1,653 matches
-
integrat tehnic -, în plus existând diferențe de abordare și în ceea ce privește conexiunile dintre sistemul de apărare antirachetă și Tratatul START. Mai mult, la finalul anului 2010, președintele Rusiei a atenționat NATO că Federația Rusă va amplasa o grupare de rachete nucleare ofensive la granița cu Occidentul, în cazul în care Alianța va renunța la ideea creării unui sistem antirachetă comun, după ce, anterior, în discursul adresat națiunii, avertizase că dacă discuțiile legate de scutul antirachetă vor eșua în decurs de un deceniu, va
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să îl fabrice. În același registru, greu cuantificabil, dificil de analizat, se situează nu numai binomul civil/militar, ci și problema atitudinii raționale. Se consideră că, în condițiile confruntării între actori raționali, armele nucleare nu pot fi folosite, capacitatea militară ofensivă este redusă, ele având doar rol de intimidare (deterrence). Descurajarea nucleară, moștenire a perioadei de confruntare dintre Statele Unite și URSS, se bazează pe echilibrul terorii, pe prezumția că nimeni nu va îndrăzni să dea prima lovitură întrucât răspunsul echivalează cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ideea de primă lovitură și cea de război preventiv, așa cum sunt prezente, încă, și gesturile de etalare a capacităților nucleare de la teste la desfășurări de rachete. Este posibil, astfel, ca ecuației Războiului Rece actor rațional strategie de intimidare (deterrence) sisteme ofensive (rachete balistice) să i se adauge o alta, aceea de actor irațional strategie de apărare (defence) sisteme defensive (apărare împotriva rachetelor balistice), fără ca, în fapt, modul de gândire asupra pericolului fundamental generat de armele nucleare să înregistreze progrese semnificative. Încă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și pace, Editura C.H.Beck, București, 2007. Malița, Mircea, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura C.H.Beck, București, 2007. Medar, Sergiu, Diplomația apărării, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006. Mearsheimer, J. John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. Mearsheimer, J. John, Stephen M.Walt, Lobby-ul israelian și politica externă a SUA, Editura Antet, București, an neprecizat. Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian, Manual de relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006. Morgenthau
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nou echilibru care va reflecta redistribuția puteriiJ. (Hertz, Political Realism and Political Idealism: A Study in Theories and Realities, University of Chicago Press, Chicago, 1951, p.129, apud Martin Griffiths, op. cit.). 26 John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. 27 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 120-122. 28 Stanislav Secrieru, Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Institutul European, Iasi, 2008, p. 82. 29 Ibidem, pp. 85-86
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din cadrul Noului Curs, inițiat în anul 1935, al cărui scop era să furnizeze locuri de muncă șomerilor. Acesta includea și Proiectul Scriitorilor Federali (n. trad.). 81 Termen folosit în limbajul militar pentru a desemna ziua de declanșare a unei operațiuni ofensive (n. trad.). 82 Vezi Applegate pentru Berger; Mansell pentru McCarthy. 83 Vezi Hellman 6, 7, 72, 101, 126, 142; Weber, Literature of Fact 9, 18, 24; Frus, Politics and Poetics 134; Mills iv-vii, xv; Wakefield, Harold Hayes 32-35; și Harvey
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sunt acceptate în Imperiu. Obștea românească veche are capacitatea de a exista prin sine, își amplifică funcțiile, inclusiv pe cele de apărare, păstrează egalitatea între membrii ei, se orientează activ spre forme de organizare mai evoluate, capabile să reziste în fața ofensivei slave. Capacitatea de rezistență față de slavi a fost dată și de posibilitatea, începând cu secolul al VII-lea, de a se mișca liber în spațiul Roamniei Orientale, care fortifică coeziunea elementelor de limbă latină vulgară, populară. Este îndeobește admis că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
realului. O PARALELĂ NECESARĂ : ATITUDINI POLITICE ROMANO-BIZANTINE ȘI OTOMANE FAȚĂ DE SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC În complicatele raporturi politico-diplomatice și militare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea dintre marile puteri europene și Imperiul Otoman, determinate, în principal, de politica ofensivă a otomanilor, de învăluire a flancului estic european, dar și de prevenire a extinderii Rusiei spre vest, în care au fast antrenate și Țările Române, în special Țara Românească Moldova, intervenția Franței în favoarea republicii nobiliare Polonia lasă să se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
state sau instituții. Aceste studii indică fenomene care nu pot fi explicate prin intermediul teoriilor neorealiste, argumentând că este necesar un nivel al explicațiilor cuprins de variabila ideațională. Analiza lui Kier cu privire la doctrina militară franceză susține că alegerea între o doctrină ofensivă sau defensivă poate fi explicată printr-o combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea militară și cultura militară în sine.170 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
University Press, 2011. Mayall, James, Politica mondială. Evoluția și limitele ei, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2000. Mansbach, Richard, and Kirsten Rafferty, Introduction to Global Politics, Routledge, London and New York, 2008. Mearsheimer, John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2003. Mellisen, Jan (ed.), The New Public Diplomacy. Soft Power in International Relations, Palgrave MacMillan, 2007. Mingst, Karen, Essentials of International Relations, (3rd ed), Norton & Company, New York and London, 2004
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
acela al părăsirii calmului augustinian care rămâne consubstanțial întreprinderilor teoretice, sau care poate caracteriza până la un punct detașarea contemplatorului. Chiar și acestuia din urmă, însă, îi rămâne sarcina de a participa emoțional la povestea operei, de a "prelua" din încărcătura "ofensivă" și din tensiunea ei. Acea imixtiune a elementului caracteristic misterului face ca, și în receptare, cuvintele (ca reprezentanți ai clarității hermeneutice) să își găsească greu calea către definirea adecvată și cuprinzătoare a operei (Gadamer afirma că: "limba pare adesea nepotrivită
