994 matches
-
Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” Un fost coleg de celulă, care își amintea cum a fost izbit cu capul de treptele spălătorului de la Aiud - de gardian - reținea șoapta
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
până în cele din urmă „straturi” ale neamului nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ca Baron Baghdassarian să fie acolo și să audă toate astea. Tăcerea lui Armanoush a fost umplută imediat de Întreruperea Asyei: — A, da? Credeam că nu ești naționalist! — Nu sunt! a exclamat Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste ridicând vocea câteva octave. Ca să-și păstreze stăpânirea de sine a Început să-și mângâie barba. Însă respect adevărurile istorice. — Oamenilor li s-a spălat creierul, a spus ironic noua lui prietenă În Încercarea de a-și susține iubitul și În același timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
prețul de fabrică, prețul de vânzare și alte multe date, pe cât de riguroase pe atât de oportune. În ce privește creionul, un adevărat Goldfaber 873, ce să spun? Având darul sintezei, domnia voastră l-ați comprimat În douăzeci și nouă de pagini in octavo, care satisfac Întru totul chiar și cea mai insațiabilă curiozitate. Bonavena nu a roșit. A reluat, fără grabă și fără pauză, conducerea dialogului. Văd că sămânța n-a căzut departe de brazdă. Dospești de opera mea. Drept premiu, Îți voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
O sută douăzeci de pilule neînsemnate dau acestui tribut o notă de prospețime. O dată expediați ambii ideologi, iată-ne acum În fața marelui sacerdot al bucătăriei pure: Pierre Moulonguet. Primul său manifest datează din 1915: un Manuel Raisonné - trei volume in octavo mare - din 1929. Înălțimea lor doctrinară e atât de cunoscută, Încât ne vom mulțumi Deo volente cu cel mai sec și descărnat rezumat. Abatele Brémond a intituit posibilitățile poeziei În exclusivitate poetice. Abstracte și concrete (ambele cuvinte sunt, fapt absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu trebuie... Dudley păși în fața celor trei cu haina descheiată și cu pistolul calibrul 45, insigna și tresele la vedere. Statura lui impunătoare făcea din cei trei mexicani un fel de umbră a sa, iar vocea lui urcă mai multe octave, dar nu se sparse. — Cei șaptesprezece compatrioți jegoși ai voștri l-au ucis pe José Diaz cu sânge rece și au scăpat de camera de gazare pentru că niște trădători perverși și handicapați s-au înhăitat ca să-i salveze! Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
memoria scurtă. Și unii adulți, din fericire. — Am fost la doctor. Îmi dezlegam șireturile și îmi țineam privirea în jos în timp ce vorbeam. Asta era o afirmație, nu o invitație la discuție. —Ești bine? Vocea ei alarmată urcă o jumătate de octavă. —Sunt bine. Este o operație pe care mi-am dorit-o. O simțeam în spatele meu, stând de partea cealaltă a patului, așteptând. În locul ei, aș fi știut la ce să mă aștept, dar nu puteam niciodată să fiu în locul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
aviator neamț cu o bunică evreică, reconvertit apoi la jurnalism sportiv, frate al proaspătului decedat Ivan Rebroff (pe numele lui adevărat Rolf Rippert), celebru cântăreț care a vândut vreo 10 milioane de discuri și care, putând să urce peste patru octave și având înfățișarea unui rus, a fost adoptat de mai multe coruri de cazaci? FILM Iulia BLAGA Linia verde, subțire Un om e descoperit în ploaie, fugind ca un nebun, fără acte. Polițiștii îl iau la secție, o clădire în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale unei octave. (Fujita and Ito, 1999). Cu toate evoluțiile tehnologice, există încă limite în transmiterea înălțimii și a timbrului, ceea ce duce la dificultăți mai mari în discriminarea notelor muzicale și a melodiei decât în discriminarea cuvintelor și frazelor. Noile strategii de codificare
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
