de la 25 Gy la 36 Gy
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
de volumul țesuturilor iradiate, de doza pe fracțiune, doza totală, etalare și fracționare. Toxicitatea digestivă tardivă este rară la doza standard de 45 Gy/25 fr și se manifestă prin dispepsie, ulcerații gastrice, sau duodenale,perforații, gastrită radică, stenoze, fistule, ocluzie intestinală. Reducerea secreției gastrice persistă până la 6 luni după radioterapie, la 25% dintre pacienți chiar până la 5 ani. Hemoragii gastrointestinale sunt rare, cu o incidență sub 4%. La o doză de 45 Gy, ulcerațiile sunt întâlnite la 5%-7% din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
cardiace, datorită unor presiuni intramurale mai mici, compresiei extravasculare mai reduse în comparație cu VS. Rezerva coronară de debit (capacitatea vaselor coronare de a crește debitul prin vasodilatație) și posibilitatea de a dezvolta colaterale (inexistente în mod normal) la 1-3 zile de la ocluzia coronară acută sunt fenomene importante descrise în sistemul coronarian. Microcirculația Circulația capilară este adaptată condițiilor hidrodinamice de flux și rezistență de la acest nivel - vase sub 1,5 mm. Caracterul metabolic activ al miocardului explică marea densitate de capilare, astfel încât există
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
complex de mecanisme de adaptare, care permit miocitelor să supraviețuiască reducerii temporare a furnizării de oxigen. Perioade prelungite de ischemie pot produce leziuni mai puțin severe (10% moarte miocitară față de 40%), dacă perioada de ischmie prelungită este precedată de o ocluzie coronară scurtă (5 minute). Fenomenul descris a fost denumit precondiționare ischemică și necesită încă studii experimentale și clinice, clarificări [4]. Hipertrofia ventriculară stângă reprezintă un factor de risc pentru miocard. Vascularizația coronariană nu crește paralel cu hipertrofia miocardică, astfel încât se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
chirurgicale după apariția stenozelor în stent aplicat după angioplastie coronariană. La un interval după aceste proceduri de cardiologie intervențională pot reapare simptome de suferință coronariană care impun reexplorare și stabilirea indicațiie chirurgicale. O observație de verificat este apariția preoce a ocluziei by-pass-urilor venoase la pacienții care dezvoltă stenoză în stent (sindrom inflamator sistemic ?). - Vase distale de dimensiuni mici: este o decizie subiectivă, dar așa cum s-a arătat mai sus, la majoritatea cazurilor este posibil a efectua un by-pass, dacă aceasta este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
majore de șoc cardiogen și sunt determinate de gradul disfuncției VS preinfarct, dimensiunile vasului infarctizat și nivelul patologic al mediatorilor inflamației (Cohn [5,7]). Restabilirea fluxului sanguin coronar spre miocardul la risc oferă cele mai bune șanse de supraviețuire după ocluzia coronară acută, dar metodele și momentul revascularizației continuă să fie studiate și dezbătute. Principalele metode de revascularizare sunt reprezentate de : - trombolitice, - PTCA („percutaneous transluminal coronary angioplasty”), introduceri de stenturi intracoronare, - BAC, - complex tratament medical și medicamentos, mijloace terapeutice care au
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
aorto-coronarian (BAC) la pacienți cu valori de bază normale de troponină, creșterea biomarkerilor peste „99th percentile URL”* indică necroză miocardică peri-procedurală. Prin convenție, creșterea biomarkerilor peste 5 × ”99th percentile URL”*, cu noi unde Q patologice sau nou BRS sau nouă ocluzie de grefă sau arteră coronară nativă, cu dovezi imagistice de nouă pierdere de miocard viabil au fost definite ca infarct miocardic în legătură cu BAC. - Modificări patologice de infarct miocardic acut. Criterii de infarct miocardic vechi Oricare din criteriile de mai jos
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
supraviețuirii, se sugerează prin convenție arbitrară, că: - valoarea biomarkerilor peste de 5 ori a („99th percentile”) a valorilor de referință în primele 72 de ore după BAC, - asociată cu apariție de noi unde Q sau BRS nou, - documentarea angiografică de ocluzie de grefă sau de vas coronar nativ, - noi dovezi imagistice de pierderi de miocard viabil, trebuie considerate ca diagnostice pentru infarct miocardic post-BAC [5]. În timpul BAC numeroși factori pot produce necroză miocardică peri-procedurală cum sunt: - Traumă miocardică (suture, manevre mecanice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Identificarea necrozei miocardice macroscopic și microscopic post-mortem necesită mai multe ore. Necroza miocardică completă a tuturor miocitelor la risc se produce după cel puțin 2-4 ore sau mai mult, depinzând de: - prezența circulației colaterale către zona ischemică, - persistența sau intermitența ocluziei coronare, - sensibilitatea miocitelor la ischemie, - fenomenul de precondiționare, - cererile individuale de oxigen și substanțe nutritive. Clasificarea IMA după dimensiuni: - microscopic (necroză foacală), - mic (<10% din miocardul VS), - moderat (10-30% din miocardul VS), - extins (>30% din miocardul VS) [26]. Clasificarea infarctului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
