1,342 matches
-
vremurile noastre, atât cei ce au trăit cât și cei ce au cercetat acel trist decret emis acum 50 de ani, au evocat pe pagini smerite, dar bogate, gândurile sau studiile lor. Alături de rugăciuni pentru sufletele monahilor, și aceste momente omagiale sunt un mod de a cinsti pe cei ce au pătimit odinioară. Decretul nr. 410/1959 a reprezentat cea mai grea lovitură dată monahismului românesc prin înlăturarea abuzivă și brutală a călugărilor și călugărițelor din mănăstiri. În urma aplicării acestui decret
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Marelui Jetsun Milarepa, pe care, din păcate, l-am ignorat atâta vreme. Mă refer la cuvintele adresate lui de Incomparabilul Marpa-Traducătorul când tânărul Jetsun, încă naiv învățăcel, deși mare vrăjitor, voia să-și pună cărțile din bocceluța lui, ca dar omagial, lângă cele ale Maestrului. „Ieși afară cu hârțoagele tale vechi“, s-a răstit la el Tradu cătorul, „au început să-mi molipsească sfintele relicve și volumele sacre și au să le dea o răceală...“. Privesc hârtiile înnegrite din fața mea, cu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
că și această strădanie va ajunge în timp la viitorii mei cititori. După orele 17 primesc telefon de la Serghei Coloșenco, cerându-mi amănunte asupra locului unde se află mormântul prof. Paul Constantinescu, cu fotografierea la fața locului, în vederea realizării volumului omagial „Paul Constantinescu”, planificat în cursul anului viitor. La 13 iulie 2010 notam următoarele: Când am analizat noua tragedie a Poloniei din 10 aprilie curent, mi-am zis că nu se poate să nu fie la mijloc și mâna din umbră
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
telefon de suflet de la Doinița Trocinescu, fosta mea elevă și de la Serghei Coloșenco, semn că nu sunt singur. Serghei Coloșenco mă roagă să-i indic paginile din volumul III închinate prof. Paul Constantinescu, în vederea tipăririi în viitor a unui volum omagial pentru un om de excepție care a acționat zeci de ani în Bârlad pe ogorul școlii și care pentru mine a fost omul providențial ce mi-a schimbat drumul în viață. Joi, 23 decembrie 2010. Aceeași ceață densă ca și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pare totuși important să subliniez relația existentă - peste timp și mode - între mitul legitimator al „Întemeietorului/precursorului absolut” forjat de avangardiștii interbelici, legitimarea externă „sincronistă” și mitologizarea protocronistă din ceaușismul tîrziu, al cărui vîrf de sarcină l-a constituit centenarul omagial din 1983. O posibilă morală a fabulei (și a întregii cărți) ar fi aceea că istoria culturală e plină de asemenea continuități paradoxale. Cuprins Capitolul I. De la estetism la preavangardism Capitolul II. Momentul „revoluționar” al simbolismului românesc. Estetismul independenților și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
postmodernii ultimelor generații). „Apostolii” de la unu Editorialul „Urmuz” cu care se deschidea efemera publicație cîmpineană din 1928 condusă de Geo Bogza și Al. Tudor-Miu va fi urmat de un altul - „Urmuz premergătorul” semnat de același Bogza în deschiderea numărului omagial consacrat de revista unu cu ocazia tipăririi în volum a scrierilor urmuziene (unu, nr. 31, noiembrie 1930). Pe lîngă reproduceri ale documentelor sinuciderii din presa anului 1923, numărul 9, ianuarie 1929, al revistei găzduiește cîteva evocări ditirambice: „Scurtcircuit Urmuz” de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
limba germană a operei urmuziene îi aparține lui Oskar Pastior și datează din anii ’70 (Das gesamte Werk, Ǚbersezt und herausgegeben von Oskar Pastior, Edition Text Kritik, München, 1976). În 1983, cu ocazia centenarului autorului, apare la Editura Minerva volumul omagial Urmuz. Pagini bizare, ediție, prefață și tabel cronologic de Constantin Crișan, cuprinzînd tălmăciri integrale și fragmentare în engleză, franceză, germană, italiană, rusă și spaniolă de Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Leopold Kosch, Andrei Bantaș, Marco Cugno și Marin Mincu, L. Dolgoșeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
57), însemnările despre atotputernicul revolver, „Suveran al lumii”, arătînd chiar că „suicidul său este, în fond, un deicid”... Putem cita și alte numeroase referințe ale poeților la proza (textele) lui Urmuz, de la Aurel Rău la unii optzeciști... Centenarul Urmuz. Apoteoza omagială Asimilarea scrierilor urmuziene de către canonul critic are loc odată cu ceea ce Marin Mincu numește „clasicizarea” avangardei interbelice. În condițiile unui regim totalitar precum cel ceaușist, asimilarea în cauză are însă niște date cu totul particulare. Recuperării „estetice”, „umaniste” și „marxizante” i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stranii: nașterea, în același an 1883, a unor scriitori înrudiți tipologic, dar care nu s-au cunoscut niciodată: Kafka, Urmuz și Harms. Numele lor reale sau „artistice” au, fiecare, cinci litere... Hotărît lucru - avem de-a face cu un an omagial pe măsură... Urmuz extraliterar Există și laturi mai pitorești ale receptării urmuziene. Într-o scrisoare adresată în decembrie 1986 