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vast teritoriu al misterului existențial hotărnicit de invariantul unei egale determinări a realității concrete. Uneori radical opusă domeniului potențial, aceasta din urmă închide perspective și rezolvă ultimativ ecuații existențiale. Prin contrast, rețeaua posibilului este sectorul predestinat deliberărilor anticipative, o specie ofensivă de a fi conștient de la care pornesc toate adecvările atitudinale și de act specifice evoluției în câmpul social. A gândi este adesea echivalent cu a scruta un viitor în chip misterios probabilistic, adică a tenta viziunea exactă a necunoscutului pe cale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Nicolski, artizan, printre altele, în acei ani, al brutalei reeducări studențești de la Pitești. „Trebuie să facem mai bine și mai repede” (ibidem, p. 190), lansează acesta, adică represiunea să devină impetuoasă și să prindă viteză. Trebuie să ducem o acțiune ofensivă, nu să stăm cu mâinile încrucișate și să prevedem, fără greșeli, acolo unde va încerca să acționeze dușmanul. Și trebuie să lucrăm informativ, nu cu mâinile încrucișate (ibidem, p. 191). Nicolski recunoaște și alte slăbiciuni ale Securității, de pildă birocratismul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
presupune cheltuieli cu promovare crescute; o Promovarea sporadică destinată excusiv unui produs sau unui serviciu din oferta educațională; o Promovarea de penetrare pe piață scoate în evidență calitățile unice ale produsului/serviciului sau plusvaloarea față de concurență; o Promovarea agresivă sau ofensivă folosește toate mediile, prime-time-urile, cu costuri foarte mari. Utilizarea unei promovări agresive și practicarea unor prețuri scăzute sau taxe de studiu mici au rolul de a mări cota de piață. Aceste strategii de penetrare sunt utile atunci când instituția școlară prestează
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
identifice condițiile de declanșare sau de inhibare a comportamentului agresiv în raport cu diversele sale forme de exprimare. Moyer (1968 citat de către Pahlavan, 1987), plecând de la unele observații făcute pe animale, distinge următoarele tipuri de comportamente agresive în funcție de natura factorului declanșator: agresivitate ofensivă, agresivitate defensivă, agresivitate maternă, agresivitatea masculilor (lupta pentru dominare, pentru teritoriu), agresivitate sexuală și agresivitatea indusă prin iritare. Pentru fiecare dintre aceste forme de agresivitate specialiștii etologi au stabilit manifestările tipice și mecanismele neuronale specifice. Comportamentul agresiv se manifestă la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din partea organismului o reacție destinată să-i pună capăt. Se vorbește în acest caz despre comportamentul de evitare sau defensiv. Paralel cu comportamentul de evitare, a fost identificat un alt efect de mare importanță: declanșarea unui comportament de atac sau ofensiv în situația în care stimularea se produce în prezența mai multor organisme din aceeași specie sau de specii diferite, iar orice posibilitate de fugă este exclusă (Ulrich și Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau de specii diferite, iar orice posibilitate de fugă este exclusă (Ulrich și Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au fost realizate pentru a se determina efectul diferitelor variabile, externe sau interne, asupra declanșării comportamentului ofensiv. S-a încercat astfel identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii experimentale au fost realizate pentru a se determina efectul diferitelor variabile, externe sau interne, asupra declanșării comportamentului ofensiv. S-a încercat astfel identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identificarea factorilor ce afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce implica contextele interpersonale, de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei observate. Acest fenomen nu pare să reprezinte doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de natură musculară, iar pe de altă parte, include
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
doar un singur mecanism cauzal, cel puțin nu pentru manifestările speciilor studiate. Pe de o parte, el conține procese motorii elementare de natură musculară, iar pe de altă parte, include comportamente prezentând caracteristici topografice ce relevă atât manifestări defensive sau ofensive, cât și manifestări de evitare. Anumite manifestări comportamentale par să exprime efectele unui anumit număr de factori spațio-temporali, dar și statutul animalelor prezente. Provocată de medierea cognitivă, cel puțin la speciile superioare, această variabilitatea se vrea un argument împotriva interpretării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestări comportamentale par să exprime efectele unui anumit număr de factori spațio-temporali, dar și statutul animalelor prezente. Provocată de medierea cognitivă, cel puțin la speciile superioare, această variabilitatea se vrea un argument împotriva interpretării comportamentelor enunțate ca reflex necondiționat. Comportamentele ofensive constatate ar putea presupune elemente de natură cognitivă, dar este prea puțin probabil ca la animalele studiate aceste comportamente să includă procese cognitive elaborate. La oameni medierea cognitivă joacă un rol mult mai important decât la animale. Comportamentul provocat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de tendința adaptativă a speciei generate de un proces de selecție naturală. Considerarea comportamentelor agresive modalități comportamentale specifice determinate de un proces de adaptare conduce la identificarea mai multor tipuri de comportamente în funcție de natura situației în care se produc: agresiuni ofensive, agresiuni defensive, agresiuni maternale etc. (Moyer, 1968 citat de Pahlavan, 1987). Susținătorii acestei poziții cred că agresivitatea nu se subscrie unei concepții unitare, ci mai degrabă unei categorizări multiple și parțial eterogene în ceea ce privește etiologia. Această categorizare include în aceeași categorie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]