902 matches
-
paralel pentru o perioadă destul de lungă. Cele două protocoale nu pot comunica direct, fiind nevoie de un gateway dedicat sau de unul din mecanismele de tranziție implementate. Cämpul de lungime din IPv6, fata de IPv4 (8 biti=1 byte=1 octet), are 16 biți, ceea ce însemna că dimensiunea pachetului este de maxim 2 - 1 = octeți de date. Totuși, standardul IPv6 prevede existența unui antet opțional numit Jumbo Payload, care permite folosirea a maxim 2 - 1 = octeți de date pe conexiunile care
IPv6 () [Corola-website/Science/316264_a_317593]
-
nevoie de un gateway dedicat sau de unul din mecanismele de tranziție implementate. Cämpul de lungime din IPv6, fata de IPv4 (8 biti=1 byte=1 octet), are 16 biți, ceea ce însemna că dimensiunea pachetului este de maxim 2 - 1 = octeți de date. Totuși, standardul IPv6 prevede existența unui antet opțional numit Jumbo Payload, care permite folosirea a maxim 2 - 1 = octeți de date pe conexiunile care permit asemenea dimensiuni. În IPv6, antetul pachetului și procesul de forwardare a pachetelor de către
IPv6 () [Corola-website/Science/316264_a_317593]
-
8 biti=1 byte=1 octet), are 16 biți, ceea ce însemna că dimensiunea pachetului este de maxim 2 - 1 = octeți de date. Totuși, standardul IPv6 prevede existența unui antet opțional numit Jumbo Payload, care permite folosirea a maxim 2 - 1 = octeți de date pe conexiunile care permit asemenea dimensiuni. În IPv6, antetul pachetului și procesul de forwardare a pachetelor de către rutere au fost simplificate. Deși antetele de IPv6 sunt de 2 ori mai mari decât cele de IPv4, procesarea pachetelor este
IPv6 () [Corola-website/Science/316264_a_317593]
-
-ț] [-del] [file...] unde "file" este numele fișierului sau directorul. Dacă "file" nu este specificat, directorul root (/) este folosit în evaluare. Printre opțiunile cele mai folosite amintim: Single Unix Specification definește spațiul în termeni de blocuri. Fiecare bloc are 512 octeți. Aceasta este valoarea istorică a blocului de date în UNIX și este folosită într-o serie de alte comenzi precum du sau ls. System V are un bloc de 512 octeți, în timp ce în variantele BSD se folosește 512 sau 1024
Df (Unix) () [Corola-website/Science/320166_a_321495]
-
spațiul în termeni de blocuri. Fiecare bloc are 512 octeți. Aceasta este valoarea istorică a blocului de date în UNIX și este folosită într-o serie de alte comenzi precum du sau ls. System V are un bloc de 512 octeți, în timp ce în variantele BSD se folosește 512 sau 1024 în funcție de sistem. Opțiunea -k a fost introdusă că un compromis pentru a converti totul în kilobytes (presupune un bloc de 1024 octeți). BSD și pachetul GNU coreutils suporta de asemenea opțiunea
Df (Unix) () [Corola-website/Science/320166_a_321495]
-
sau ls. System V are un bloc de 512 octeți, în timp ce în variantele BSD se folosește 512 sau 1024 în funcție de sistem. Opțiunea -k a fost introdusă că un compromis pentru a converti totul în kilobytes (presupune un bloc de 1024 octeți). BSD și pachetul GNU coreutils suporta de asemenea opțiunea -h (human readable) în care spațiul este calculat pe baza multiplilor din Sistemul Internațional de Unități (K pentru kilo, M pentru mega, G pentru giga etc.) $ df -k
Df (Unix) () [Corola-website/Science/320166_a_321495]
-
Cu adăugarea acestor plăci, Altair putea fi atașat la un terminal și programat în BASIC. Apple I era o mașină de amatori, cu un microprocessor de 25 de dolari (MOS 6502) pe o placă cu circuit unic și 256 de octeți de ROM, 4 sau 8 KB de RAM și un controller de afișaj pentru 40 de caractere lățime și 24 de rânduri înălțime. Nu avea carcasă, sursă de alimentare, tastatură sau afișaj, acestea trebuiau furnizate de utilizator. Apple I costa
Steve Wozniak () [Corola-website/Science/321088_a_322417]
-
operare să fie „conștient” de acest lucru și, de asemenea, fără consecințe negative pentru utilizator. Algoritmele ECC folosesc o procedură care creeaza o redundanta parțială a informației de prelucrat (memorat). Circuitele ECC generează sumele de control pentru secvențele binare din octeți și le stochează într-o memorie suplimentară de căte 7 biți pentru căi de date pe 32 de biți (sau de căte 8 biți pentru căi pe 64 biți). Atunci cand datele sunt preluate din memorie (citite), suma de control este
Memoria ECC () [Corola-website/Science/321132_a_322461]
-
calculatoarelor să corecteze erorile de memorie. Cel mai întâlnit tip de ECC folosit pentru modulele de memorie este cel cu corecție a erorilor pe un singur bit. Acesta permite detectarea și corectarea erorilor la nivel de un bit(într-un octet). El va permite de asemenea detectarea erorilor pe 2 sau mai mulți biți, însă va fi incapabil să le corecteze. Cum funcționează? Să considerăm cel mai comun caz de corecție a erorilor pe un singur bit ca exemplu. Pentru fiecare
