109,206 matches
-
de impresariat artistic inaugurată în 2013, având în componență să o echipă de tineri profesioniști, creativi și îndrăgostiți de culisele teatrului din România. Compania își propune împrospătarea sistemului organizatoric, eficientizarea canalului de comunicare artist-impresar-public, poziționarea în prim-planul mediatic a operelor cu caracter artistic și valorificarea componenței materiale în avantajul creatorului de artă. Așadar, Nevoia de ARTĂ, accentuează și satisface atât nevoia publicului cât și pe cea a artistului pentru spectacol. Dintre personalitățile ce colaborează cu compania Nevoia de ARTĂ pot
“D’ale Carnavalului” by http://www.zilesinopti.ro/articole/5104/dale-carnavalului [Corola-blog/BlogPost/98222_a_99514]
-
și autoportrete (statice) - cu mustață, portret, autoportret ș.a.m.d. - de tot, 60 de lucrări care provin din colecția Fundației „Marin Sorescu”. O expoziție care trebuie vizitată neapărat de admiratorii scriitorului Marin Sorescu, dar și de elevii care-i studiază opera literară. Expoziția poate fi văzută la Brașov pînă pe 1 iulie 2012. Expoziție de pictură „Marin Sorescu, pictorul” Muzeul de Artă Brașov (B-dul. Eroilor nr. 21) (PS: Părerea lui Marin Sorescu despre pictură: „Pasiunile noastre își au sursa în copilărie
Marin Sorescu, pictorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2584/marin-sorescu-pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
comprimate sau dilatate în funcție de trăirile interioare: ”Anii tăi se par ca clipe, Clipe dulci se par ca veacuri...” ”Necuprinsul creat” de care ne vorbește Marian Malciu contrazice infinitatea timpului și spațiului, amintind de Creatorul divin, dar și de concepțiile anticilor: Operă a Arhitectului divin (Părintele sau Demiurgul), Universul platonician este, ca și cel pitagoreic, rezultatul unui "calcul" matematic. Ca geometru, Demiurgul lui Platon dăruiește trupului lumii forma sferică, pentru că sfera e figura perfectă "și cea mai deplin asemănătoare sieși”. Clepsidra vieții
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412008732.html [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]
-
sunt stocate precum obiecte materiale într-un cufăr sau un sertar; ele sunt fixate, organizate și datate în funcție de cadrele familiale sau sociale în care nu putem decât să ne înscriem. Amintirea este gândire, iar redarea sa, fidelă sau fantezistă, este opera funcției imaginative. Reconstituirea conștientă, mai mult sau mai puțin voluntară, a unui trecut definitiv absent, constituie un efort al memoriei. Această activitate absolut selectivă implică îndepărtarea permanentă a ceea ce este neînsemnat sau inutil: uitarea este o funcție pozitivă și un
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
de cuvântoâătorii de Dumnezeu ca unul ce poate fi descris prin cuvinte și zugrăvit. Pentru că cele ce cuvântul le înfățișează istoriei prin auz, acelea pictura tăcând le arată prin imitare”. Sfântul Teodor Studitul vede implicată în negarea icoanei, negarea întregii opere de mântuire a lui Iisus Hristos, a patimii, morții etc. El constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... A nega lui Iisus Hristos putința
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
eminescian - un umor fără umoare”, susținut de dr. Corina Popescu, urmat de „De la Eminescu cetire...”, realizat de jurnalistul Miron Manega, apoi de „Eminescu, simbol al unității naționale”, prin care conf. dr. Corneliu Zeană va puncta din nou perspectiva patriotică a operei eminesciene. Dubla semnificație a lunii decembrie, cea a celebrării Zilei Naționale și alaiul de tradiții și obiceiuri de sfârșit de an va fi punctată de momentul realizat de Elena Armenescu, sub titlul „Tradiții, obiceiuri, datini la români”. Întreaga manifestare va
UZPR continuă seria Seratelor „Eminescu, jurnalistul” by http://uzp.org.ro/uzpr-continua-seria-seratelor-eminescu-jurnalistul/ [Corola-blog/BlogPost/92531_a_93823]
