1,074 matches
-
au scris... Cine va vrea să le creadă bine va fi, iar cine nu le va crede iarăși bine va fi: cine cum Îi va fi voia, așa va face. Ion Neculce Dracul când n-are ce face Își pune opinci. Zicală din popor Cartea Întâi caleidoscopul unei jumătăți de veac În bucurești (1900-1950) Ridicare de cortină peste un Început de veac XX În București. Amintiri Începute Într-o doară și sfârșite cine știe când. Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Antropologia omului bucureștean Apariția și formația eroului În putredul sfârșit de veac XIX și prea temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci gustă Menuetul lui Beethoven. - Un părinte exagerat și o mamă duioasă, cu bun-simț ardelenesc. - Bestiile pedagogice ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc, pezevenglâc și curvăsărlâc În mahalaua noastră deocheată. - Liceul și premianții de onoare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pedie din bulevard [să-l pună] să Învețe nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu știința buchiilor Învățată cu degetul pe nisipul din tinda bisericii și purtând acum, În locul cămășii pe dinafară, [al] cioarecilor și al opincilor de acasă, pălărie tare, cravată lavalieră și ghete de ghems cu gumilastic; bănuindu-l, până În ziua de azi, că va fi avut totuși, În sângele lui de munteni, câțiva stropi din cel al „grecului de la Mălureni“, veneticul despre care auzeam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ulii, pe spanio lește: correr, correr! Când le-am pus odată gramofonul să le cânte În ograda casei bătrânești, din[tre] plăcile bune pe care le aveam ce credeți că le-a plăcut mai mult neamurilor mele de femei În opinci și cu mâna la gură?... Menuetul de Beethoven! Alte știri privind arborele meu genealogic dinspre ramura mamii n-aș mai avea să dau, decât aceea, foarte adevărată, că vița ei țărănească se trăgea din șercaia Făgărașului și că bu nicii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plecat armați cu grenade care le explodau În mâini, Într-o mobilizare totală, cu milițieni și glotași, adică cu părinții celor apți să lupte valabil, armați, bieții de ei, cu puști Peabody din Războiul Independenței, echipați cu sumane și cu opinci - În mijlocul cărora a trebuit să piară, inutil și stupid, prietenul scrii tor Ion Trivale, rezistând pe poziție la malul Dunării, cu un pâlc de asemenea ostași bătrâni totdeauna gata de panică, În fața armatelor lui Mackensen. și am plecat cu toții În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre casă, trimițând din bariera Griviței pe unul dintre noi să ne-aducă ghete de acasă În locul opincilor sparte. NATURA, CU FRUMUSEȚILE șI TAINELE EI, A FOST REVElată literaturii veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea prin practica mersului pe jos sau călare. În nici o descriere a timpului privind acest fel de a călători nu am găsit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de cocoș, din ceramică, au lipit pe zid și țiganii din casa de peste drum. Văzut de departe, efectul este extraordinar, suprarealist. La "Rogojina" se pot găsi mici de calitate excepțională, bere bună, ieftină, rece și nebotezată. Clienți de la vlădică la opincă. Astăzi am văzut un grup de patru muncitori de la Apă-Canal în pauză de prânz. I-au cerut grataragiului să le frigă o bucată mare de costiță. Între timp, și-au cumpărat bere și au scos din buzunar două căpățâni imense
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fost mereu premiantul clasei. În octombrie 1944, într-o dimineață încă pe întuneric am plecat la Rădăuți să dăm examen de admitere în clasa I la Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. Între noi era și premiantul Ionel Luchian. Toți purtăm opinci căci în urmă jafurilor soldaților sovietici, magazinele și depozitele erau golite de marfuri și nu se găsea nici un fel de încălțăminte. Din clasa I am fost fascinat de bogăția, organizarea și spațiul alocat bibliotecii liceului nostru, unde fiecare elev avea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
cât cerea sezonul, iar toamna se preocupa de conservarea recoltelor din grădina de zarzavaturi, după cum iarna trebuia să se preocupe de buna lor întreținere. Pentru serviciile sale primea în baza unei înțelegeri în fiecare an 6 florini, 6 perechi de opinci, lâna dela 5 oi și 3 câble de cereale. Consemnăm mai jos și animalele aflătoare în proprietatea iobagilor din Streza și Oprea, cumulat, înregistrate cu ocazia întocmirii acelui urbariu. Capete de familii 91, dețineau: 166 boi, 246 vaci, 8 viței
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral”, susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu sau pe Vasile Fetescu dintr-o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
întâlnirea cu un cuplu mai puțin obișnuit. Un tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cumpără deci pânză de sac groasă și foarte aspră, din care își făcu o haină lungă ce-i ajungea până la glezne. Își făcu rost de un toiag și de o ploscă, atârnându-le de șaua catârului. Își cumpără și niște opinci, dar nu încălță decât una, nu de dragul de a nu fi în rând cu lumea, ci pentru că avea un picior înfășat, care îl durea destul de tare. Și în fiecare seară, deși mergea călare, piciorul era umflat; de aceea socotea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cred că trebuie să se ocupe de fiecare dintre brațele respectivei caracatițe, reduplicând dezordinea flască a situației. S-o spunem pe șleau : este vorba despre corupție. Iar corupția este prezentă în România de ce ar fi scăpat Cinematografia ? de la vlădică până la opincă, de sus în jos și de la dreapta la stânga, ceea ce se cheamă că nu este mică, ci endemică... Fie că o numim nepotism, clientelism sau lichelism, puțin contează ; ea-și face de cap octopusic și în Cinematografie, conform principiului : dacă tot
