3,917 matches
-
lipsită de-ajutorul ce ave de la acest metoh... Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i mănăstirii Halchi venitul acesta”. Tare mă tem, părinte, că acolo nu era o mână de gospodar. Una se spunea și alta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ave de la acest metoh... Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i mănăstirii Halchi venitul acesta”. Tare mă tem, părinte, că acolo nu era o mână de gospodar. Una se spunea și alta se făcea. Sau mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i mănăstirii Halchi venitul acesta”. Tare mă tem, părinte, că acolo nu era o mână de gospodar. Una se spunea și alta se făcea. Sau mai degrabă nu se făcea nimic, ci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste așteptări. Primea veniturile târgurilor Vaslui, Galați, Tecuci și Târgul Ocna cu exploatarea de sare. Apoi veniturile a zeci de sate, mori, velnițe și dughene. În aceste condiții, într-un veac veniturile au crescut de peste o sută de ori! Administra și susținea 16 spitale, patru ospicii, două aziluri, două orfelinate și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-a adunat. Banii „ce s-au strâns prin mâna lui Anastasă lipscanul” de la Ocnă și din alte datorii au fost 3269 lei și 76 bani, la care se adaugă suma pe lunile ianuarie și februarie (1761), rezultând un total de 3808 lei, 69 bani. Cheltuielile însă s-au ridicat la 4358 lei. Cine era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
luminării sale... luându-le să le epitropisească din neam în neam”. Un alt necaz de care se plânge vodă este faptul că de la o bucată de vreme în locul celor 2.000 de lei ce tebuia să-i ia mănăstirea de la Ocnă primea sare, dar nici aceea la vreme, și nu o mai puteau vinde când trebuia. La scăderea veniturilor se mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
delegat, că Mana noastră-i cătună, nu-i comună, de să aibă premare; ’al doilea, să știți: n-am fost delegat de bunăvoia mea, de nevoie-am fost, m-o’ pus Românii cu de-a sila - că de nu, la ocnă mă trimete, ca bolșăvic!; ’n-al triilea: s’ țăran sărac, n-am altă avere decât căsuța ș-on peticel de jie - că facem ș-on strop de jinișor... - da le predau pe toate la colhoz, cu drag le dăruim! ’n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
slujbașii mai măricei, cu lefuri mari, de trimăși În colònii? Neghina, pleava, drojdia, scursura de la ei din Regat! Care cum face o poznă la ei, pentru care ar trebui să Înfunde pușcăria - pașol na Rumânskii Sibir! În loc să-i vâre la ocnă, la ei, de răi, ni-i trimete nouă, de buni, oameni buni! Da’ ci-i pământu nostru al Moldovei, dom’țători: groapă di gunoi? umblătoare? Da uită-te la ei cum ne vin când ne vin; desculțăi, dezbrăcățăi, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
c-o țâne la el, pintru el... Nu zic mai mult, că-i de față și băi’țălul moș’lui și nu se cade... Vrasăzâcă, mă duc la Morcov, la colibă și zic: Un’i-i fata? Scoate fata, că ocna, -n Regat, te mănâncă! Îl apucă hlizeala, zice: Ce fată, Moșâiacobe, că a mè numa băieț’ mi-o făcut... Măi, și când Îi ard on dos di mână: Scoate fata!, zic, că-i de Curtemarțâială! Când aude el, de Curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care... - n-a mai zis cuvinte, a arătat, cu amândouă mâinile, cu ochii, cu pălăria, cum anume zmulge el paie din gireadă - cu cârligul: o dată, de două, de trei ori... Războiu’ abia o-nceput, ai noștri n-or liberat toate ocnele și lagărele rusăști - și dacă azi-mâne se-ntoarce domțători? ; și-și vede cu ochii, mormântu’? ; cu, pe cruce, anul morții lui, 1941? Nu moare el, de-adevăratu’ și de inimă ră? Ca on cumnat de-al meu, frate cu Domnica: se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