-
cu societatea și lumea scriitoricească. Fiecare capitol din cele zece are câte un motto din Biblie adecvat acțiunii care urmează. Surpriza apare la sfârșitul romanului. Cele două personaje, de fapt, este doar unul singur, “geamănul “ celuilalt, oglindit în propria lui operă și care se redescoperă privindu-se în oglinda de la toaletă. Romanul “Geamănul din oglindă “, alături de celelate romane ale lui Al.Florin Țene,”Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “ și “Orbul din Muzeul Satului “, se constituie într-o frescă a societății românești
EVENIMENT EDITORIAL-GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_geamanul_din_oglinda_roman_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/354077_a_355406]
-
Știri În perioada 9-10 mai 2014 are loc, în Cluj-Napoca, ediția a II-a a Târgului de joburi pentru Ingineri și Experți IT - BESTEngineer. Evenimentul, organizat de AVANZ Fairs&Events, are loc la Hotel Opera Plaza, în intervalele orare 10.00 - 18.00 (vineri), respectiv 10.00 - 17.00 (sâmbătă). BESTEngineer este singurul târg de joburi dedicat în totalitate inginerilor și experților IT. Evenimentul se desfășoară în mai multe orașe din România: Iași, Timișoara, Brașov
BESTEngineer la Cluj by http://www.zilesinopti.ro/articole/7060/bestengineer-la-cluj [Corola-blog/BlogPost/98697_a_99989]
-
al XVIII-lea, se vedeau mijind dorințele de afirmare biruitoare, a Cugetului Valah, în „concertul” duhurilor expresive europene!): Antologia (bilingvă: în română și în engleză) scriitorilor români contemporani, din întreaga lume/ Contemporary Worldwide Romanian Writers - Anthology. Este vorba de o operă de pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase ale culturii române (și anume, acela de a-i uni, miraculos, peste hotarele geografice, într-o singură Biblie de Limbă și Expresie Divină, fratern și comparatist, pe toți creatorii
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
o miraculoasă capacitate de demiurgie”! Nu mai vorbim despre artiștii (și.”ne-artiștii”!) străini, care și-au format o imagine nu tocmai favorabilă, despre Duhul Valah (văzând evoluția acestuia atât de precară, în istoria ultimilor 21 de ani.). Astfel, prin opere de felul celor alcătuite, cu Har, de oameni aleși, de felul doamnei LIGYA DIACONESCU, reușim să avem, pretutindeni în lume, AMBASADORI, AUTENTICI ȘI EXTREM DE EFICIENȚI, AI DUHULUI ȘI ONTOLOGIEI CREATOARE ROMÂNEȘTI! Cât despre influența acestui Monument de Duh Românesc, asupra
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
cât și pentru cel de specialitate. „Este de remarcat faptul că această monografie apare după o lungă durată de timp în care nu s-au mai scris asemenea cărți. Pictorul Verona a fost un neobosit căutător al frumosului. A realizat opere valoroase dintre care Muzeul nostru a achiziționat câteva. Parcursul existenței sale este de natură să ne impresioneze, artistul trecând prin mari greutăți, atelierul său suferind două incendii, putând fi salvată doar o mică parte a lucrărilor sale. Cartea redă, așadar
BĂIMĂREANUL IOAN BOTIŞ A LANSAT CARTEA ARTHUR GARGUROMIN VERONA (1867-1946) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Bamareanul_ioan_botis_a_lansat_cartea_arthur_garguromin_verona_1867_1946_.html [Corola-blog/BlogPost/344309_a_345638]
-
și artei pe timpul când ocupau funcții publice”, a precizat dr. Alexa. A fost, așadar, un dublu motiv de satisfacție pentru artiștii plastici. Ei și-au exprimat bucuria că pot oferi publicului o carte nouă, dar și șansa de a vizita operele de artă extrem de valoase din expoziții păstrate corespunzător și în condiții moderne. În ceea ce privește procurarea cărții lansate, ea se poate achiziționa cu doar 15 lei de la sediul Muzeului băimărean de Artă sau din librării. Marina GLODICI Baia Mare 16 mai 2011 Referință
BĂIMĂREANUL IOAN BOTIŞ A LANSAT CARTEA ARTHUR GARGUROMIN VERONA (1867-1946) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Bamareanul_ioan_botis_a_lansat_cartea_arthur_garguromin_verona_1867_1946_.html [Corola-blog/BlogPost/344309_a_345638]
