1,160 matches
-
mai „pângărească” prin prezența lui. Deodată, s-a auzit numele lui Gh. Udr. Era învinuit că învață prost, că întârzie seara la cămin... cam lucruri de genul ăsta. Rolul procurorului îl juca, cu mult zel, un asistent de la noi, un oltean cu părul creț și fața siamescă, poreclit, de profesorul Jack Byck, „chinezul”, nu atât pentru că stătuse câțiva ani în China, cât pentru că era chinez în materia pe care ar fi trebuit s-o predea. Îi plăcea mai mult politica decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
au mai supraviețuit aproximativ zece. După care, intrând într-o vastă zonă de demolare, au fost, pur și simplu, rase de pe fața pământului. Auzisem că nu mai exista nici cinematograful „Tomis”, nici Căuzașii, nici Calea Văcărești, nici străzile Florilor și Olteni, nici o parte din Dudești... Auzisem, dar nu văzusem cu ochii dezastrul. Evitam să trec pe „acolo” și pentru că nu eram sigur că pe acolo se mai poate trece. Încât, într-o zi, după repunerea în circulație a liniei tramvaiului 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
erau doar patru kilometri, urcatul și coborâtul unei coaste. Totul era frumos, chiar și noroiul care, pe umed, ajungea până la genunchi. Dar ce conta? Eram, Doamne, tineri! Ne făcusem prieteni și în Cișmele, între care, cel mai bun era un oltean, Matei Constantin de fel din comuna Goicea Mare, județul Dolj. Tot acolo era și bunul, blândul și înțeleptul învățător Vladimir Caimacan precum și neastâmpăratul Vanea Timișenco, cei din urmă fiind localnici. Unul moldovean, altul ucrainian. Mai era un băiat în ultima
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Era bulgăroaică basarabeancă. La Enichioi funcționa ca învățător suplinitor Iancu Dimofte. La invitația lui m-am dus să joc acolo într-o piesă de teatru "Sfârșitul pământului". Am ajuns seara târziu în odaia închiriată de Iancu și Trache Pârcălăbescu, un oltean foarte simpatic, energic, bun coleg și prieten. Alt prieten era Pavlușa Belodanov, student la teologie, frate cu soția preotului Manolescu. Prieten cu soția popii era Trache iar preotul bea de usca. In rest, om de treabă. Intre actorii din piesă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
periculoase poziții. și la Bujalic au fost lupte grele. Acolo a căzut sublocotenentul în rezervă Gheorghiu Alexandru, învățător la Țepu. La intrarea în Odesa, pe niste cisterne cu produse petrolifere scria: “Nu ți-am spus eu, bă Staline, că vin oltenii la tine? Iar pe o căruță: “Craiova-Moscova”. Ce să-i faci? Vorba cuiva, pe români umorul i-a făcut mai puternici sau, mai pe șleau, i-a scos din... Dacă erau o serie de derbedei de la periferii de orașe care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit În evul mediu În Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se Întâlnesc la biserică sau În campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în chip firesc pe ceilalți, această sumară imagine a [278] situației din sânul Legiunii poate fi încheiată. Fiind eu însumi - așa cum am spus din primele pagini ale acestor însemnări - pe jumătate ardelean și socotindu-mă sufletește mai mult ardelean decât oltean, constatarea aceasta este cât se poate de obiectivă. Căci, dacă era firesc ca Horia Sima, fiind el însuși ardelean, să-și aleagă colaboratorii apropiați în special din rândurile ardelenilor, nu e mai puțin adevărat că se exagerase în această privință
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ce-a făcut Craiova sau să vadă pe fugă ultimele minute dintr-o epopee în care Arsenal bate cu 6-3 la Liverpool. februarie 2007 Liceenii profesorului Fane După frumoasa remiză cu Dinamo, comparațiile cu trecutul ar putea deveni dăunătoare pentru olteni. Paralele gen Dănănae-Negrilă, Bornescu-Lung, Dina Donose, Săceanu-Țicleanu sau N’Jock-Cămătaru nu fac decît să ia mințile unor puști care, vorba lui Adrian Mititelu, abia au intrat la liceu și mai au mult pînă la facultate. Dacă vor rămîne ei înșiși
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu e interzis e, firește, permis. Hectarele și chintalele de „cesiuni“ anuale nu mai respectă nici o regulă. Se vînd locuri dincolo de orice geografie, din Carpați pînă la marea cea mare. Lipovenii din Deltă le cumpără de la cioplitorii maramureșeni în lemn, oltenii de la secui, iar bănățenii de la detestabilii mitici. Moderna, climatizata și termopanizata FRF nu-și pune întrebări, ci doar întocmește acte, așteptînd probabil ca Juve, retrogradată, să cumpere loc de la Livorno, iar Milan, penalizată cu o grămadă de puncte, să le
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
contribuit instituții locale, precum Episcopia Hușilor (3000 lei), prefectura județului Fălciu (3000 lei) și Camera de Agricultură (1000 lei). Clopotul dăruit de Victor Ion Popa a costat 14000 lei. Echipa Regală de la Dodești a fost vizitată de Nifon Criveanu, singurul oltean care a ocupat scaunul episcopal de la Huși. Cantina din Dodești a fost susținută financiar de regele Carol al II-lea (100000 lei). („Anuarul Eparhiei Hușilor pe anul 1938”, Tipografia și Librăria George Cerchez, Huși, 1938, p. 78 - 79) Ion Ionescu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