Memoria ECC () [Corola-website/Science/321132_a_322461]
-
cele 8 chip-uri pe fata des întâlnite la modulele de memorie non-ECC. Sistemul va folosi acest bit de verificare pentru a verifica corectitudinea datelor și corectează singurul bit greșit, dacă există unul. Bitul de verificare va fi trensferat împreună cu octetul original de date. Totuși, magistrală de memorie pentru ECC este de 72 de biți lățime față de cei 64 de biți întâlniți la memoriile non-ECC. De reținut că doar 64 de biți din cei 72 de biți de date contează pentru
Memoria ECC () [Corola-website/Science/321132_a_322461]
-
memorii EEPROM sau FLASH, deoarece costurile de fabricație sunt mai mari iar citirea și scrierea este mai lentă decât la cele din urmă. EEPROM (electricaly erasable programmable read only memory) este un tip de memorie ce permite programarea și ștergerea octeților electric. Programare se face similar cu cea de la memoriile EPROM iar ștergerea se face aplicând un curent invers porților flotante, astfel eliminând necesitatea ferestrelor iar ștergerea poate fi făcută în același circuit. Aceste memorii au însă un număr limitat de
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
complex, de dimensiuni mai mari se preferă folosirea de microcontrollere cu memorie FLASH. Memoria FLASH este un tip de memorie EEPROM la care ștergerea se efectuează la nivel de bloc de date, spre deosebire de EEPROM unde ștergerea este la nivel de octet. Ca urmare ștergerea la FLASH se poate face mult mai rapid, deși poate fi un inconvenient în momentul în care se dorește ștergerea a unui singur octet. Timpii de citire la memoria FLASH sunt mai mari decât la EEPROM însă
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
nivel de bloc de date, spre deosebire de EEPROM unde ștergerea este la nivel de octet. Ca urmare ștergerea la FLASH se poate face mult mai rapid, deși poate fi un inconvenient în momentul în care se dorește ștergerea a unui singur octet. Timpii de citire la memoria FLASH sunt mai mari decât la EEPROM însă structura memoriei FLASH este mai densă, oferind capacități de memorare mai mari pe aceeași suprafață de siliciu, lucru dorit în cazul microcontrollerelor unde dimensiunile sunt limitate. În
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
poate fi suprimată prin programarea și a celui de al doilea bit. În cazul lui 8751BH/8752BH cele două niveluri de blocare al memoriei program constau în 2 biți de blocare și a unui vector de criptare de 32 de octeți folosiți pentru protecția memoriei program împotriva pirateriei software. În cadrul EPROM exista un vector de criptare de 32 de octeți, toți inițial neprogramați (ocupați cu 1). De fiecare dată când un octet este adresat în timpul unei verificări, sunt folosite 5 adrese
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
niveluri de blocare al memoriei program constau în 2 biți de blocare și a unui vector de criptare de 32 de octeți folosiți pentru protecția memoriei program împotriva pirateriei software. În cadrul EPROM exista un vector de criptare de 32 de octeți, toți inițial neprogramați (ocupați cu 1). De fiecare dată când un octet este adresat în timpul unei verificări, sunt folosite 5 adrese pentru a selecta un octet din vectorul de criptare. Acest byte devine exclusive-NORed (XNOR) creându-se astfel un Encrypted
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
și a unui vector de criptare de 32 de octeți folosiți pentru protecția memoriei program împotriva pirateriei software. În cadrul EPROM exista un vector de criptare de 32 de octeți, toți inițial neprogramați (ocupați cu 1). De fiecare dată când un octet este adresat în timpul unei verificări, sunt folosite 5 adrese pentru a selecta un octet din vectorul de criptare. Acest byte devine exclusive-NORed (XNOR) creându-se astfel un Encrypted Verify byte. Algoritmul, cu vectorul in forma neprogramată, va returna codul în
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
program împotriva pirateriei software. În cadrul EPROM exista un vector de criptare de 32 de octeți, toți inițial neprogramați (ocupați cu 1). De fiecare dată când un octet este adresat în timpul unei verificări, sunt folosite 5 adrese pentru a selecta un octet din vectorul de criptare. Acest byte devine exclusive-NORed (XNOR) creându-se astfel un Encrypted Verify byte. Algoritmul, cu vectorul in forma neprogramată, va returna codul în forma sa originală, nemodificată. Se recomandă ca de fiecare dată când se folosește vectorul
