895 matches
-
la Congresul al V-lea, comuniștii susțineau că România se afla în faza desăvârșirii revoluției burghezo-democratice, iar în 1948 credeau că au realizat acest obiectiv, Revoluția de la 1848 legitimându-le astfel noua revoluție socialistă. Ca urmare, abordarea acestor teme demonstrează oportunismul politico-ideologic și profesional al autorilor. Printre ei îi întâlnim pe A. Oțetea, G. Zane, I. Bogdan, Gh. Georgescu-Buzău, V. Cheresteșiu, N. Camariano, N. Simache, P.P. Panaitescu, alături de M. Roller, P. Constantinescu-Iași, N. Popescu-Doreanu, Barbu Câmpina, Barbu Lăzăreanu, Gh. Micle, Stanciu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Silviu Dragomir, Ioan Moga, Ștefan Pascu (care, de altfel, se încadrează politic în PSD, apoi în PCR). în volumul său Răscoalele țărănești din Transilvania. I. Epoca voievodatului (1947), Ștefan Pascu îmbina specializarea cu exagerarea, după cum demonstrează limpede D. Prodan. Din oportunism, Ștefan Pascu „a descoperit” în Evul Mediu chiar mai multe răscoale țărănești decât au fost, „arătându-se mai revoluționar decât trebuia”. Tot aici remarcăm ecoul lucrării lui L. Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, 1821-1907, recenzată favorabil, în ciuda unor rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rusești-apusene”. Din 1948-1949 istoriografia română cunoaște o convertire generalizată la marxism și prosovietism (panslavism rusesc). O simplă privire asupra tabelelor organizării personalului Institutului de Istorie și Filosofie al Academiei RPR (ianuarie 1949 - decembrie 1951) ne dă imaginea exactă a dimensiunii oportunismului istoricilor români. Centralizarea și planificarea activității științifice istorice reies clar din editorialele revistelor Studii și Buletin științific, seria C., „Științe istorice, filosofice și economico-juridice. Știința limbii, literatura și arta” din anii 1948-1949. Iată, de exemplu, planul pe 1949, prezentat concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gh.I. Georgescu-Buzău. Nu mai insist asupra conținutului pentru că am mai vorbit despre acesta, și oricum spațiul disponibil în această schiță istoriografică este insuficient pentru o analiză de proporții, așa cum merită prima sinteză de istorie marxistă românească. Un caz interesant de oportunism îl aflăm la I. Nestor - care, după cum am văzut, a publicat mult în Analele Româno-Sovietice și Studii și s-a arătat docil noii orientări istoriografice reprezentate de M. Roller și compania. Cauza era atât dorința de a ocupa postul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deschidere a cursului de istorie universală, ținută în decembrie 1943 la Universitatea bucureșteană. Remarcăm că cercetarea sistemelor de organizare a păcii pe plan mondial se oprește la 1919, autorul fiind preocupat de credibilitatea sa profesională și de obiectivitate, nu de oportunism: „Perioada ultimilor 20 de ani este într-adevăr prea apropiată de noi pentru a fi posibil să facem o judecată de ansamblu, care să aibă vreo șansă să dureze, asupra evenimentelor, cauzelor lor și efectelor lor. Totuși, este cazul să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca să nu mai amintim de proiectul acelei sinteze internaționale de istorie universală care avea ca idee centrală rolul esențial jucat de Orient (Bizanț) în evoluția Europei (îndeosebi în Evul Mediu). Iată de ce cred că nu se poate scuza sau atenua oportunismul cras al intelectualității noastre, mult mai încetățenit și mai acceptat de români în raport cu popoarele din alte state foste sateliți ai URSS (Ungaria, Polonia, Cehoslovacia). Așa cum am arătat la început, tradiția „bizantină” și-a pus amprenta incriminantă și în cazul perceperii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nicolae Ceaușescu și, în general, în evenimentele din România în decembrie 1989. “în relațiile și contactele cu conducătorii români și cu Ceaușescu însuși - scrie fostul secretar al CC al PCUS - din partea noastră nu a fost nici un fel de împăciuitorism sau oportunism. Gorbaciov se călăuzea clar după principiul proclamat de el însuși, acela de a nu se amesteca în treburile altor țări în nici o condiție, prin nici un fel de mijloace - nici diplomatice, nici de altă natură”. Tot V. Medvedev amintește că la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca, în alegerea datei exacte, vizita poloneză să fi jucat un rol important. De asemenea, faptul că partea română a mai pus pe agenda discuțiilor alte câteva probleme, unele chiar „delicate”, întărește impresia că a existat și o notă de oportunism în acest demers. Sovieticii au fost interesați însă în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mult, de întâlnirea cu delegația română. Ceea ce dorea partea sovietică de la această întâlnire trecea de cadrul relațiilor bilaterale, rezultatele urmărite având semnificație la nivelul întregului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