lui D.R. Popescu de către Mircea Dinescu — filat de poliția politică a regimului comunist — portretul securistului urmăritor este realizat prin analogie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1953, când a apărut și decretul cu cotele obligatorii de lapte la stat. Zi de neuitat, mai apoi, devenită un fel de sărbătoare națională a României, pe când Ceaușescu își luase avântul acela nemaipomenit. A participat și el la câteva expoziții omagiale, „Celui mai iubit fiu -inima plasticienilor“, fără a se face remarcat. Alții erau abonați la marile cârnățării. Veniseră ăștia noii, carnaserierii, care devorau totul în numele noului umanism promovat de secretarul general. Se răsuci și privi spre capătul cozii de lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vilei. Era cu răposatul epicop Valerian și cu o parte din corul catedralei (bașii și baritonii) după el. Prozatorul ținea cu mâinile amândouă vergeaua unui drapel tricolor, cu ciucuri. Era marele steag cu care intrau înaintașii la deschiderea grandioaselor spectacole omagiale de pe stadion sau din sala sporturilor. Sala fusese inaugurată pe 26 mai 1986, ziua în care Ceaușescu deschisese oficial canalul Dunăre-Marea Neagră, al treilea ca mărime din lume, după Suez și Panama. Cu un gest avântat, Burtăncureanu desfăcu tricolorul. În locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
coborâră spre București. Bătea într-un început de aprilie. În București, tot frig și foamete, dar cel puțin îți mai distrăgeau atenția cu mitingul de la ele. Aflai, din vreun ziar, ce fabrică mai vizitase Iubitul Conducător și, din vreo poezie omagială, cum izbutise să-și înghesuie el o parte din slava ce-l înconjura permanent, într-o hală de-a ei. Izbutea greu. IF-ul scotea ban din buzunar și citea, cu seriozitate înlemnită, pe orișicare poet omagist pe care-l
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acestea! și directorul Predoleanu scotoci într-o scobitură a servietei diplomat și îi descărcă Sinistratului, la piept, un teanc de cartoane tăiate egale. Semănau cu un uriaș pachet de biscuiți. Găzduiau pe fiecare suprafață a lor câte două trei poeme omagiale decupate din reviste și ziare. - Să tot fie vreo două sute de producții distincte. Scrise de vreo sută de băieți talentați. Cu preponderență, din ultimii cinci ani, adnotă, cu amabilitate regăsită, Simion Vărzaru, dascălul de construcții metalice. Am insistat să fie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
generală a comparației drepturilor. Geografie juridică" (1997), ambele aparținând cunoscutului comparatist al dreptului Victor Dan Zlătescu. Astfel, cum a subliniat Directorul științific al Institutului de cercetări juridice, prof. univ. dr., dr. h.c. George Antoniu, în cuvântul său la Ședința omagială, după decembrie, 1989, Institutul de cercetări juridice este solicitat, pentru consultații de Parlament, Guvernul României, Ministerul de Externe, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Integrării, Ministerul Mediului și alte autorități centrale, aducându-și contribuția la elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
profesorul și ambasadorul Ion M. Anghel pentru frumoșii ani ce îi poartă cu demnitate și îi urez să îi ducă cât mai departe. Admir faptul că a ales să marcheze evenimentul prin acest nobil act de cultură, cum este lucrarea omagială de față veritabil monument ridicat muncii, inclusiv celei diplomatice, care așa cum arăta Nicolae Titulescu, este o muncă grea și de mare răspundere. Prin culisele relațiilor româno sud-coreene IZIDOR URIAN* Summary The paper discloses and deeply analysis a lot of details
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
355, 357, 361, 365, 366 și 468, 469 12 Pentru această categorie de lucrări a se vedea volumul citat, p.354, 355, 357, 361, 365,366. 13 Idem, p. 352-354, 356, 357, 360-363. 14 A se vedea Repere, în volumul omagial citat, p.3-4. 15 Nicolae Popa, Cap.XI, Tehnica elaborării actelor normative în Nicolae Popa, Mihail Constantin Eremia, Simona Cristea, Teoria generală a dreptului, Ediția 2 All Beck, 2005, p.182 16 Anita M. Naschitz, op.cit., p.199 17 Publicată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
celor afirmate despre calitatea cuvîntului și structura sintaxei poetice, „impresionismul” acesta e numai aparent, căci „notația” urmează doar unui impuls interior, intelectual-afectiv, Într-o insubordonare ce se dorește totală față de realitatea dată, externă. Definiția imaginii - citată mai sus, după articolul omagial dedicat lui Tudor Arghezi, În numărul 3 al Integralului („plăsmuire abstractă”, „raport pur a două elemente...”) - subliniază, de altfel, acest statut antimimetic. Modelul amintitei definiții fiind cel oferit de Pierre Reverdy Încă din 1917, pe care Îl va prelua În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
face Gonzalv, ca să le poată întîmpina cu maxim de argumente. Ca să atragă atenția asupra activității sale, Conțescu sugeră discret că va împlini șaizeci de ani. Rudele sale răspândiră acest eveniment și se născu astfel ideea de a pregăti un volum omagial pentru Conțescu și un banchet, la care opul i s-ar fi oferit. Gonzalv Ionescu fu desigur invitat și el să colaboreze și contribui cu un articol în care polemiza de fapt cu Conțescu, în sensul că trata din nou