revascularizare pentru restabilirea fluxului coronarian în zonă. - Miocard siderat („stunning”) caracterizat prin: - miocard viabil, acut disfuncțional după restabilirea unui flux adecvat, - proces complet reversibil dacă celulele au rămas viabile, cu toată severitatea și durata agresiunii. După 60 de secunde de ocluzie coronară, zona ischemică trece de la scurtare activă (contracție) la scurtare pasivă (distensie). Sub 20 de minute de ocluzie coronară apare fenomenul de siderare a miocardului, care poate necesita manipulare farmacologică - medicație vasoactivă, inotropice - sau suport circulator (IABP, asistarea ventriculară LVAD
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
unui flux adecvat, - proces complet reversibil dacă celulele au rămas viabile, cu toată severitatea și durata agresiunii. După 60 de secunde de ocluzie coronară, zona ischemică trece de la scurtare activă (contracție) la scurtare pasivă (distensie). Sub 20 de minute de ocluzie coronară apare fenomenul de siderare a miocardului, care poate necesita manipulare farmacologică - medicație vasoactivă, inotropice - sau suport circulator (IABP, asistarea ventriculară LVAD) temporar [5]. Angina instabilă Angina agravată sau alte tipuri de angină încadrate în sindroame coronariane acute pot fi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
fără revascularizație coronară. Totuși, mulți dintre acești bolnavi salvați initial decedează ulterior. Identificarea precoce a pacienților cu insuficiență de pompă a condus la o reducere importantă a mortalității precoce și tardive. Tromboliza și PCI primar aplicate în primele ore de la ocluzia coronară pot combate șocul la 50% din bolnavi. Aritmii maligne și disfuncții miocardice regionale complică evoluția. Eșecul acestor metode urmate de revascularizare chirurgicală a fost asociat cu o mortalitate de 40-60%. Rolul acestor metode urmează a fi precizat printr-o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
comunicare patologică apărută la nivelul septului interventricular ca urmare a unei soluții de continuitate a zonei infarctizate. Din punct de vedere morfologic, 60% din DSV sunt localizate în porțiunea anterioară și apicală a septului interventricular, asociat cu stenoza ateromatoasă sau ocluzia ADA. Localizarea în zona posterioară a septului interventricular în asociere cu leziuni pe artera descendentă posterioară - IMA inferior este prezentă în 20% din cazuri. Când apare ruptura septului interventricular, obișnuit pot fi observate leziuni ocluzive la ambele artere coronare descendente
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în: - variații anatomice de calibru, grosime și structură a peretelui venos ceea ce necesită un proces riguros de selecție perioperator, - procesul de arterializare conduce la remodelare în regim de presiune arterială, - supuse aceluiași proces de aterogeneză în timp, - risc de tromboză, ocluzie la peste 6 ani postoperator, - necesită măsuri speciale de recoltare, preparare, păstrare și manipulare chirurgicală pe durata procedeului, - risc de contaminare la manipularea pe suprafețe tegumentare întinse; recoltarea endoscopică poate reduce acest risc. O tehnică publicată recent (a se vedea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
închiderea sternotomiei, pacientul cu parametrii vitali monitorizați invaziv este transferat în terapia intensivă cardiacă unde se urmărește evoluția postoperatorie în continuare. Medicația perioperatorie - Aspirina și agenții antilipidici sunt singurele medicații dovedite a fi utile post-BAC, reduc progresia aterosclerozei și incidența ocluziei grefelor (studii randomizate cu cel puțin 100 de pacenți urmăriți cel puțin 1 an post BAC). - Aspirina 325 mg / zi poate fi mai eficientă decît 150 mg / zi (dovezi insuficiente). -Aspirina utilizată în 48 de ore de la BAC este asociată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
