1,225 matches
-
ce se învîrt în jurul plăcerii de a consuma vin: de la taina euharistiei, în care vinul e asimilat cu sîngele lui Hristos (ca în textul latin despre martirii Epictet și Astion, secolul 3 d. H.), pînă la odiosul șpriț la care orășeanul recurge cu inconștiență, de la numele podgoriilor ilustre din România (Drăgășani, Jidvei, Cotnari etc.) pînă la descrierea soiurilor hibride (vinul de buturugă - zaibărul sau căpșunica -, pe care incultura gospodarilor îl consideră vin curat) - toate detaliile acestea sunt prinse de Răzvan Voncu
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
tot mai puțin interesați de lectură, chiar și în comparație cu alte țări ale Europei, unde în Franța, de exemplu, un tînăr de aceeași vîrstă citește în medie 50 de cărți pe an. Elevii din mediul rural citesc chiar mai puțin decît orășenii, iar băieții citesc de două ori mai puțin decît fetele. în ce privește calitatea lecturii, peste o treime din elevi preferă ficțiunea. Titlurile beletristice sînt în cea mai mare parte dictate de școală, ele intrînd pe lista de lecturi obligatorii. Un segment
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
Astfel, Calea Târgului nu mai apare drept o localitate între altele, ci sub chipul unei mici epopei a unei la fel de mici negocieri, oarecum în felul celei din Ulisse al lui Voronca: „Trec prin Piața Amzei, sub ninsoare ușoară,/ ca un orășean de care nimeni nu se îndoiește./ La zarzavaturi și fructe gândul meu de pe dealuri coboară/ să-l duc apoi în magazinul cu brânzeturi și pește.// Ochii mei pe tejghele clatină cântarele,/ grămezile de cartofi parcă-s din groapa de dinsus
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
la origine un țăran dintr-o familie de evrei care își duceau zilele într-o comună din județul Botoșani. O prejudecată, ca multe altele. Zigu și-a păstrat uriașa lui putere de muncă de țăran, iar atunci cînd a devenit orășean, izgonit din satul în care se născuse de un decret al lui Antonescu, n-a uitat nici o clipă de unde a plecat. A primit ca legat, în copilărie, să nu uite că a fost țăran și că era evreu. Uriașa lui
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
în particular, ca și în public, era deferent, chiar ceremonios, neținînd cont de deosebirile de vîrstă ori de reputație. Trata la fel pe toată lumea, incapabil să jignească, fie și numai prin neatenție ori impolitețe. Pe scurt, era un domn. Mulți orășeni, cu educație și tradiții de familie superioare, nu-i puteau sta alături. Într-o anumită împrejurare, am putut verifica și caracterul omului. I se reproșau multe, și de dinainte de război, și din primii ani ai regimului comunist, la care s-
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
aparține lui Vladimir Streinu din Clasicii noștri. Ea n-a fost evocată decât relativ târziu, când au fost reeditate volumele de critică ale acestuia din urmă. Fiind mai rar menționată, voi spune, pe scurt, că ea face din Coșbuc un orășean care se duce la țară în week-end și vede satul într-o lumină idilică și etnografică. S-a considerat de obicei că Streinu polemizează cu Gherea. Toată critica a ignorat un studiu contemporan cu ale lui Călinescu și Streinu, care
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
cît de mult dă seama La Medeleni despre copilăria fiecăruia dintre noi, și cît despre copilăriile, ingenui lipse de mijloace, ale literaturii. Înclin să cred că a doua e calea ei, a unei lecturi la care mai degrabă revii, ca orășean într-o vacanță la țară (enervantă, uneori), la ani buni după ce ți-ai format un gust, decît a primei iubiri de modă veche, la vîrsta spiritului critic în floare, cînd nimeni nu recunoaște că i-ar fi trecut așa ceva prin
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
viața, de Acasă și de Kanal D. La nivel urban, Antena 1 a avut o medie de 624.000 de telespectatori pe minut. ”Românii au artiști” fost pe locul doi, după Pro TV, care a avut aproape 800.000 de orășeni în fiecare minut.
