57,813 matches
-
repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui compozitor, indiferent de opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii: compozitori români (George Balint, Adrian Iorgulescu, Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Fred Popovici, Doina Rotaru, Petru Stoianov, Aurel Stroe, Cornel Țăranu, Anatol Vieru) vis-à-vis de cei din diaspora
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
și că acest din urmă partid se află în fruntea sufragiilor alegătorilor. Dar nici unul dintre cotidiane nu a încercat măcar să explice cititorilor de ce s-a petrecut acest fapt și nici de ce dezamăgirea populației față de actuala guvernare s-a transformat în opțiuni de vot față de fostul partid de guvernămînt. Din păcate, sondajele de opinie sînt tratate la noi de o manieră impresionista, nu, așa cum ar trebui, cu ajutorul unor sociologi care să le interpreteze. Așa se face că în ZIARUL FINANCIAR s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
această mărturisire a rușinii e legată de conflictul din Iugoslavia, cu intenția de culpabilizare a celor care nu condamnă atacurile forțelor NATO împotriva Iugoslaviei. Aici, însă, rușinea are și conotații politice vizibile, care pot ține de un anumit tip de opțiune, pe care cei ce se rușinează că sînt români nu îl decriptează pînă la capăt, dacă e o opțiune pînă la capăt lucida - sau, iarăși posibil, capătul acestei opțiuni are nevoie de un rest, constînd în amintită declarație de rușine
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
atacurile forțelor NATO împotriva Iugoslaviei. Aici, însă, rușinea are și conotații politice vizibile, care pot ține de un anumit tip de opțiune, pe care cei ce se rușinează că sînt români nu îl decriptează pînă la capăt, dacă e o opțiune pînă la capăt lucida - sau, iarăși posibil, capătul acestei opțiuni are nevoie de un rest, constînd în amintită declarație de rușine. Lăsînd deoparte declarațiile de rușine care țin de prezență gunoaielor de pe străzile Capitalei, despre copiii străzii, despre mîncătorii de
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
conotații politice vizibile, care pot ține de un anumit tip de opțiune, pe care cei ce se rușinează că sînt români nu îl decriptează pînă la capăt, dacă e o opțiune pînă la capăt lucida - sau, iarăși posibil, capătul acestei opțiuni are nevoie de un rest, constînd în amintită declarație de rușine. Lăsînd deoparte declarațiile de rușine care țin de prezență gunoaielor de pe străzile Capitalei, despre copiii străzii, despre mîncătorii de lebede și altele, importante și ele pentru mecanismul în discuție
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
am folosit termenul Holocaust, dar am făcut-o în chip eronat (intenționat însă), căci autorul însuși folosește un alt cuvînt: Soah. Termen ebraic însemnînd "catastrofă", Soah-ul este preferat de evrei celui de Holocaust, care înseamnă "sacrificiu". Evident, nu e o opțiune întîmplătoare. După cum nu e întîmplător că Holocaust este termenul întrebuințat de cei care nu sînt evrei. Distincția această de terminologie indică, în chip limpede după părerea mea, o diferență importantă de limbaj, si astfel una de viziune și de înțelegere
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
gen "Cîntarea României" sau "Noi sîntem români". Ancheta nu solicită o singură nominalizare pentru românii mileniului și al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Inițial, au fost cerute și explicații din partea "anchetaților", care să le justifice opțiunea, dar, treptat, s-a renunțat la acestea, dat fiind că o parte dintre cei solicitați resimțeau anchetă că pe o pisălogeala, daca nu cumva că pe o formalitate. S-a acordat un punctaj pentru numele românilor aleși în top, în funcție de
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
calculîndu-se în final clasamentul. Au existat, si era firesc să fie așa, personalități care au refuzat să răspundă la ancheta din diferite rațiuni, dar mai ales din lipsă de timp și de motivație. Celor solicitați li s-a precizat că opțiunile lor sînt nelimitate, nefiind obligați să-și aleagă "românul" neapărat din sfera culturii, ci din orice altă zonă considerată plauzibilă. Faptul acesta a lărgit substratul și finalitatea anchetei. Topul final a adus în atenție nume previzibile: au funcționat miturile românești
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
faptul ca Ștefan cel Mare l-a depășit pe Mihai Viteazul, desi cel din urmă are o importanță strategică mai mare la nivelul unității românești), "Românul secolului" a surprins cel puțin prin absența regelui Ferdinand și prin unanimitatea strivitoare a opțiunii pentru Brâncusi. Deși nu au ajuns în top, au fost vehiculate frecvent și alte nume, precum: Iuliu Maniu, Mihai I, George Călinescu, Eugen Lovinescu, M. Kogălniceanu, B.P. Hașdeu, Titu Maiorescu, N. Bălcescu, Al.I. Cuza, Inochentie Micu, Spiru Haret, Coresi