patra componentă majoră a discursului lui Emil Bodnăraș - PMR - se regăsea în expresiile de fidelitate față de doctrina marxist-leninistă, față de URSS ca lider al mișcării comuniste mondiale, față de lagărul socialist. în cadrul acestor elemente generale, se remarcă atenția deosebită acordată luptei împotriva oportunismului și revizionismului, pentru unitatea rândurilor partidului și a păstrării disciplinei de partid, de care conducerea PMR era direct interesată, după contestările manifestate în interiorul partidului la jumătatea deceniului șase. Ca un element de originalitate în contextul general al politicii de pace
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decât atât, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajând-o și compromițând-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era încă formată. Apoi, românii erau îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul întrebării viitorul nației lor. Nu în ultimul rând, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sighet, nr. 3, 1996, pp. 189-203, nr. 5, 1997, pp. 258-282 și nr. 6, 1998, pp. 553-564, precum și `n vol. Orizont `nchis. Istoriografia română sub comunism, Iași, 2000. Vezi RI, 1998, nr. 5-6, pp. 261-282. Nikolai Morozov, „Unele observații despre oportunismul scriitorilor români `n regimul comunist”, Revista de istorie și teorie literară, XLI (1993), nr. 1-2, pp. 181-186. Ibidem, p. 181. M. Nițescu, op.cit., pp. 167-168. Ibidem, p. 378. Ibidem, p. 394. Cerul văzut prin lentilă, ediția a II-a, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
obținut titlul de doctor `n istorie `n 1947 cu o teză despre „Imunitățile din Principatele Române `n sec. XIV-XV”, 107 p. A fost bibliotecară la Fundația Universitară „N. Iorga” (1930-1937) și la Institutul de Istorie Universală „N. Iorga” (1943-1947). Pentru oportunismul său a fost răsplătită cu titlul de conferențiar și postul de cercetător științific principal (din 1948/1949). Vezi Enciclopedia istoriografiei românești, București, 1978. Considerată de Pr. V. Laurent ca fiind printre primele zece reviste istorice postbelice din lume - vezi Ș
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prosperitate. În condițiile continuării crizei politice pe care o parcurgem putem rata acest start. Democrația politică nu poate fi mimată. Nu putem minți pe nimeni. După 1990, nu am trecut la economia de piață pentru că așa era moda sau din oportunism, ci pur și simplu pentru că eram siderați de nivelul de teroare politică și de sărăcie economică în care ajunsesem. Dacă pierdem pariul cu democrația putem considera că am pierdut și pariul cu prosperitatea. Este timpul ca nevroza și îndoielile, de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Liban; dar, în rest, se întâmplă să fie câteva mii de români băgați în pușcării în străinătate din varii motive, cărora trebuie să le asiguri cuvenita asistență consulară. Această implicare e rutinieră. Magdalena Boiangiu: Inerția sistemului e mai puternică decât oportunismul, decât dorința de a-i face pe plac șefului? Mihai-Răzvan Ungureanu: Problema nu este șeful în sine. Problema este cum reușești să-ți creezi o carieră în sistem, fără ca ea să fie deranjată de incidența politică. La nivel personal, îndeobște
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
sau pentru că, într-adevăr, sunteți convins de valorile doctrinei liberale? Mihai-Răzvan Ungureanu: Amândouă răspunsurile sunt valabile în acest caz. Robert Turcescu: Dar prima chestiune incubă și o chestiune de calcul politic. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu știu dacă este calcul politic sau oportunism, cât este vorba de fireasca așezare într-un guvern, iar în această chestiune aș prefera să fim onești cu noi, și nu neapărat evazivi, pentru că nu e vorba de un compromis moral în acest caz. Ești un ministru puternic și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
întru abordarea sa. Să fie la mijloc un complex de vinovăție colectiv, o aprehensiune a unei posibile ,concurențe" sau pur și simplu un efect al indiferenței suverane, al comodității cu nuanțe balcanice din șirul cărora nu lipsesc cele ale unui oportunism endemic? Greu de dat un răspuns tranșant. Oricum, exilul reprezintă o pată albă pe harta spiritualității românești, cu adevărat ,obsedantă", din păcate, nu prin prea insistentă tratare, așa cum se pretinde uneori în legătură cu colaboraționismul, ci, dimpotrivă, printr-o ignorare bizară și
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
de implicare (și cu grade diferite, în general!) nume ca Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită, au acceptat un negoț direct și explicit cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