supus în timpul operației la compresiunea medistinală și abdominală. Are o oarecare utilitate acolo unde testele radioizotopice nu pot fi efectuate [197]. Treapta a treia (fig. 2.1). O altă modalitate de testare separată a funcției regionale pulmonare este cea prin ocluzia unilaterală a arterei pulmonare sau a unei artere lobare. Aceste teste, uneori combinate cu probe de efort ar aprecia toleranța sistemului cardio-respirator la rezecția propusă. Sunt efectuate extrem de rar, sunt invazive și au indicație doar la pacienții care nu întrunesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
depășește 40 mmHg, Pa CO2 crește peste 60 mmHg sau PaO2 scade sub 45 mmHg este foarte probabilă apariția, după rezecție, a insuficienței respiratorii și cardiace drepte. Ideal, dar încă aplicată doar experimental, datorită procedurii invazive și costisitoare, ar fi ocluzia simultană, bronșică și arterială a teritoriului care va fi rezecat. Valoarea predictivă a acestor teste, efectuate rar, este limitată și de aceea nu a dobândit o recomandare universală. Astfel, pe o serie de pacienți cu BPOC și cu o valoare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de sub 40%, presiunea arterială pulmonară nu a crescut semnificativ la clamparea arterei pulmonare, dar a scăzut fracția de ejecție și debitul cardiac al ventricului drept [117]. Ecocardiografia poate oferi mai multe informații la această categorie de pacienți [8], iar combinarea ocluziei arteriale pulmonare cu ecocardiografia cardiacă, încă neevaluată, probabil că ar aduce date suplimentare. Investigația funcției cardio-vasculare Spre deosebire de chirurgia generală, unde principalele complicații sunt cele cardio-vasculare, în chirurgia toracică acestea sunt pe locul doi, după cele respiratorii, dar, cu o frecvență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
nu pot asigura o ventilație separată eficientă. Totuși tehnica își are indicațiile ei, mai ales la copii unde SLD nu pot fi folosite datorită diametrului prea mare. Alte avantaje oferite de aceștia sunt legate de posibilitatea de a realiza doar ocluzia unui lob (situații totuși excepționale) sau de faptul că, la sfârșitul intervenției, dacă este necesară ventilația artificială, se extrage blocantul bronșic, rămâne sonda obișnuită de IOT, fără a mai fi nevoie de reintubare. Tehnicile de blocare selectivă a ventilației pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
imaginate de mult, blocarea unei bronșii principale, realizându-se inițial cu baloane de cauciuc, sonde Foley sau chiar prin meșaj, și adesea prin tehnici „oarbe”. Epoca modernă a blocanților bronșici este deschisă de Ginsberg în 1981 care a folosit pentru ocluzia bronșică un cateter cu balonaș de tip Fogarty trecut printr-o sondă de IOT obișnuită. Poziționarea blocanților bronșici se face sub ghidaj bronhoscopic. Poziția corectă este la 4-5 mm dincolo de carină în bronșia principală care trebuie blocată (fig. 2.8
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
poate asocia cu prelungirea intervalului QT și secundar cu creșterea riscului de aritmii ventriculare și moarte subită (50). Manifestările neuropsihice sunt, de asemenea, frecvente în timpul hipoglicemiilor acute (Tabelul 14). Printre cauzele lor se numără: leziuni focale cerebrale produse de glucopenie, ocluzii trombotice acute datorate tulburărilor hemodinamice, hemostatice, reologice induse de hipoglicemie, ischemie cerebrală secundară modificărilor regionale în fluxul sanguin cerebral (20). Hipoglicemia indusă de sulfonilureice Deși simptomatologia hipoglicemiei nu diferă semnificativ între pacienții cu T1DM și cei cu T2DM și nu
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
T asimetrice sau simetrice, mai ascuțite, negative. Evoluează frecvent spre normalizarea aspectului ECG în următoarele săptămâni. Localizări particulare ale IMA care pot produce modificări electrocardiografice diferite de cele prezentate mai sus sunt: - infarctul miocardic acut de ventricul drept (IMA-VD, secundar ocluziei ACD în segmentul I) la care modificarea cea mai sugestivă este apariția unei supradenivelări ST de minim 1 mm în V1, V3R-V6R; un aspect QS sau QR observat în derivațiile V3R și/sau V4R sugerează, de asemenea, un IMA de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
parietale. 4. ecocardiografie: a. creșterea dimensiunilor VD; b. absența reacției lichidiene pericardice. 5. determinări enzimatice: a. discordanță între valoarea crescută a enzimelor sugestive pentru necroză miocardică (CK, CK-MB troponină) și gradul disfuncției VS. 6. cateterism cardiac și coronarografie: a. frecvent ocluzie proximală ACD, rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial: a. hipotensiune cu IMA; b. tamponadă cardiacă; c. pericardită constrictivă; d. embolie pulmonară. Prognosticul [10] Evaluarea prognosticului IMA se face utilizând numeroase date clinice și paraclinice care au fost evidențiate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]