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
a Imaginarului, ar putea să realizeze un studiu incitant pornind de la această anchetă care, la o adică, și-ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-au părut, însă, nu opțiunile previzibile ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități mulate pe portretul psihic al celui solicitat la anchetă.Astfel, pe lîngă cei aleși și nominalizați constant, au existat o serie de "nealeși", nominalizați o singură dată, în funcție de predilecția celui care
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Ion Tuculescu, patriarhul Teoctist (ultimul, pentru a-l fi invitat pe Papă Ioan Paul al II-lea în România). Nicolae Ceaușescu este și el pomenit de trei ori (de Alexandru Surdu, Dinu Săraru și Tudor Cătineanu), ceea ce spune multe despre opțiunile politico-morale ale unora dintre cei solicitați la ancheta. Ca o concluzie spontană: erau previzibile atît clișeele, cît și acest turn Babel de nume și preferințe. Pentru că, în ciuda controlului inițial asupra unei anchete de o asemenea anvergură, ea scăpa din haturi
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
rele preferabila era alianță cu Germania pentru a distruge Rusia bolșevica. (Și în aprilie 1947 mai regretă că Germania a fost înfrînta în război). De aceea, tocmai, a acceptat, la începutul războiului, să fie cooptat în Asociația Româno-Germană. Era o opțiune din convingere și nu una conjuncturala. De aceea, repet, a condamnat, în 1944, tentativele opoziției politice, de coniventa cu Palatul Regal, de a desprinde țară de Germania și a întoarce armele ("Greșeală ce am facut încheind armistițiul cu rușii, o
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
mînă comuniștilor controlați de sovietici. E adevărat, lui i se ridicase dreptul de vot sub motivul că a făcut parte din Asociația Româno-Germană în timpul războiului. Dar era informat că și celor cu drept de vot nu li se va respecta opțiunea politică. La 15 noiembrie 1946 notă: "Propagandă electorală face numai guvernul, fiindcă, de altfel, numai el are nevoie... Lumea este indignata, dar nici o reacție. Fie că ea și-a pierdut energia, fie că are convingerea că orice fel de reacție
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
texte scrise: subiecte tratate aproape întotdeauna, de specialiștii români, cu infinite precauții, din cauza frecventei lor instrumentalizări politice. Tocmai de aceea e absolut benefică - chiar atunci cînd e greu, daca nu imposibil, să se accepte un verdict ultim asupra cazurilor litigioase - opțiunea profesorului Niculescu, de a actualiza sau chiar de a lansa ipoteze - controversate dar plauzibile -, pentru care nu poate fi acuzat de interese partizane, ci doar de convingerea (maioresciana) că fără sănătoase dispute de idei, viața științifică a unei țări nu
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
Omul care nu adera la nimic, adevărat manifest apolitic. Cînd, în 1935, a murit Istrati, revista a aparut îndoliata iar într-un articol se spunea: "Romanismul nostru va fi acela pe care-l slujeai: nobil și creator". Ciudată, într-adevăr, opțiune de final a lui Istrati. Ea, repet, trebuia consemnata în această ediție. Al. Talex n-a făcut-o, gresînd profund, publicînd, în schimb, texte anodine, mai putin revelatoare. Și doar ultima secțiune a ediției se numește chiar "Ultimii ani". Să
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
oarecum administrativ. De multă vreme, comisarul unic și permanent al expozițiilor românești la Veneția este cunoscutul critic de artă Dan Hăulică, actualmente ambasadorul României la UNESCO. Folosindu-se de autoritatea lui dobîndită de-a lungul anilor în viața culturală românească, opțiunile sale în ceea ce privește participarea la Bienala... au fost însușite întotdeauna, fără prea multe rezerve, atît de către Ministerul Culturii cît și de către Uniunea Artiștilor Plastici. Dacă la ultimele ediții el a mai fost secondat de Coriolan Babeți sau de Adrian Guta, acest
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
53) și că implicațiile sale caracterizează "doar parțial pe unii compozitori din Cinquecento". Analiza densă, argumentata a întregii epoci este interesantă dar cred ca ar câștiga dintr-o ordonare mai limpede a materiei, foarte bogate, și dintr-o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când își asumă demonstrarea tezei conținute în chiar titlul secțiunii. În a doua ipostază, cea de constantă stilistica, Valentina Sandu-Dediu definește procedeele manieriste și universul spiritual în care se