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
calup de marmeladă, din care am început să mănînc cu poftă. Ai auzit, Marie, a zis el, a murit Stalin. Da, am auzit, i-a răspuns mama. Poate-o să dăm cote mai mici de-acum, a mormăit tata, scoțîndu-și opincile înghețate. Focul ardea cu putere în sobă, mama i-a pus masa tatii, iar eu m-am băgat sub plapumă, sătul de marmeladă și fericit că a murit perceptorul. Așa gîndeam eu, că a murit perceptorul, de vreme ce zicea tata că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nașterea lui Isus. Țăranul care-l interpretează pe Iosif este costumat exact așa cum arătau evreii ortodocși din zonă la Începutul secolului XX : cu pălărie și caftan negru, cu barbă și perciuni mari ; doar că a uitat să-și schimbe și opincile <endnote id=" (13, fig. 45)"/>. Având toate elementele portului tradițional (inclusiv barbă și perciuni rituali), evreii ortodocși apar pe scenă și În cadrul teatrului cult din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea. Personajele imaginate de Vasile Alecsandri (Herșcu boccegiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau : „Firea evreului n-o schimbă botezul” (proverb din lumea slavă) <endnote id="(3, p. 75 ; 542, p. 261)"/>. Este un mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele lui Alecsandri (Surugiul, 1860), „jidanul [e] ca jidanul... voinicos, da’ fricos” <endnote id="(427, V, p. 877)"/>. Iată ce Își nota În jurnal, În 1939, Însuși regele României, Carol al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
11, 14 martie 2000, pp. 10-11, și nr. 12, 21 martie 2000, pp. 10- 11 ; de asemenea, Andrei Oișteanu, „Editarea operei lui Fundoianu. O polemică păguboasă (de ziua Holocaustului)”, Revista 22, nr. 41, 7 octombrie 2008, p. 18. 905. De la opincă la vlădică : pentru comentarii privind nefericita exprimare a președintelui Traian Băsescu, În mai 2007, la adresa unei jurnaliste („Țigancă Împuțită”), vezi Andrei Oișteanu, „Dezamă gire”, Revista 22, nr. 899, 29 mai 2007, p. 1. 906. Alis Niculică, „Teatrul și muzica din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost înscrise fonduri însemnate pentru armată, militarii erau prost echipați și fără o dotare corespunzătoare. Cei concentrați erau datori să vină cu haine și încălțăminte de acasă. Un document oficial din 24 august 1938 constata că majoritatea veneau încălțați cu opinci, mulți nu aveau nici un fel de încălțăminte și numai 10% posedau încălțăminte cu care se putea executa instrucția. Ministrul Înzestrării Armatei scria în memoriile sale dr.Marinescu vine să-mi spună detestabila situațiune în care se găsește Serviciul sanitar al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
neprimind aprobarea de difuzare”. Iacătă că Îl reintroducem noi acum, după trecerea a 38 de ani. b.c. Oficial, ne merge bine, bă! Creșterea nivelului de trai a fost tot timpul o obsesie a regimului comunist cu toate că toată lumea știa, dela opincă până la vlădica Ceaușescu că degeaba aveau oamenii bani dacă nu aveau ce cumpăra cu ei contribuindu-se În acest fel, la Înflorirea speculei și a vinderii anumitor produse de strictă necesitate sau de lux la suprapreț, plăgi social-economice de care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de zdrențe). Au gheb. Poartă ițari și opinci. Se Încing cu un brîu de care atîrnă clopote mari și mici. În mîini au cîrje iar În bandulieră au un șirag de cioare moarte”. După ce a tăiat Întreg textul de mai sus, năstrușnicul tov. Ion Andrei l-a Înlocuit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mereu pozitiv și în două-trei zile ridicam de la Centrala Cărții un camion de cărți și de la magazinul "Romartizana" de pe Calea Victoriei alt camion cu 5-6 expoziții complete de artizanat, fiecare set cuprinzând 6 costume populare bărbătești, 6 femeiești, scoarțe, ștergare, marame, opinci, brâie, ceramică, articole din lemn, instrumente muzicale... Când mi-am schimbat "profilul", axându-mă pe "muzică și film", am devenit un personaj important, producător de discuri și pelicule cinematografice, simțindu-mă într-un fel coleg de breaslă cu Carlo Ponti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zecile de acorduri, convenții, înțelegeri și protocoale semnate "după" (ca de altfel și de cele semnate "înainte") se alesese praful. Mecanismul era simplu și îl cunoșteam la perfecție orice delegație care merge în străinătate, indiferent de nivel, de la Vlădică până la Opincă, trebuie să "semneze" ceva, indiferent ce (așa cum am ajuns și noi la "Acordul de colaborare antarctică"). Însă, în ceea ce privea Acordul de colaborare cultural-științifică, chiar cu riscul "unui document în plus", nu puteam să las în vigoare un Acord încheiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întrecut din "împărtășanie". Ștefane, șăzi binișor... Se uită lumea la noi... Să ne veselim! De aceea, după ospăț, te îmbraci cât mai simplu, fără podoabe. Coborâm în târg și ciocnim și cu poporul Sucevei. Încingem o horă, de la vlădică la opincă. Eu? Ce să caut acolo în cârd cu prostimea? șoptește ea înțepată. Maria, ești "Doamna țării"! șoptește Ștefan cu reproș. Ești "Doamna lor". Trebuie să înveți odată să devii "prima moldoveancă a țării". Știu. Trebuie. Mi-ai mai spus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-aibă stare! Nici alinare! La a ei chemare, La cuvântul ei, La ochișorii ei, La gurița ei, La inima ei, La trupușorul ei, La toate ale ei, Să n-aibă stare! Nici alinare! Până n-o veni! La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]