încă nu adormiseră. Naiba știe ce așteptau și cine mai știe de câtă vreme. De o veșnice, pasămite, și nu se mai termina odată. Cât o mai fi până la ziuă? se întreba Rafael, și cum ne mai irosim aici, în ocna asta și nu se mai termină, nu se mai termină, nu se mai termină... Ție și frică să te gândești că într-o bună zi s-ar putea termina. Cât o mai fi? Cât a trecut? Șapte ani, da, amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fată bună, muncitoare, tot în nădejdea c-ar ajunge sărmana Roșioara să se descurce pe cont propriu, da’ ți-ai găsit: după nici două luni, Roșioara mea, auzi, că doar n-am omorât-o pă mama ca să mă pedepsesc în ocna asta de cantină, că ea are copii de crescut, nu vrea să putrezească de vie în aburu’ și-n umezeala asta, la care Getuța - la ce-ai mai luat-o cu tine, Mirelo, ca să te facă de râs, care io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se elibereze și să fugă cât mai departe, ascunzându-se în blugii negri soioși și hărtăniți și-n cămașa cărămizie antijeg, care flutura pe el ca pe o sperietoare de ciori. Statura lui atletică, întrucâtva, emana o duhoare irespirabilă, de ocnă, și căpățâna rasă, colțuroasă, și obrazul supt, cenușiu, ciugulit de vărsat, îl fac pe celălalt să clipească des, frământându-și pumnii în buzunarele adânci. Ai zice că-i e frică, deh, lui Rafael parcă nu i-ar veni să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-l făcea să se cufunde cu totul în ea, gândindu-se, totodată, cu strângere de inimă la Milică, la suferința lui îndoită și împătrită când ar afla că nevastă-sa îl înșală până și cu el, prietenul și tovarășul de ocnă prin oficii, uite că până și Rafael îl trădase, și de bună seamă că asta o să-l supere până într-atât încât să plece din nou din școală. O tristețe grea îl făcu să se trezească, și uite pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
curios, deh, după cât de agitat e dulăul, n-ar fi mare lucru să-i înfigă colții în ureche... Ce dracului! Tipul, cocoșat, sub dulău... Să vezi și să nu crezi. Uite-l. chiar el, Emil Milică Teodorescu, colegul lui de ocnă grea prin oficii. Jigodia care a plecat astă-toamnă și l-a părăsit fără o vorbă de rămas-bun și n-a mai dat nici un semn, de-ai zis că l-a-nghițit pământul, umblând prin lume să-și recupereze nevasta de la amanții ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
importanță, o slujbă printre atâtea altele. Lui Rafael i se dezmorțiseră vechile obișnuințe: prinse să-l mustre blând și să-l dojenească, Milică-tată, foarte frumos și interesant, ziarist, da’ n-ar fi trebuit să uiți de vechiul tău coleg de ocnă pe viață, cum spuneai. Acum ai scăpat, te-ai eliberat... Vroia de fapt să nu lase să se vadă cât de tare îl impresiona chestia asta - ziarist, după nopțile din ultimele luni petrecute în oficiu printre vrafuri de ziare, concentrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-i așa, și uite că Mărgărit îi spune verde-n față c-a scos briceagul ăla fiindcă i s-a făcut frică văzându-l că se școală de pe iarbă și se răstește cu uitătura aia zbanghie și ca scăpat de la ocnă cu căpățâna aia rasă, dar mai apoi s-a căit, i-a părut rău și a venit să intre-n vorbă cu el. Păi, nu e vorbă, că și de curios a venit, să vadă ce fel de om e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ceva ca președintele Iliescu. — V-am spus că din vedere s-ar putea să-l știu, se dezvinovățește iarăși Rafael. Din vedere-i știu pe mulți. Mi-aș pune gâtu’ că nici de-o lună nu te-ai liberat de la ocnă, face Adrian. — Nu ți-l pune, că-l pierzi. — Mie-mi spui?! îl apostrofează nea Ghețu. Cine știe câți ani ai stat de-ai ieșit așa bine conservat de habar n-ai pă ce lume trăiești?... Dacă nici de Zizi n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și dac-ai ști pentru ce... Angela a cercetat, nu degeaba s-a specializat în anchete sociale, și uite c-a aflat pe cont propriu că Octav a fost homosexual pe vremea lui Ceaușescu, păi, pentru asta a stat la ocnă... Cu lanțuri la picioare, râdea Milică, măcar că Doinița confirma și ea. Milică îi spuse lui Rafael să se cam ferească din calea femeilor astea două care nu se dau în lături să te bage-n gura lui dom Emanuel. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
orice caz, o duc mai rău ca mine”, zise către Diotallevi, care-l privea cu o mină aiurită. Apoi se adresă fetei: „El nu poate semna, aparține unei minorități indiene care interzice scrierea propriului nume. Mulți dintre ei sunt la ocnă pentru că guvernul Îi persecută.” Fata Îl fixă pe Diotallevi cu Înțelegere și-mi trecu mie hârtia. Diotallevi se destinse. „Cine sunt ăștia?” am Întrebat. „Cum cine sunt? Niște tovarăși argentinieni”. „Da, dar din ce grup?” „Taquara, nu?” „Păi Taquara sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a pedepselor privative de libertate ce au ca subiect minorul, există un număr redus de instituții custodiale care pot operaționaliza sentința. Așadar, în România există un penitenciar pentru minori și tineri( Craiova), respectiv patru centre de reeducare pentru minori: Târgu Ocna, Tichilești( Brăila), Buziaș( Timișoara), Găiești. Este necesar a se reține ideea că a fi minor nu exclude automat responsabilitatea faptei comise, actul delincvent trebuind să fie sancționat. Potrivit art. 99, aliniatele 1-3 din Codul Penal, minorul care nu a împlinit
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
schimba neașteptat de repede, dar și nedorit de rău. Venirea rușilor a echivalat, în viziunea lui Toaibă, cu venirea Satanei. Lucru cu care nu s-a împăcat, care l-a băgat într-o altfel de cazarmă, numită pușcărie. Eliberat de la ocnă, Toader a înțeles repede că „prefacerile socialiste” semănau la fel de bine tot cu o cazarmă și tot cu un fel de pușcărie. Viața, prin urmare, era o cazarmă. Prin noile date biografice pe care i le oferă, Vasile Ilucă reușește să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
picioare. Trebuie să tac! Numai să nu mă pună să dau declarație scrisă. Că una-i vorba și alta-i scrisul”. Anchetatorul îl privea insistent, așteptând măcar un cuvânt de la Toaibă. Neprimindu l, a reluat vorba: Tu ai auzit de ocnă? Am auzit! Gura!... Dacă tot ai auzit, atunci află tu că ocna te mănâncă! Nu avem nevoie de provocatori și sabo...de cei care pun bețe în roate noii orânduiri! Aiștia nu au loc decât la ocnă sau la zid
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
scrisă. Că una-i vorba și alta-i scrisul”. Anchetatorul îl privea insistent, așteptând măcar un cuvânt de la Toaibă. Neprimindu l, a reluat vorba: Tu ai auzit de ocnă? Am auzit! Gura!... Dacă tot ai auzit, atunci află tu că ocna te mănâncă! Nu avem nevoie de provocatori și sabo...de cei care pun bețe în roate noii orânduiri! Aiștia nu au loc decât la ocnă sau la zid!!! Acum ieși! Te căutăm noi. De asta să nu duci grijă! N-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ai auzit de ocnă? Am auzit! Gura!... Dacă tot ai auzit, atunci află tu că ocna te mănâncă! Nu avem nevoie de provocatori și sabo...de cei care pun bețe în roate noii orânduiri! Aiștia nu au loc decât la ocnă sau la zid!!! Acum ieși! Te căutăm noi. De asta să nu duci grijă! N-oi duce grija asta, că am destule altele... Ieși!!! Toaibă a făcut stânga mprejur cât a putut de repede și a ieșit, dând un bună ziua
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]