-
detalii privind recuperarea banilor se pot afla și sunând la unul din numerele de telefon: 0735 869 831 / 0735 869 829. ********************************************************************************************************************** Demis Roussos, pe numele său real Artemios Ventouris Roussos este celebru pentru vocea să dramatică, inconfundabila - o voce de operă. Șarmantul cântăreț grec a fermecat și binedispus audiențe de pe toate continentele. De-a lungul unei cariere ce depășește 4 decenii, Demis Roussos s-a afirmat ca imagine populară la nivel mondial! A câștigat peste 100 de discuri de aur, platina
DEMIS ROUSSOS NU VA MAI SUSTINE TURNEUL DIN APRILIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_demis_roussosturneu_nation_mihai_marin_1329524246.html [Corola-blog/BlogPost/356309_a_357638]
-
și frustrat deja de prea puține contacte amoroase, ca bărbat încă tânăr, trăia o senzație de erotism care atingea cote amețitoare, până când mintea cedă sub forța impulsului și se instală lipsa totală de control. Îi mângâia Angelei corpul, admirându-i “opera de artă” acoperită de un pufuleț castaniu moale și fin, parcă era desprinsă din nudurile sale de pe pereți. Se bucura de tinerețea și frumusețea corpului în formare al fetei de lângă el, pe care o dorea în noaptea asta pentru sine
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Nu-mi era greu să găsesc mijloace să întărât lumea din vale, căci doar mă așezam undeva într-un un loc vizibil, pe un gard ori pe un trunchi de copac, căutam un post de radio cu vreo emisiune de operă sau operetă și-i dădeam drumul la maximum. Apoi îmi închipuiam cât de nesuferite erau pentru urechile țăranilor acele sonate concertante, acele arii de operă, prea zgomotoase sau prea tânguitoare! Vacile rumegau dând mânioase din coadă, cu capetele des întoarse
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
ori pe un trunchi de copac, căutam un post de radio cu vreo emisiune de operă sau operetă și-i dădeam drumul la maximum. Apoi îmi închipuiam cât de nesuferite erau pentru urechile țăranilor acele sonate concertante, acele arii de operă, prea zgomotoase sau prea tânguitoare! Vacile rumegau dând mânioase din coadă, cu capetele des întoarse spre "măgăoaia" mea. Iar când, din greșeală, nimeream peste câte o emisiune de muzică populară, comutam cât mai repede să caut alta, tot cu arii
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
zgomotoase sau prea tânguitoare! Vacile rumegau dând mânioase din coadă, cu capetele des întoarse spre "măgăoaia" mea. Iar când, din greșeală, nimeream peste câte o emisiune de muzică populară, comutam cât mai repede să caut alta, tot cu arii de operă sau operetă dacă se putea... Amar i-am mai chinuit pe bieții oameni în acea perioadă de timp! Sunt sigur, mulți dintre ei și-au propus atunci nu o singură dată să urce muntele până la mine ca să-mi aplice o
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
pronunțat în 2009...când și a treia lui soție a pierdut sarcina. Cu o săptămână-două înainte de plecarea lui mi-am susținut doctoratul, în filologie, (19.06 2008), la Universitatea de Vest din Timișoara, cu teza Motive și structuri mitice în opera lui Mihail Sadoveanu, conducători de lucrare fiind: regretatul prof.univ.dr. Ivan EVSEEV și prof.univ.dr.Ioan Viorel BOLDUREANU. Dintre articolele publicate anterior acestei susțineri publice, amintesc: : - Sadoveanu și critica arhetipală, articol apărut în Suplimentul cultural “argonauții”, nr.6(58), coordonat de Adrian
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