o cutie de țigări, ca și când boldurile s-ar afla acum sub ochii mei, așteptând să le număr. În rest, prin sertare nu se găsea mai nimic, dar oricum am reușit să pun mâna pe câteva creioane, două caiete goale in octavo, deja lăudata comoară de argint și hârtie de scris din cea mai fină, dar - ceea ce căutam de fapt - nici un stilou marca Pelikan. Nu mai e sigur dacă nu zăceau cumva pe-acolo și o gumă și o ascuțitoare. Alții au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
intrat posesia piunezelor de argint cu Westwall-ul ca viitoare articole de schimb, îmi sporisem averea nu numai cu paharul de dat cu zarurile și cu babaroasele de os, ci și cu un teanc de coli DIN-A4, cu două caiete in octavo, împreună cu ascuțitoare și gumă. Dacă, de atunci, amintirea mi-a devenit lacunară într-o direcție ori alta și nu-mi aduc aminte de pildă dacă puful meu de puștan trebuia bărbierit deja în perioada lagărului și dacă în general rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fiecare dată câte ceva gata de a fi hăcuit. Noi, cei care sufeream de foame, scriam. Pagini întregi pline de mâzgăleli. Se ia... Se adaugă... Se lasă amestecul două ore și jumătate... Ah, dacă măcar unul dintre cele două caiete in octavo din moștenirea mea de la Marienbad nu s-ar fi pierdut. Așa, din toate lecțiile de câte două ore predate cu atâta belșug de vorbe participanților la curs, printre care se numărau și ștrengari tineri ca mine, dar și tați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fiecare se auzea pe sine și pe ceilalți înghițind în sec, din compasiune și din cunoașterea suferinței noastre comune, să anunțe: „Nu mai vorbeam de grăsime, ziceam acum în ce fel înjunghiam la porcul.“ Chiar dacă s-au pierdut caietele in octavo, ceapa care e amintirea mă ajută totuși să citez cuvânt cu cuvânt frazele memorabile ale maestrului, ce au rămas ștanțate pe foile ei. Privind în urmă, văd cum devine concret cu ajutorul pantomimei, căci atunci când demonstra cum se taie porcul, important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
el părea să aibă viitorul pe limbă: „Nici o grijă, o să placă la noi la mic dejun mai încolo, când o să fie totu’ mai bine și de cumpărat porc destul peste tot.“ Din tot ceea ce s-a pierdut, lipsa caietelor in octavo mă doare în mod deosebit. Dacă aș fi citat din ele, aș fi devenit mai credibil. Sau poate că eu nu am scris odată cu ceilalți, în timp ce maestrul îndeplinea ca pe o acțiune sacră fiertul la foc mic, dezosatul, desprinderea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
undele mute ale simțirei un sunet corespunzător și cum pe acele valori nenumărate aie sunetelor informe, oamenii pun semnele convenționale ale cuvintelor felurite. Nu-1 cerceta care diferențe oare schimbă la națiile numeroase acele semne corespunzătoare ale vorbelor! Dacă există vreo octavă primitivă, cu care să se fi notat la oamenii primari simțirile esențiale? Când oare instrumentul muzical, pe care îl purtăm, își va avea claviatura tot așa de bine cunoscută cum era aceea a pianului mave din huli, atunci când, dezvelind capacul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și ușă a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător Și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poar ta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în ,,Sărbătoarea primăverii" a lui I. Stravinski. Din plăci (lame) dreptunghiulare de metal sau de lemn (gr. xilos) de paltin etc. se construiesc xilofoanele. Plăcile au secțiune egală și diferă numai prin lungimea lor. Unele xilofoane cromatice mari (până la patru octave), utilizate mai cu seamă în Mexic și în America de Sud, sunt prevăzute cu tuburi rezonatoare metalice sau de lemn, câte unul sub fiecare lamă. Instrumentul se numește în acest caz xilomarimba și a fost utilizat de P. Boulez în „Marteau sans
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
