16,318 matches
-
sea-ma de nedreptatea decretului emis, l-a in-fruntat pe Claudius, continuând să oficieze căsătorii în secret pentru tinerii indra-gostiti. Cand faptă lui a fost descoperită, împăratul l-a condamnat la moarte. Alte tradiții spun că Valentin ar fi fost omorât pentru încercarea de a-i fi ajutat pe crestitini să scape din teribilele închisorii române, unde erau bătuți și torturați. Potrivit altei legende, Valentin este cel care a trimis prima felicitare valentine, în timp ce se află în închisoare, s-a indra-gostit
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
centru de transplant pulmonar (dacă tot s-au investit 10.000.000 de euro), să avem propriii medici capabili să transplanteze, să înțelegem faptul că este posibil ca o primă astfel de operație să eșueze, iar noi nu trebuie să omorâm și doctorii, singurii care mai pot da o șansă la viață oamenilor suferinzi? Corporațiile - „pușculițe” pentru noii stăpâni din Sănătate Îngrijorarea vechilor cârmuitori ai sistemului românesc de sănătate, care sunt eliminați rând pe rând de la masa bogaților, este legitimă, noii
Medicul Narcis Copcă dezvăluie culisele negocierilor dintre Ministerul Sănătății și Eurotransplant: Vor să trimită toate organele în străinătate [Corola-blog/BlogPost/93180_a_94472]
-
Transferurilor au fost condamnați la plata către stat a circa 40 de milioane de lei, în timp ce în dosarul fostului vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, Remus Baciu, s-a dispus confiscarea a 1,7 milioane de lei. Practica ne omoară Pe hârtie, totul sună din ce în ce mai bine. În realitate, însă, lucrurile stau puțin diferit: mulți infractori nu dispun nici pe departe de sumele pe care ar trebui să le achite și nici averea lor nu se apropie de valoarea acestora. Așa încât
Câţi bani recuperează statul de la infractori [Corola-blog/BlogPost/93236_a_94528]
-
tu mai încolo", "fa, nebuno, hoo!", "ho, nu mai dispera, femeie!". De ambele părți se proferează amenințări cu violența fizică, de obicei simple acte de intimidare, hiperbolizante ("bă, dacă-ți dau una", "ia, fă, și tu", "va dau mațele-afară!" "îl omor p-ăsta", "eu te omor, mă", "îi omor p-amîndoi, îi omor cu mîna mea"); alte amenințări sînt mai banale și mai exacte: "nu-ți mai dau, mă, nici un ban, că nu meriți, mă". Într-un contrast surprinzător și ipocrit, realizatorul
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
hoo!", "ho, nu mai dispera, femeie!". De ambele părți se proferează amenințări cu violența fizică, de obicei simple acte de intimidare, hiperbolizante ("bă, dacă-ți dau una", "ia, fă, și tu", "va dau mațele-afară!" "îl omor p-ăsta", "eu te omor, mă", "îi omor p-amîndoi, îi omor cu mîna mea"); alte amenințări sînt mai banale și mai exacte: "nu-ți mai dau, mă, nici un ban, că nu meriți, mă". Într-un contrast surprinzător și ipocrit, realizatorul emisiunii rezumă lunga scenă într-
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
mai dispera, femeie!". De ambele părți se proferează amenințări cu violența fizică, de obicei simple acte de intimidare, hiperbolizante ("bă, dacă-ți dau una", "ia, fă, și tu", "va dau mațele-afară!" "îl omor p-ăsta", "eu te omor, mă", "îi omor p-amîndoi, îi omor cu mîna mea"); alte amenințări sînt mai banale și mai exacte: "nu-ți mai dau, mă, nici un ban, că nu meriți, mă". Într-un contrast surprinzător și ipocrit, realizatorul emisiunii rezumă lunga scenă într-un limbaj total
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
De ambele părți se proferează amenințări cu violența fizică, de obicei simple acte de intimidare, hiperbolizante ("bă, dacă-ți dau una", "ia, fă, și tu", "va dau mațele-afară!" "îl omor p-ăsta", "eu te omor, mă", "îi omor p-amîndoi, îi omor cu mîna mea"); alte amenințări sînt mai banale și mai exacte: "nu-ți mai dau, mă, nici un ban, că nu meriți, mă". Într-un contrast surprinzător și ipocrit, realizatorul emisiunii rezumă lunga scenă într-un limbaj total diferit: minutele de
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
dispută între soți e proiectată obligatoriu într-un cod al gesturilor de lovire, al înjurăturilor și al răcnetelor suprapuse oferă mărturii nu numai despre standardele programelor de televiziune, ci și despre un stil comunicativ național, pus sub emblema "Bă, te omor!".