Tudor Vornicu”; 13 decembrie: Focșani, Ateneul Popular, „Mr. Gh. Pastia”; 14 decembrie: Bacău: Teatrul Municipal „George Bacovia”; 15 decembrie: Piatra Neamț, Casa de Cultură a Sindicatelor; 16 decembrie: Sibiu, Filarmonica de Stat-Sala „Thalia”; 17 decembrie: Arad, Atrium Mall; 18 decembrie: Timișoara, Opera Națională Română; 19 decembrie, Oradea, Casa de Cultură a Sindicatelor; 20 decembrie: Cluj, Casa de Cultură a Sindicatelor; 21 decembrie: Brașov, Casa de Cultură Sala „Reduta”; 22 decembrie: Ploiești, Casa de Cultură a Sindicatelor. Toate spectacolele vor începe la ora
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_colinda_o_colinda_anu_aurel_v_zgheran_1386521803.html [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
în nume de rău stăruința. Mă obligă de altfel însuși țăranul român, argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei noastre ... O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca și comunitatea de sânge, este limba. La noi și aceasta e opera țăranului. Limba românească e o limbă țărănească. Farmecul și expresivitatea specifică le-a căpătat dela făuritorul ei originar, care a fost țăranul. Toată desvoltarea ei, până în timpurile mai nouă, se datorește țăranului, singurul care a vorbit-o totdeauna. Limbile prea
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
limba latină, greacă, ebraică... Limba noastră, cultivată numai de țărani, în legătură continuă cu pământul și cu lumea concretă, a păstrat expresia imagică și naivă a omului simplu, o prospețime pitorească și colorată, ritmul vieții mișcătoare. Limba aceasta, ca toate operele țărănești, e conservatoare și-și apără cu îndărătnicie conformația, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulație numai în anume sfere, se generalizează anevoie și abia după ce suferă transformările noționale și formale potrivite cu spiritul ei
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
revoluționar adunând și dând la iveală o comoară de poezie populară. S’au găsit, firește mai târziu, unii cari să-l acuze că prin ajustările și completările lui ar fi stricat frumusețea originală. Au uitat acuzatorii că arta e totdeauna operă individuală, chiar cea anonimă populară. Un cântec popular a fost făcut, întâi și întâi, de cineva și numai pe urmă au venit alții, în timp și în spațiu, să-l corecteze, să-l amplifice ori să-l simplifice, în sfârșit
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
de a reduce literatura la țărănism, sau muzica la doine și hore, sau sculptura la crestături în lemn...Ar fi o aberație să anchilozăm și să limităm inspirația artistului. Confundând culturalul sau etnicul cu esteticul se anihilează creația de artă. Opera nu valorează prin materialul rural sau urban, ci numai prin realizarea estetică. Dar estetica nu exclude predominanța unui spirit specific care dă anume coloare și autenticitate operei. Am avut de altfel destui scriitori, unii foarte talentați, cari, umblând să cultive
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
inspirația artistului. Confundând culturalul sau etnicul cu esteticul se anihilează creația de artă. Opera nu valorează prin materialul rural sau urban, ci numai prin realizarea estetică. Dar estetica nu exclude predominanța unui spirit specific care dă anume coloare și autenticitate operei. Am avut de altfel destui scriitori, unii foarte talentați, cari, umblând să cultive așa zisa artă pură sau să fie moderni cu ghilimele, au crezut că trebue să se inspire neapărat după ultimisimele curente străine. S’a întâmplat să realizeze
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
zisa artă pură sau să fie moderni cu ghilimele, au crezut că trebue să se inspire neapărat după ultimisimele curente străine. S’a întâmplat să realizeze, în cazurile cele mai fericite, imitații acceptabile sau chiar virtuozități tehnice interesante, nu însă opere vii și trainice. Căci modernismul adevărat nu cere înstrăinare de realitățile naționale, ci tocmai în înțelegerea mai pătrunzătoare, adâncirea și valorificarea originalității acestor realități. Literatură fără țară nu există, cum nu există plantă fără pământ. Ar fi de observat, în
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]