denumită uneori și gândire laterală sau gândire creativă; * gândirea convergentă, denumită uneori și gândire verticală sau gândire logică. Pentru a înțelege rolul în creativitate ale celor două subspecii ale gândirii să considerăm două exemple. Să considerăm o primă problemă: Un oltean a organizat o reuniune de familie pentru a-și serba nunta de aur. Masa festivă urma să aibă loc într-un restaurant din Băilești. La scurt timp după ce a început petrecerea, olteanul a privit în jur și a numărat: un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
două exemple. Să considerăm o primă problemă: Un oltean a organizat o reuniune de familie pentru a-și serba nunta de aur. Masa festivă urma să aibă loc într-un restaurant din Băilești. La scurt timp după ce a început petrecerea, olteanul a privit în jur și a numărat: un bunic, o bunică, doi tați, două mame, patru copii, trei nepoți, un frate, două surori, doi fii, două fiice, un socru, o soacră și o noră. Fiind un oltean chibzuit cu bugetul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a început petrecerea, olteanul a privit în jur și a numărat: un bunic, o bunică, doi tați, două mame, patru copii, trei nepoți, un frate, două surori, doi fii, două fiice, un socru, o soacră și o noră. Fiind un oltean chibzuit cu bugetul său și-a organizat petrecerea cu un număr de invitați care să-i producă cea mai mică cheltuială. Presupunând costul mesei de 100 lei de persoană, calculați suma minimă pe care a plătit-o olteanul. La o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Fiind un oltean chibzuit cu bugetul său și-a organizat petrecerea cu un număr de invitați care să-i producă cea mai mică cheltuială. Presupunând costul mesei de 100 lei de persoană, calculați suma minimă pe care a plătit-o olteanul. La o privire scurtă, pentru 23 de persoane, ajungem la suma de 2300 lei. Nu putem crede că olteanul ar cheltui o sumă așa de mare pentru o petrecere cu rudele sale, de aceea să ne gândim că unele persoane
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
producă cea mai mică cheltuială. Presupunând costul mesei de 100 lei de persoană, calculați suma minimă pe care a plătit-o olteanul. La o privire scurtă, pentru 23 de persoane, ajungem la suma de 2300 lei. Nu putem crede că olteanul ar cheltui o sumă așa de mare pentru o petrecere cu rudele sale, de aceea să ne gândim că unele persoane ar putea fi menționate de mai multe ori, fiind, de exemplu, concomitent soț și tată. Această problemă are un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
acestei probleme apare la pagina 349. Să considerăm o altă problemă: Să presupunem că ați fost invitați să vă alăturați unei echipe din Ministerul Turismului care să găsească răspuns la întrebarea: Iată o problemă diferită de cea referitoare la rudele olteanului. De această dată, nu mai există un singur răspuns corect, ci o multitudine de modalități prin care oamenii pot fi atrași pentru a-și petrece concediul pe litoralul nostru. Desigur este nevoie de o doză substanțială de fantezie pentru a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cât și riscul inerent al unor decizii. Jocul se poate realiza și la sfârșitul unei ședințe de creativitate, când participanții pot transforma ciornele devenite inutile în avioane de hârtie. Anexa 16 Soluții ale problemelor propuse * Soluția problemei de la pagina 54: Olteanul a plătit doar 700 lei, dat fiind faptul că întreaga sa familie era alcătuită din șapte persoane: el și soția lui, fiul cu nora și copiii acestora: două fete și un băiat. Soluția problemei de la pagina 58: Ideea creativă consideră
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mirela Roznoveanu, „Drumul Domnului de Rouă”, RL, 1978, 18; Constantin Dumitrache, „Scrisori de fiecare zi”, R, 1980, 6; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 316-320; Regman, Noi explorări, 40-42; Valentin Tașcu, „Cartea Clara”, ST, 1987, 3; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 146-148; Alex. Ștefănescu, Prezențe lirice, RL, 1989, 45; Ulici, Lit. rom., I, 239-241; Fănuș Băileșteanu, Sonetul... continuu, CC, 1996, 6-7; Petria, Vâlcea, 398-399; Popa, Ist. lit., II, 545-546; Alexandru Văduva, Cele bune, frate Țărnea!, LCF, 2003, 18; Firan
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
acoperă inima / uimind-o ușor / o grâne, câmpuri!”), poetul va imagina o lume nostalgică, al cărei principal reper va fi „nucul din ogradă”. Și Fuga statuilor (1979) conține stihuri compuse „sub semnul dragostei de țară” (Noaptea în câmp, Au plecat olteni la coasă, Teascuri de struguri, Poveste cu dealuri, Somnul secerătorilor). Ț. îmbracă teme bucolice în haine moderniste, insistând, cu o nestăpânită propensiune metaforică, asupra lucrurilor care trebuie păstrate: „Pe-o frunză de nuc să dansăm, lunecând spre rădăcini” (Invitație la
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
București - 20.VIII.1900, București), folclorist, istoric literar și gazetar. Dumitru este fiul Sultanei și al unui antreprenor de construcții, Gheorghe Tudor (nume după care fiul este înscris la școală Teodorescu Gh. Dem.), venit din Oltenia și numit apoi Tudor Olteanul. Primele clase le face la o școală bisericească din București, unde urmează apoi Gimnaziul „Gh. Lazăr” și Liceul „Matei Basarab”. Trece examenele de bacalaureat în 1868, când va fi angajat impiegat la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1869 se
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
departe. „Treceți acolo! Luați-vă bagajele și treceți!” Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bagajele și treceți!” Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]