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
știi că nu se poate... I-am jurat că n-o să spun nimănui, niciodată. Că Derrin n-o să afle. Mi-a spus, zâmbind amar, că nu are importanță, că nu numai gelozia lui e problema. Deși, da, m-ar fi omorât, dar nu asta era cel mai grav. - Tu trebuie să rămâi așa cum ești, e șansa ta să faci ceva cu adevărat glorios, habar n-ai (...) Dintre picioarele ei, pe mormântul lui Gheorghe Istrate, se scurgea un pârâiaș de sânge. Știam
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
viață, care l-au făcut să reziste. - Am visat mereu, spunea, am visat mereu că sunt liber, că voi fi liber, că voi putea fi liber ca înainte. - Și, l-am întrebat? - Nu s-a mai putut, clipele acelea îți omoară până și libertatea. Rămâi singur, cu gândurile tale, cu speranțele tale, dar singur, iar lumea este un loc al bucuriei de a fi cu ceilalți. - Ai putut îndura asta? - Multe poate îndura omul. - Știu. - Ceva, însă, m-a urmărit și
Visele mari sunt pentru Dumnezeu by Mihai Mălaimare () [Corola-journal/Journalistic/8294_a_9619]
-
invocă mai abrupt răzbunarea și "mânia lumii muncitoare". Maria Banuș dărâmă cu patimă tot "bâlciul" vechii orânduiri. Demonstene Botez cheamă și el la judecata aspră a săracilor "feciorul unui vechi chiabur". Comunistul Lazăr de la Rusca din poemul lui Dan Deșliu, omorât de "haita de chiaburi", stârnește "ura mare, ura sfântă": "Vuiau munții de mânie,/ vuia peștera pustie,/ vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia poporul". O țară întreagă vibrează de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
a intrat pe geam și pe care o dresasem. Dormea pe pernă lângă mine și eram bucuros că era o ființă lângă mine. într-o zi, pe când eram la closet, gardianul a primit ordin să o prindă și să o omoare. Cănd, după această întâmplare, l-am rugat să-mi aducă o altă pasăre, mi-a promis un arici. Eram bucuros, știind că ariciul e foarte prietenos și poate fi domesticit. într-o dimineață, gardianul mi-a dat o cutie împachetată
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
româniști, printre care și Marco Cugno. Profesorul Cugno, prin traducerile lui, prin excepționalele sale studii, ne-a pus în față o oglindă. în care, dacă ne uităm, nu arătăm rău." Mochetiera de la Florența O spun din capul locului, nu mă omor după Wikipedia, și cu-atît mai puțin după site-urile cu fel de fel de lucrări și referate de-a gata. Nu-mi plac studenții care le "consultă" (și se jură că nu fură...), nici profesorii care-nchid ochii. Dar măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
reluate zi de zi, într-o comedie "istovită", o agonie "lâncedă-cleioasă" a clasei proletare așa-zis conducătoare: "universul tău închircit în servici-casă-cozi-înghesuială și omor pe tramvai și metrou, și-n afară de asta schimb invers acasă-schimb invers la serviciu, căci te omoară gândul de a-ți ști copiii închiși în casă sau pe străzi câte o jumătate de zi cu cheia la gât." (p. 372). Ce vremuri frumoase! suspină azi nostalgicii după comunism. Și: "trece viața, trece ca un vis", realizează personajele
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
starea concurenței politice de azi. Mă așteptam, recunosc, ca în ziua în care a înființat această comisie, parlamentarul român să aibă aceeași reacție de indignare ca și alegătorii săi la aflarea știrii că o fetiță de șapte ani a fost omorîtă de cîini vagabonzi în județul Constanța. Știu, Legislativul, spre deosebire de opinia publică, nu reacționează emoțional la fapte diverse, chiar dacă sînt tragice. Speram totuși ca părinții și bunicii din Parlament să sară în sus de indignare și, dacă tot nu sînt în
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
cu alte cuvinte, muștele din farfuria scriitorului (există, deși ați paria că nu, un asemenea episod în roman). Punînd totul cap la cap, ar fi de văzut ce iese. Romanul de idei, de concepție a prozei, nouă, de bună seamă, omoară, de obicei, în Patul lui Procust, romanul de privit pe fereastră, de detalii de casă și oraș, pe care nimeni nu le mai bagă de seamă. În toate privințele, și nu doar pentru că discuțiile care se citează în orice comentariu
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
să te preschimbi, sau poate pentru că e parte din vrajă. Și se mai spune că ai scos apă din piatră seacă, săpând în loc uscat, pe Măgură, iar alții spun că ești atât de puternic și de sălbatic, încât odată ai omorât cu mâinile goale un urs din pădure. [...] Lumea nu știe de ce faci toate acestea, pentru că toate lucrurile acestea laolaltă într-un singur om nu s-au mai văzut. El zâmbi și în loc să-i răspundă la toate acestea îi zise, cu