Ce audiențe a făcut ”Românii au artiști” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79710_a_81035]
-
cartiere însă se construiește într-un dispreț și mai mare față de acele reguli care fac dintr-un oraș un oraș, nu o strînsură de case. Diverși complexați de locuirea la bloc și invadați de vechi orgolii de nici țărani nici orășeni își înfig imobilul unde au ei chef, ca și cum Bucureștiul ar fi un cătun de munte unde fiecare construiește unde și ce îi trăznește prin cap. Pentru ca Bucureștiul să capete înfățișare de oraș european a fost nevoie de ucazuri domnești succesive
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
secolului XX, apoi cei din interbelic, dar și cei de după 1971, au fost în favoarea ideii din urmă, unii în mod sincer, alții doar în virtutea inerției. Propunerea dlui Al. G. ar fi aceasta: să medităm asupra clișeului cu pricina, dînd și orășenilor ce este al lor, nu numai țăranilor. Cronicarul acceptă propunerea, ca bază pentru o posibilă și necesară discuție. * Destul de superficiale ni s-au părut atît ancheta, pe tema generației ^80, cît și comentarea răspunsurilor (privitoare mai ales la postmodernism) de către
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
cazul celor care dețin peste 1 ha de tutun, peste 70 la sută dintre repondenți susțin impozitarea. ”Românii încep să înțeleagă că 4 milioane de persoane din mediul rural sunt beneficiari de servicii finanțate din taxele și impozitele plătite de orășeni. Procentul celor care susțin impozitarea țăranilor nu este proporțional cu numărul orășenilor fiindcă mulți au rude la țară și depind de alimentele produse în gospodărie. Pe măsură ce se va conștientiza impactul negativ al autoconsumului și povara impusă lucrătorilor industriali de satele
Cum văd cititorii Editura DCNEWS fenomene sociale și economice, de la Black Friday la vizita chinezilor. Sondaje comentate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/52821_a_54146]
-
sută dintre repondenți susțin impozitarea. ”Românii încep să înțeleagă că 4 milioane de persoane din mediul rural sunt beneficiari de servicii finanțate din taxele și impozitele plătite de orășeni. Procentul celor care susțin impozitarea țăranilor nu este proporțional cu numărul orășenilor fiindcă mulți au rude la țară și depind de alimentele produse în gospodărie. Pe măsură ce se va conștientiza impactul negativ al autoconsumului și povara impusă lucrătorilor industriali de satele nefiscalizate, va crește susținerea pentru impozitarea țăranilor. De remarcat că 70% sunt
Cum văd cititorii Editura DCNEWS fenomene sociale și economice, de la Black Friday la vizita chinezilor. Sondaje comentate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/52821_a_54146]
-
a dus o politică perfect coerentă, în ciuda tacticilor diferite adoptate într-o perioadă sau alta. Rezultatul îndepărtării programate de Europa se observă cu ochiul liber. A apărut astfel acea enormă masă de indivizi care nu mai erau nici țărani, nici orășeni, care trăiau în mizeria blocurilor insalubre și a navetelor sordide între sat și oraș, oameni pentru care Europa nu mai însemna nimic; ei reprezentau produsul tipic al "socialismului multilateral dezvoltat", concretizarea perfectă a "omului nou", proiectat încă de la începutul anilor
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
celui mai mare pictor.Nu depășesc 800 de metri,dar frumusețea lor te copleșește.Oamenii de acolo trăiesc parcă într-o altă lume,într-o lume în care timpul parcă s-a oprit.Își păstreză vechiile tradiții netulburate de agitația orășenilor. Țăranii aleg cu mare grijă culturile,fiecărei parte de pământ corespunzându-i o culoare.Minereurile feroase sunt cele care dau culoarea roșiatica a solului,care împreună cu diferitele culturi oferă un peisaj de poveste,rupt din realitatea zilelor noastre.
Cele mai spectaculoase dealuri, la nivel mondial- VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67858_a_69183]
-
o facultate. Iar mai devreme, să poată da examen la liceu, cu șanse, nu ca să îngroașe numărul refuzaților. Ceea ce mi se pare revoltător e că unii dintre cei care azi se uită chiorîș la copiii de la țară și la copiii orășenilor fără bani au făcut cariere pe origine sănătoasă, nu pe merite reale. Inși complexați, care au fost copiii lui nimeni la țară sau prin mahalalele orașelor, își urăsc originea și, avînd un subconștient murdar, vor să-i împiedice pe toți
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
minut, la iComedy cu Mikey Hash și Mircea Badea. Antena 1 a fost pe locul trei în clasament, după Pro TV (cu Dansez pentru tine) și Kanal D, scrie paginademedia.ro. iComedy a fost văzut de aproape 700.000 de orășeni pe minut. În mediul urban, Antena 1 s-a clasat pe poziția a doua, după Pro TV.