torturat în prezența proaspetei sale soții și împușcat la 30 ianuarie 1945. Diet rămîne în detenție încă șapte luni. Eliberată la 25 decembrie 1945, reintră în clandestinitate. După război, este angajată în urmărirea colaboraționiștilor olandezi, dar, scîrbită de sadismul și oportunismul unora dintre concetățenii ei, (așa numiții „olandezi cumsecade”) se retrage din activitate și din prezidiul asociației foștilor deținuți politici. La finele lui 1946, Diet își reia studiile întrerupte la Conservatorul Regal din Haga și, după diverse specializări, începe o carieră
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
translarea lui, cu ostentație, în actualitate. S-a păstrat în clasicitatea lui. A combinat, în alte doze, cantitățile de naivitate și parșivenie. într-un fel, cu tot umorul, piesa și spectacolul sînt o schiță, o eboșă a lichelismului, fripturismului și oportunismului în politică. Și cum lumea de atunci și pînă astăzi și-a pervertit gusturile, tot așa și politicienii români năravurile. Ca Decebal Necșulescu există în proaspăta noastră democrație, destule nume de politicieni care au străbătut de la stînga la dreapta - sau
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
Tudor Mușatescu nu există parapon față de așa maniere. Și nici în spectacolul lui Dabija. Există doar umor, ironie, scene mai reușite sau mai puțin reușite, judecata sau revolta revenindu-ne nouă, spectatori la ...Escu și la spectacolul de pe scena politică. Oportunism, aranjamente, trădări, infidelități amoroase de dragul ascensiunii sau din plictis, mișuneli prin culisele birourilor ministeriale, guvernamentale, așadar un lanț al slăbiciunilor și al minciunilor practicat de personaje fară vocația politicii sau a politicului într-o montare corectă, asumată de creatorii ei
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
toaletelor. în distribuție se întîlnesc actori ai Teatrului de Comedie și din vechea gardă. Ion Lucian este impecabil în Iorgu Langada, un personaj care îi vine mănușă, un personaj de modă veche cu mari disponibilități în a se adapta regulilor oportunismului practicat cu dezinvoltură de ginerele său Necșulescu. Dumitru Chesa (Generalul Stamatescu), Gheorghe Șimonca (Traian Necșulescu), Eugen Racoți (Comisarul) aduc mai degrabă un parfum care face bine spectacolului. Mi s-a părut puțin prea precipitată și prea lineară Delia Nartea în
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
îl califică drept incompatibil cu funcția de Ministru al Culturii. În momentul în care a aflat că este propus pentru această funcție, Gigel Sorinel Știrbu a retras propunerea de modificare a legii, dovedind astfel lipsă de verticalitate în decizii și oportunism politic. De asemenea, nu există niciun plan, sau măcar o minimă predictibilitate, asupra politicilor pe care domnul Știrbu ar urma să le propună ca ministru. Pentru a lupta cu precarizarea din ce în ce mai mare a colectivelor de artiști, a instituțiilor culturale independente
Apel la solidaritate – Ce se întâmplă cu Ministerul Culturii? () [Corola-website/Science/295723_a_297052]
-
est pas mon fort! Oricum, amicul nostru comun, Aristofan, i-a invocat, la rându-i, și, mai cu seamă, prințulHamlet, ce, obligân-du-lpe Polonius să-i semuie, alternativ, cu o nevăstuică, un chit și o cămilă, stimulându-i, astfel, nu doar oportunismul, ci și instinctul, dacă vreți, de identificare dirijată, practică, de fapt, metoda lui Da Vinci, ca și pe aceea, „paranoïa-critique", a lui Dali. Orbul, ca, sui-generis, paranoid, ar intui, prin ele, norul. Certamente! V R: Domnule, tonul apodictic ce vă
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
din boieri, iobagi, libertini și coloniști turdeni. Cert este că în cele din urmă, tunurile generalului Buccow, armonizate cu persecuția economico-confesională austriacă, cu șantajul violent practicat de către autoritățile grănicerești, cu aducerea coloniștilor uniți din zona Turdei, cu apostazia diplomatică și oportunismul materialist al unei părți a clerului ortodox care a trecut la uniație din dorința de a avea și el ""privileghiomurile popilor papistășești"", scutiri de dări și titluri nobiliare, trădându-și astfel și credința și credincioșii, i-au "convins" pe dejenari
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
poate să distorsioneze piață, având interesul să o facă pentru ei pentru un profit cât mai mare. Capitalismul reprezintă astfel un nivel al economiei dominat de marii capitaliști în căutare de super profituri. Capitaliștii evitau imobilizarea capitalurilor și excelau prin oportunism și mobilitate. Sunt dificultăți în ceea ce privește definirea statului medieval. Acesta ar reprezenta un ansamblu de instituții care exercitau puterea în mod oficial pe un anume teritoriu sau asupra unei comunități. În evul mediu a existat o mare diversitate de structuri politice
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]