deasupra genelor, ca un vultur care se pregătește de luptă; o bărbie lungă și șireată de vrăjitor și o mustăcioră în stilul lui Fairbanks. Korsch își drese vocea și începu să vorbească, dar pe un ton care era cu o octavă mai sus decât mă așteptam. — Brigitte Hartmann, citi el, în vârstă de cincisprezece ani, părinți germani. A dispărut pe 23 mai 1938. Corpul ei a fost găsit într-un sac de cartofi pe o parcelă din Siesdorf, pe 10 iunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Augusto (pentru călcătoreasa Rosario), eșuase pe fondul unei puternice introvertiri traduse prin manifestări de impotență după toate probabilitățile psihică (n-am găsit sugerată în acest sens nicăieri o paralelă cu primul roman al lui Stendhal, Armance (1827) al cărui erou, Octave de Malivert, suferă de ceea ce autorul încerca să ascundă sub ciudata denumire de babylanisme). Distrus, total dezorientat, negăsind niciun sprijin în sfaturile prietenului său mai experimentat, Víctor, Augusto se gândește la sinucidere și, pentru că-i citise, pe lângă întreaga operă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sonor nu mai era claxonul, ci piuitul. Fiind un trafic de retragere spre casă, tot orașul era un univers de piuituri. Girofarul ambulanțelor se rotea în sensul invers al acelor de ceasornic și sirena suna de la Do la Si în octava a II-a. Un câine fugărea prin iarbă o pisică, cu coada ridicată ca o lance, vibrând amenințător pe la botul mâței, care se retrăgea zbârlită strategic cu dosul spre înainte. Știrile de la un radio portabil au început cu informațiile meteo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prinți sau pentru zmei, lănci pentru turniruri, o bucată dintr-un meteorit, câteva tropote de cai pursânge, un strigăt nedeslușit de luptă, care putea să însemne fie victorie, fie deznădejde, un scâncet înfundat (de băiat, după insistența monotonă în aceeași octavă), o tentativă de cântec al unui greier anchilozat într-o noapte de vară, epopeea înflăcăratei iubiri dar numai sfârșitul, după miros -, tăcerea crăpând de ciudă în lacrima unui sfânt obscur, pictat naiv pe o felie de fag, într-un roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de cer, îi puse atele desprinse din reproducerile albumelor de pictură: din Chagall dezmembră tabloul Timpul este fără margini. Din aripile peștelui, improviză două atele ajutătoare pentru aripile bătrânului înger. Din arcușul viorii făcu o atelă de timp muzical în octava a II-a, inspirată de sirenele salvărilor care străbăteau în viteză străzile Brăilei, nu pentru că ar fi existat urgențe, ci pentru că, să nu spui, cineva nevăzut și nu de pe meleagurile noastre, a scris pe cerul României: Spaimă! Și mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care și-au hrănit cunoașterea profesorii, ci foi de mătase foșnind viața grâului, informațiile cuprinzând evoluția acestei ființe de la germene până la maturitate, sensul existenței sale, viziunile întregului din parțialitate și individualitate, forța ca undă a aceluiași scop mesianic, în aceeași octavă, pe partitura simfoniei universale, orga de vânt, tuba furtunii, timpanele tunetului, harfa ploilor, violoncelul Pământului, pe coarda cea mai groasă, viola da gamba a greierilor, pe coarda cea mai subțire, zumzetul razelor de Lună, pianul care le măsura legănarea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sfârșește în candelă și nu-i veni să creadă, dar așa era! În oglinzi se desfășura viața așa cum nu o gândise, toate pârtiile erau pline de schiori. De-aici încolo până la sfârșit Mioara deveni toată o amintire. Corul cânta în octava a IV-a sub Do central, ceea ce însemna că romanul se apropia de sfârșit. Își închipui cartea vieții ei pe un raft. Îmbrăcat în Mozart, Dumnezeu i-o citea. Și iată-l pe Mitică, firește că-i elev de liceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
oricât de mult, îmi place să te citesc, acuma, eu trec strada la o firmă, merg la o petrecereeee!!!, stau până la zece și mă întorc la școală să... te citesc și să-mi amintesc parfumul tău ciudat, pa... O. sau Octavă, cum îmi spune maică-mea, încă din școala primară... — I-am murdărit tot patul, în loc să țip de durere, am râs și-am exclamat: am scăpat de mama! El s-a uitat ca un tâmpit la mine, n-a înțeles nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]