Ce audiență a făcut Mircea Badea la iComedy by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/60176_a_61501]
-
satul Popești, proprietatea vechei familii a Popeștilor, unde se găsește pînă astăzi o biserică ruinată". Apoi sînt evocate alte mănăstiri ale orașului de demult. Dar mai înainte se precizează că "în ocolul orașului, spre nord, este cîmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau posciunea, apoi este Spitalul de Ciumă, înființat de Alexandru Moruzi, la anul 1794, cînd era ciuma a mare... Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, era mînăstirea de călugări Cernica, înființată la anul
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
și îmbrăcați în uniforma cea suediană, ca și cînd au fost puși să păzească de santinelă. Deși spătarul Cantacuzino a clădit spitalul, turnul și biserica cu hramul Trei Ierarhi, totuși, fiindcă acel spațios tărîm a fost cumpărat de la vornicul Colceac, orășenii, pînă astăzi, îi păstrează numirea de Colțea". În 1847 ar fi ars de un incendiu întreg Bucureștiul, comercianții plătindu-și debitele toate către creditorii lor din străinătate. Se încearcă și o descriere a orașului așezat pe cele două maluri ale
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
se opri pe geamul stropit cu lacrimile cerului. Ploaia se întețise. Așa că i-am indicat faimoasa Acuarelă. Cu cerneală neagră, mi-a scris pe una din filele de început ale cărții: "în orașu-n care plouă De trei ori pe săptămână Orășenii pe trotuare Merg ținându-se de mână... 2. XI. '939 Ion Minulescu"
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
P. Constantinescu, pentru că îl considera pe Hogaș "un mare primitiv", când de fapt el "nu e un instinctual (...), ci dimpotrivă un calculat" (p. 42). Nici cu opiniile formulate de Ș. Cioculescu în studiul dedicat scriitorului, că Hogaș ar fi "un orășean cu suflet de rural", nu este de acord criticul de la Suceava, care consideră că Hogaș "se declara rustic (...) din vocație histrionică" (p. 43). Prețuit este Vladimir Streinu, căruia i se recunoaște rolul deosebit în receptarea lui Hogaș, iar dintre criticii
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
învinui, după ce o mare parte din viață și-a petrecut-o explorând, descoperind, cartografiind, tăind poteci prin te miri ce suișuri către guri de peșteri. A cutreierat aproa- pe toți munții României, lucru nu tocmai răspândit și la-ndemâna unui orășean. Cercetaș regal Pavel Törek locuiește în-tr-un apartament din Calea Lipovei. Are un ceas mare, de care e foarte mândru, căci „cântă la fiecare oră fixă o altă melodie“, și ține la vedere ediția de lux a cărții „Regele Mihai I
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
atelier timișorean era undeva la urmă de tot și astfel s-a trezit Rizeanu în fața falimentului iminent. Veșnicul optimist Silit de noile împrejurări, și-a pus oamenii pe liber. Astăzi, la dărăcit lână mai vine câte-o bătrânică ori vreun orășean care a primit lâna de la rudele de la sat și dorește să-și facă o plapumă. Sunt și din cei care vin cu lâna scoasă dintr-o plapumă veche, pe care vor să o dărăcească și să o folosească tot pentru
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
mei de clasă - își amintește Cazimir -, aproximativ jumătate erau de la țară: feciori de țărani, de învățători, de preoți. Locuiau la internat sau la gazde și purtau haine de postav țesut în casă, mai călduroase și mai trainice decît cele ale orășenilor. Alte deosebiri nu erau. Ne strigam toți între noi pe numele de familie, precum catiheții lui Creangă, altminteri cu atîția Ion, Vasile sau Gheorghe nu ne-am fi putut descurca niciodată. Nu știu cum și de ce, dar prietenii mei mai apropiați s-
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
destinul nefericit al diverselor ediții, fie corectate catastrofal, fie căzute pradă incendiilor. Spre deosebire de E. Lovinescu, Vladimir Streinu crede că Hogaș nu e un scriitor homeric, ci un homerid, un homerizant, că n-ar fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]