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
însuși, numai că verdictele critice nu se opresc admirativ la nivelul constatărilor, ci configurează energic un profil nu tocmai comun: Desfășurînd mitologia eșecului, confesiunea sîrbiană nu cunoaște nici o disciplină litotică, nici un scrupul introspectiv, nici un chestionar al propriilor himere, ispite, interese, opțiuni. La drept vorbind, nu este confesiune (în sensul modern, de neliniște interioară) ci declarație: patetică, ultimativă, acuzatoare. Mai mult, testamentară, prin urmare imposibil de relativizat. Invocînd proximitatea morții, ne aduce pe un teren unde nuanțele și interpretările sînt interzise, sub
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
europeană toamna trecută, la Veneția. Un film clasic, de esență pencilensiană, povestea unui băiat crescut la orfelinat (de un doctor inimos și excentric - un Michael Caine de neuitat, cîștigător al Oscarului pentru cel mai bun actor într-un rol secundar), opțiunile lui morale, în timpul celui de-al doilea război, în anii în care avorturile erau ilegale (se pare că problema mai prezintă o oarecare actualitate în America, de vreme ce John Irving, pe scenă, a ținut să mulțumească "Ligii pentru planificare familială și
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
1899, condamnînd, în jurnal, îndîrjit, pasivismul de ieri și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale mai vechi, deși, acum, nu mai ocupa roluri în conducerea luptelor politice. Dna Anca Sârghie nu va putea fi nicicînd îndeajuns elogiată pentru fapta de a fi editat, prima oară, jurnalul lui N. Cristea, însoțindu-l de un substanțial
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
straniu, cea mai puternică imagine legată de primele luni ale lui 1990 îl are în centru pe Gabriel Andreescu. Auzisem, evident, de la "Europa liberă" de opoziția sa neînfricată la regimul Ceaușescu. îi știam, din articole sau din prezența la televizor, opțiunea radicală în raport cu ticăloșia comunisto-securistă. Chiar dacă personaje gureșe, demagogi cu grade securiste, politruci dotați cu o nesimțire gigantică, securiști în blană de oaie acaparaseră microfoanele mini-parlamentului - faimosul C.P.U.N. -, știam că undeva în penumbră există și Gabriel Andreescu și speram
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
inter- și multidisciplinară; sînt analizate relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai noi ale contextualizării limbii - sociolingvistica, pragmatica, analiza discursului etc. Cu tonul personal și polemic care îi este caracteristic, autoarea își reafirmă opțiunea pentru un tip de psiholingvistică în constituirea căreia a avut un rol determinant și recunoscut pe plan internațional (respingînd explicit direcții alternative: școala chomskyană, cognitivismul derivat din ea, psiholingvistica americană). O bună parte din volum prezintă rezultatele cercetării psiholingvistice prin
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
prost-dispus sau fragmentul interpretat ceva mai dificil. E riscul gazetarului, de altfel, care se poate documenta oricît, și poate scrie chiar cu reală vervă, dacă nu își asumă și un plan metadiscursiv, altfel spus dacă nu meditează asupra propriilor sale opțiuni stilistice, rămîne prizonierul întîmplării. Și nu neapărat al unei întîmplări generoase. Edward Behr, Ultimul împărat, traducere din engleză de Florin Șlapac, Ed. Humanitas, București 1999, 334 pagini, preț nemenționat.
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
acest foucauldianism subliminal cumva să fi contribuit însăși moartea prematură a filozofului, cu inerentul său efect de spectaculos, în sensul de proiectare a unui interes intens asupra figurii dispărute. Sau însăși viața pe care a dus-o Michel Foucault, cu opțiunile sale din viața publică și personală. Sau, în fine, o anumită atractivitate facilă a ideilor lui, charmul pe care-l exercită mai ales asupra amatorilor de postmodernism mediocru, de spectaculos de suprafață și globalism abstract. Foucault trebuie privit astăzi ca
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
negativ. La întrebarea: Cine a ucis-o pe Dina?», un adevărat fir roșu al romanului, răspunsul este: «Noi toți. Tradiția a omorât-o». Și, aș adăuga că a fost o dublă ucidere: nu numai fizică, dar și interioară. De ce această opțiune? Pentru multe femei care trăiesc într-o societate patriarhală, cum este încă cea românească, mai ales la sat, tradiția este o cămașă de forță, ceva care limitează mișcările la minimum. O femeie care încearcă să se elibereze poartă un nume
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]