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care ne știam de 20 de ani), când "lua cuvîntul" (venea uneori îmbrăcat în pijama) și începea cu un excurs despre "regulile conviețuirii socialiste". Cu lichelele publice lucrurile erau cât se poate de simple. Locurile lor de întîlnire erau volumele omagiale, ziarele, televiziunea și radioul, unde de asemenea erau omagiați "conducătorii" (de ziua nașterii sau cu ocazia altor zile naționale festive și la congrese ale Partidului), cenaclul "Flacăra" și, integral, revista Săptămâna, care își primea informațiile direct de la Securitate. Ajunși în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Jos, a cărei capitală era Bârladul.” Ziarul Tutova nr. 19 din 23 iunie 1909, sub pan a preotului Ioan Antonovici i‐a consemnat lui Pierre Ch. Drouhet - născut în Franța, dar stabilit la Bârlad, profesor la Liceul „Codreanu”, un articol omagial cu ocazia morții lui la 16 iunie 1909, înmormântat la Bârlad „fără covoare, fără discursuri, fără muzică” așa cum i‐ a fost dorința. Tutova perioadei 12 martie - 24 decembrie 1909 este săptămânal al intereselor generale. Apare vreo jumătate de an în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bulgăre, G.G. Ursu, G. Cotae, G. Ciobanu, Șt. Andronache, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Hobana. În revistă au mai semnat: Gruia Novac, Mihai Ni cu, Doru Gabriel Craus. Redacția și administrația Bârlad, str. 1 Decemb rie. * 279 Bârladul Nr.1 - număr omagial „Gând afectuos" lărgește cercul distinșilor dascăli, adăugându i și pe neuitații și mult prețuiții Ștefan Negură, Grigore Ionescu, Veronica Tuchilă și, poate, ar fi trebuit amintiți și Emilia Ciocan, Elena Popescu, prof. Bădărău, Ghe. Popescu (Pătrățică), Trăian Tănase ș. a. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
253 Ardeiul ............................................... ...............253 Aripi tinere, revista Liceului nr. 1 „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad .........................................256 Avânturi culturale .............................................25 7 Axa............................................ ........................258 Baaadul literar ............................................... ...259 Bar-Kochba ............................................... ........264 Bazarul Filatelic...................................... ...........268 Bârladul odinioară și astăzi ...............................268 Bârladul ............................................... .............277 Bârladul Nr.1 - număr omagial ..........................279 Buletinul Comunal ............................................281 468 Buletinul Oficial al Județului Tutova..................281 Buletinul Camerei de Comerț și Industrie - Circumscripția Bârlad......................................... .......282 Buletinul Ligii Culturale ....................................283 Secția Bârlad ............................................... ......283 Buletinul oficial al Comitetului executiv al Sfatului Popular al Regiunii Bârlad .........................................284 Buletinul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
există, mi se pare mai mult decât o compromitere, mi se pare un autodenunț. E ca și cum o uriașă minciună, speriată de propriile proporții, s-ar autosancționa. Pe de altă parte, aproape în același timp cu acest zgomotos și indecent festival omagial consacrat lui Andrei Lupan, la un Combinat de Carton de lângă Chișinău sunt trimise la topit cărți ale scriitorilor români clasici și contemporani, confiscate, se bănuiește, la frontiera de la Prut. Sesizată de o altă parte a presei, cea de orientare națională
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Grecia etc.). Toate instituțiile statului (guvernul, armata, Biserica ortodoxă, școala, parlamentul, Academia, muzeele, arhivele ș.a.m.d.), ca și numeroase alte organizații în afara lor (edituri, universități, asociații profesionale, ziare, posturi de radio și TV etc.) au fost angrenate în seria omagială care a dominat anul, culminând cu festivitățile din 2 iulie 2004. Majoritatea manifestărilor au reiterat pe un ton adesea hiperbolizant, dublat de informații istorice minimale aceeași binecunoscută narațiune despre domnitorul-erou și faptele sale glorioase. Totul a dovedit că există un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceară prea multe detalii. Au fost însă și reacții contrare, de redefinire mai puțin sacralizantă a personajului istoric aflat în dispută. La puțin timp după "scandalul manualelor" din 1999-2000, încheiat cu victoria eposului național eroizant asupra minimalismului istoric "european", momentul omagial din 2004 a provocat o confruntare aprigă, prelungită și după încheierea propriu-zisă a festivităților. Disputele mediatice au avut drept pretext bugetul uriaș alocat de autorități evenimentelor comemorative. Culpa era agravată de o distribuție părtinitoare, menită să aducă un consistent beneficiu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]