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
Maestrului o întrevedere. Asta e noua lui obsesie, să se întâlnească cu Victor Hugo, omul pe care îl admiră și pe care îl adoră, care ar putea să-i traseze destinul, cum zice el. Oricum, e mai bine decât să omori cucoane, se gândește Lambert, dar să fie oare mai odihnitor? Se întâmplă ca stăpânul să iasă din castel cu figura lui de halucinat, urlă după Grégoire, îl scutură, iapa mea, repede, iapa. Ca să se mai calmeze nițel, călărește. În vremea
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
ales că stăpânul, când se lansează în cursele lui, nu o menajează, o mână în galop de vânătoare pe drumurile cele mai înguste și abrupte, fără să-i pese de inima ei de iapă bătrână, și cu cravașa. O s-o omoare sub el, spune uneori Lambert, dar se oprește, ca și cum i-ar fi scăpat o vorbă proastă. Apoi, e rândul lui Grégoire să oblojească fata: atâta s-a ostenit, încât vinele de pe piept și de pe grumaz îi sunt umflate și zvâcnesc
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
produse modificate genetic? se perpelea ea. Îmi vor provoca moartea înainte de a fi să mor de moartea mea, sau dimpotrivă? "și iată că într-o zi, din cauza dificultăților economice ale perioadei de tranziție, a fost emis un ordin să fie omorâți toți urșii. Au fost duși în afara orașului, cuștile au fost înșirate pe un maidan, a sosit un detașament de milițieni. Când o ursoaică mare a fost rănită la cap, aceasta s-a ridicat pe picioarele dinapoi, a început să urle
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
contracte mai mult sau mai puțin avantajoase, în funcție de clauzele prevăzute în contract. Pălmuirea sau biciuirea sînt mici jocuri erotice în comparație cu diverse alte grade de tortură, inclusiv cele care îi dau dreptul soțului să-și satisfacă și plăcerea de a-și omorî soția. Acest roman pe care R-G l-a publicat la 85 de ani nu mi se pare "...ultimul cui bătut în coșciugul Noului Roman", cum spune cronicarul de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, și nici "... un vals hipnotic de dominare și supunere
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
profesoara Cella Delavrancea (1887 - 1991) ajunge - la vârsta înțelepciunii - la următoarele concluzii: „Imaginația - acest element vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare... Coloritul unui sunet se va obține prin diferite feluri de tușeu ale mâinii (în cazul pianului - s.n.). Dar aceasta rămâne unealtă fără cuget, dacă e mânuită fără înțelepciune și vai! ce amăgitoare poate fi velocitatea!... Succesul este o culme înșelătoare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
voinți creatoare, impunătoare, care pedepsește imedicat orice lipsă de respect. Prin urmare imaginația - acest element vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare. Profesorul să lămurească elevilor atmosfera în care se desfășoară bucata, precum și însemnătatea primordială a tempo-ului, și culoarea tonului în care cântă. Să analizeze apoi modulațiile care reprezintă în sintaxa sonoră verbul unei fraze, să stabilească climatul și sentimentul poeziei
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
înspăimântați și buimăciți, ca și cum o mare primejdie i-ar amenința". Pericle Martinescu, el însuși înmărmurit, ajunge la concluzia că "Familia Codreanu a fost o familie sinistră pentru neamul românesc". "Deveniți notorii prin crimele lor, sunt slăviți ca niște eroi". Ei omoară în demență, căzându-le victimă până și marele N. Iorga. Nu-mi amintesc o altă consemnare semnificativă a înmormântării umile, în deplin anonimat, a savantului patriot. în capela de la Cimitirul Bellu, el era "întins pe o năsălie, ca un muritor
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
extatică, paradisiacă și acordurile alea majore, cu alămurile, cu harpa fugato, erau într-adevăr triumfale, pline de jubilațiune, de o exaltare pe care n-o credeam posibilă. Partea patra e un lucru sublim. BARB|-FALS| (și cu asta m-a omorât, nu l-am mai ascultat): Partea a patra după stil vechi sau nou?" (p. 578-579) Cronica de familie rămâne o creație ambiguă. Vârsta de fier este epoca Davidei și Vârsta de Aur era comunistă? Sau invers: Vârsta de aur e
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]