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
și de ștergeri este mai mare de 100, dar defectele sunt frecvente chiar după câteva cicluri ștergere - programare; durată de menținere a informației memorate este minim zece ani. Pentru circuitele EPROM moderne, având capacități de pește 64 kbiti, o programare octet cu octet la zeci de ms pentru un octet ar fi inacceptabil de lungă (la un EPROM 27512 de 512 kbiti, programarea ar dura 20 ms x 65536 octeți = 22 minute). Pentru reducerea timpului de programare au fost imaginați algoritmi
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
ștergeri este mai mare de 100, dar defectele sunt frecvente chiar după câteva cicluri ștergere - programare; durată de menținere a informației memorate este minim zece ani. Pentru circuitele EPROM moderne, având capacități de pește 64 kbiti, o programare octet cu octet la zeci de ms pentru un octet ar fi inacceptabil de lungă (la un EPROM 27512 de 512 kbiti, programarea ar dura 20 ms x 65536 octeți = 22 minute). Pentru reducerea timpului de programare au fost imaginați algoritmi de programare
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
defectele sunt frecvente chiar după câteva cicluri ștergere - programare; durată de menținere a informației memorate este minim zece ani. Pentru circuitele EPROM moderne, având capacități de pește 64 kbiti, o programare octet cu octet la zeci de ms pentru un octet ar fi inacceptabil de lungă (la un EPROM 27512 de 512 kbiti, programarea ar dura 20 ms x 65536 octeți = 22 minute). Pentru reducerea timpului de programare au fost imaginați algoritmi de programare rapidă, la care pe durata programării se
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
circuitele EPROM moderne, având capacități de pește 64 kbiti, o programare octet cu octet la zeci de ms pentru un octet ar fi inacceptabil de lungă (la un EPROM 27512 de 512 kbiti, programarea ar dura 20 ms x 65536 octeți = 22 minute). Pentru reducerea timpului de programare au fost imaginați algoritmi de programare rapidă, la care pe durata programării se face VDD = 6 V și VPP = 12,5 V, impulsul de programare reducându-se la 1 ms sau în unele
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
specificațiilor uneori ușor diferite pentru același tip de circuit la diferiți producători, memoriile EPROM moderne dispun de un mecanism de identificare inteligență pe baza unei semnături electronice (Electronic Signature). Pe baza semnăturii electronice se identifică tipul circuitului (codificat pe un octet) și producătorul (codificat tot pe un octet). Aceste informatii sunt citite automat de echipamentul de programare care va selecta algoritmul de programare potrivit circuitului utilizat fără intervenția operatorului uman, eliminându-se astfel o posibilitate de eroare. Pentru a activa modul
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
de circuit la diferiți producători, memoriile EPROM moderne dispun de un mecanism de identificare inteligență pe baza unei semnături electronice (Electronic Signature). Pe baza semnăturii electronice se identifică tipul circuitului (codificat pe un octet) și producătorul (codificat tot pe un octet). Aceste informatii sunt citite automat de echipamentul de programare care va selecta algoritmul de programare potrivit circuitului utilizat fără intervenția operatorului uman, eliminându-se astfel o posibilitate de eroare. Pentru a activa modul de identificare inteligență, adresa A9 trebuie adusă
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
a renunța la prețioasele linii I / O. Există mai multe tipuri diferite de EEPROM serial, cum ar fi cele 1-wire, 2-wire, 3-wire și SPI. Memoriile EEPROM Seriale sunt disponibile într-o varietate de dimensiuni diferite. Ele variază de la 128 de octeți chiar și până la 32k octeți. Atmel are, de asemenea, un dispozitiv de 128k octeți care se potrivește aceluiași factor de formă. Toate aceste piese sunt compatibile din punct de vedere electric. Cu toate acestea, unele necesită modificări minore de software
EEPROM Serial () [Corola-website/Science/321154_a_322483]
-
I / O. Există mai multe tipuri diferite de EEPROM serial, cum ar fi cele 1-wire, 2-wire, 3-wire și SPI. Memoriile EEPROM Seriale sunt disponibile într-o varietate de dimensiuni diferite. Ele variază de la 128 de octeți chiar și până la 32k octeți. Atmel are, de asemenea, un dispozitiv de 128k octeți care se potrivește aceluiași factor de formă. Toate aceste piese sunt compatibile din punct de vedere electric. Cu toate acestea, unele necesită modificări minore de software. De exemplu, unele permit scrierea
EEPROM Serial () [Corola-website/Science/321154_a_322483]